Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX - art.290 Cod penal -
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL C______
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIA PENALĂ Nr. 1931
Ședința publică de la 10 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE I____ E______ - Judecător
A_____ I_____ S____ - Judecător
T_____ C_____ B_____ - Judecător
Grefier Ș_____ C______ D______
Ministerul Public reprezentat prin procuror C_________ C____
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C______
¤¤¤¤
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică de la 4 octombrie 2013, consemnate prin încheierea de ședință de la această dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie penală, având ca obiect, recursul declarat de P________ DE PE L____ TRIBUNALUL O__, împotriva sentinței penale nr.4 din data de 13.12.2012 pronunțată de Tribunalul O__, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX9*, privind pe intimații inculpații G_______ I__ și G____ A____.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.
T R I B U N A L U L
Asupra cauzei de față;
Prin decizia penală 1085/14 mai 2013 a Curții de apel C______ dată în prezenta cauză, a fost admis recursul declarat de P________ de pe lângă Tribunalul O__, a fost casată decizia instanței de apel și desființată sentința instanței de fond și s-a dispus rejudecarea cauzei, în condițiile reținerii acesteia spre rejudecare, potrivit dispozițiilor art.385/15 pct.2 lit.d C.p.p.
Pentru a pronunța această decizie , instanța de recurs a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr. 941/27.11.2007 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. xxxxx/311/2006, s-a dispus în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a C.p.p., achitarea inculpatului G_______ I__ pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 248/1, art. 289 și art. 291 Cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a C.p.p., s-a dispus achitarea inculpatului G____ A____ pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 249 alin. 2 Cod penal.
S-a respins cererea de despăgubiri civile formulată B.C.R. - Sucursala Scornicești, ca fiind neîntemeiată, iar în baza art. 192 pct. 1 lit. b C.p.p., a fost obligată partea civilă la plata sumei de 400 RON, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, P________ de pe lângă Judecătoria Slatina și partea civilă BCR – Sucursala Scornicești, astfel încât, prin decizia penală nr. 82 din 16 aprilie 2008, pronunțată în dosarul cu nr. xxxxx/311/2006, Tribunalului O__ a admis apelurile declarate de P________ de pe lângă Judecătoria Slatina și partea civilă B____ C_________ Română SA Sucursala Scornicești, a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare instanței de fond, respectiv Judecătoria Slatina.
În baza art.192 alin.3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat pe parcursul soluționării cauzei, au rămas în sarcina acestuia.
Împotriva acestei decizii, au declarat în termen recurs inculpații G_______ I__ și G____ A____, invocând cazurile de casare prev.de art.3859 pct.10 și 18 c.p.p, în sensul că s-a comis o gravă eroare de fapt și că judecata la apel s-a făcut fără ca instanța să țină seama de criticile și apărările inculpaților.
Prin decizia penală nr. 728 din 27 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel C______ în dosarul nr. xxxxx/311/2006, s-au respins, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G_______ I__ și G____ A____ împotriva deciziei penale nr. 82 din 16 aprilie 2008, pronunțată în dosarul cu nr. xxxxx/311/2006 al Tribunalului O__.
Au fost obligați fiecare recurent-inculpat la plata a câte 49 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Procedând la rejudecarea cauzei Judecătoria Slatina prin sentința penală nr. 671/09.09.2010 pronunțată în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul G_______ I__ pentru infracțiunea prevăzuta de art. 248 ind. 1 cod penal; în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul G_______ I__ pentru infracțiunea prevăzuta de art. 289 cod penal; în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală a fost achitat același inculpat G_______ I__ pentru infracțiunea prevăzuta de art. 291 cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală, a fost achitat inculpatul G____ A____ pentru infracțiunea prevăzuta de art. 249 alin. 2 cod penal.
S-a respins cererea de despăgubiri civile formulata de B____ Comerciala R_____ București, ca neîntemeiata, iar, potrivit art. 192 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, a fost obligată partea civila B.C.R. la plata sumei de 1.000 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel P________ de pe lângă Judecătoria Slatina si partea civila B____ Comerciala R_____ București.
Prin decizia penală nr. 86 din 25 mai 2011, Tribunalul O__ a dispus, în baza art 379 alin 1 pct. 2 lit b) C.p.p., admiterea apelurilor declarate de P________ de pe lângă Judecătoria Slatina si partea civila B____ Comerciala R_____ București împotriva sentinței penale numărul 671/09.09.2010 pronunțata de Judecătoria Slatina in dosarul numărul XXXXXXXXXXXXX; de asemenea, s-a desființat sentința atacata si s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță de fond, cu menținerea actelor îndeplinite pana la data de 01.07.2010, inclusiv.
In baza art 192 alin 3 C.p.p., cheltuielile judiciare au rămas in sarcina statului și s-a luat act de faptul ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs – în termenul prevăzut de lege – inculpații G_______ I__ și G____ A____.
Recursul declarat de cei doi inculpați a fost admis prin decizia penală nr. 330 din 14 februarie 2012, pronunțată de Curtea de Apel C______ – Secția Penală și pentru Cauza cu Minori în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, împotriva deciziei penale nr. 86 de la 25 mai 2011, pronunțată de Tribunalul O__ – Secția Penală în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX. s-a casat decizia și s-a trimis cauza pentru rejudecarea apelurilor, la Tribunalul O__.
Cauza s-a reînregistrat la Tribunalul O__ – Secția Penală la nr. XXXXXXXXXXXXXX, fiind pronunțată sentința penală nr.4 din data de 13.12.2012, în temeiul căreia, s-au respins apelurile declarate de P________ de pe lângă Judecătoria Slatina și partea civilă B____ C_________ Română SA cu sediul în București ,_________________________. 5, sector 3, împotriva sentinței penale nr. 671 din 9 septembrie 2010, pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, ca nefondate.
A obligat pe apelanta parte civilă BCR SA la plata sumei de 6000 lei cheltuieli judiciare statului.
Apelul declarat în cauză de către P________ de pe lângă Judecătoria Slatina, a vizat netemeinicia sentinței, motivat de faptul că în mod greșit s-a dispus achitarea inculpaților, reținându-se că faptele nu există în condițiile în care toate probele administrate în cauză demonstrează că documentația în baza căreia s-a aprobat o majorare a unui credit acordat de BCR Scornicești a fost întocmită de inculpați prin încălcarea normelor de creditare, ignorându-se faptul că standingul financiar și indicatorii de bonitate ai ________________ înregistrau tendințe de scădere.
De asemenea, s-a arătat că în condițiile în care chiar inculpatul G____ A____ a recunoscut că a semnat referatul pentru acordarea creditului fără a proceda la evaluarea bunurilor folosite drept garanție nu se poate susține că fapta nu există.
Același apel a susținut nelegalitatea sentinței, întrucât prima instanță nu a dat eficiență dispozițiilor art. 63 al.2 cpp, privitoare la modul de apreciere a probelor administrate în cauză, bazându-se exclusiv pe raportul de expertiză întocmit cu ocazia primei judecăți în fond și înlăturând raportul de constatare întocmit de specialiștii DNA, fără nicio motivație, deși probele nu au o valoare dinainte prestabilită , având o valoare științifică egală.
Partea civilă B____ C_________ Română SA București a criticat sentința sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, susținându-se că în mod greșit instanța de fond a respins pretențiile civile formulate de BCR și a reținut că pentru prejudiciul cauzat băncii ca urmare a neachitării creditului și a dobânzilor aferente în sumă de 1.676.199,91 lei s-au constituit provizioane de risc conform normelor bancare în vigoare întrucât nu s-a ținut seama de Regulamentul BNR nr.5/22.07.2002 din care rezultă că unitatea bancară dispune constituirea unui provizion de risc de credit care reprezintă element de cheltuială pentru bancă (anexa1) prejudiciul existând în continuare până la acoperirea efectivă a acestuia.
S-a susținut că BCR s-a constituit parte civilă prin plângerea penală cu suma totală de 1.677.199,91 RON, prejudiciu creat prin acordarea creditelor __________________, că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile exercitării acțiunii civile în procesul penal în sensul că prin săvârșirea infracțiunilor a fost creat un prejudiciu, că între acestea și prejudiciul cauzat există legătură de cauzalitate, că prejudiciul este cert și nu a fost reparat.
S-a mai invocat că în mod nelegal instanța de fond a omologat raportul de expertiză în care s-a concluzionat că au fost respectate dispozițiile legale la acordarea creditului nr.258/2002 și nu a motivat în fapt și în drept temeiurile care au stat la baza respingerii acțiunii civile și a achitării inculpaților, că trebuia să dispună efectuarea unui nou raport de expertiză de către 3 experți de specialitate, că hotărârea primei instanțe demonstrează superficialitate în cercetarea judecătorească și nu a ținut seama de probele administrate în cauză din care s-ar fi putut constata că la acordarea creditelor au fost încălcate normele de creditare așa cum s-a reținut prin actul de sesizare.
Examinând apelurile declarate în raport cu motivele invocate și din oficiu, instanța de apel a apreciat că acestea sunt nefondate și în consecință au fost respinse , apreciind că soluția primei instanțe de achitare a inculpaților este legală și temeinică, motivat de faptul că aceasta a apreciat în mod corect probele administrate în cauză.
Procedând la rejudecarea apelurilor declarate de procuror și de partea civilă, instanța a procedat la citarea părților și la audierea inculpaților G_______ I__ și G____ A____, iar pentru respectarea dispozițiilor date de instanța de recurs, a dispus efectuarea unei expertize contabile judiciare și a unei expertize tehnice de evaluare construcții care au fost efectuate de experții tehnici judiciari M_____ V_____ și, respectiv T_____ I__ A_____.
Audiat de instanța de apel, inculpatul G_______ I__ nu a recunoscut săvârșirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată, arătând că la acordarea împrumutului solicitat de ________________ Scornicești a respectat normele de creditare bancare în vigoare la data respectivă, precum și dispozițiile legale în vigoare, iar întocmirea de către el a raportului de evaluare a bunurilor folosite drept garanție de către ________________ s-a realizat datorita lipsei de personal si datorita faptului ca la acea data inculpatul Gaita A____ ce avea calitatea de ofițer de credite nu avea experiență prea mare in domeniu acesta semnând raportul de evaluare a bunurilor întocmit, raport ce ulterior a fost avizat si de către G_______ I__.
La rândul sau inculpatul Gaita A____ nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis in judecata declarând că, deși nu a procedat la evaluarea bunurilor folosite drept garanție la contractul de credit nr 258/2002 acordat ________________ a semnat raportul de evaluare si referatul pentru acordarea creditului motivând ca a procedat in acest mod întrucât așa i se ceruse de către inculpatul G_______ I__ care la vremea respectiva era Directorul BCR Sucursala Scornicești.
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, s-a reținut că la data de 21 februarie 2002, prin hotărârea asociaților, martorul A___ F______ a fost numit administrator al ________________ Scornicești, hotărârea fiind înscrisă la Registrul Comerțului O__ prin mențiunea nr.2939/29.03.2002, iar după preluarea atribuțiilor, acesta a solicitat la BCR – Sucursala Scornicești, majorarea creditului global de exploatare de 3 miliarde lei, obținut anterior de la aceeași bancă prin contractul nr.337 din 19.04.2001 la 8 miliarde lei, deci o majorare cu 5 miliarde lei.
În urma verificărilor efectuate a rezultat faptul că în Comitetul Director al Sucursalei Scornicești al BCR, în baza referatului de credit întocmit de inculpatul G_______ I__, în ședința din 19.04.2002 s-a aprobat încheierea contractului de credit nr.258 din 22.04.2002 pentru acordarea creditului global de exploatare de 8 miliarde lei pe o perioadă de 180 de zile în condițiile în care standingul financiar și indicatorii de bonitate ai împrumutatului înregistrau tendințe de scădere, fapt ce rezultă din raportul de supraveghere nr.395/3.12.2004 al BNR – Sucursala D___.
Referitor la acordarea acestui credit în actul de trimitere în judecată s-a reținut că s-a făcut cu încălcarea prevederilor Capitolului VIII – Secțiunea 1 pct.170 al.1 și 3 din Normele metodologice ale BCR privind activitatea de creditare nr.1/2000 care stipulează ,,creditele tip revolving în lei și valută , respectiv creditele globale de exploatare și linie de credit se acordă de regulă pe o perioadă de 180 zile, iar pentru agenții economici la care standingul financiar, serviciul datoriei și indicatorii de bonitate înregistrau o tendință de scădere față de nivelurile anterioare, conducerile unităților bancare teritoriale vor stabili termen de acordare la intervale de timp mai mici (90 de zile) pentru a se asigura monitorizarea permanentă a riscului portofoliului de credite și o gestiune corespunzătoare acestuia’’.
În actul de trimitere în judecată s-a mai reținut că la data scadenței 19.10.2002, creditul global de exploatare de 8 miliarde lei a fost prelungit până la data de 18.11.2002 prin actul adițional nr. 2 din 18.10.2002, iar prin actul adițional nr.3 din 18.11.2002 creditul a fost rescadențat până la data de 17.04.2003, fără aprobarea Comitetului Director al Sucursalei Scornicești a BCR, încălcându-se astfel prevederile Capitolului IX – competența de aprobare a creditelor și a înscrisurilor de garanție bancară alin.1 și pct.460 din Normele metodologice ale BCR privind activitatea de creditare nr.1/2000.
De asemenea, s-a reținut că nu au fost respectate prevederile Cap.XIV secțiunea 2 pct.583 din aceleași norme, care stipulează: ,, rescadențarea creditelor se aprobă de organele în competența cărora a intrat inițial aprobarea creditelor respective’’, fiind totodată, încălcate prevederile Cap.X pct.495 din aceleași norme care impun unităților teritoriale să acopere integral cu garanții asiguratorii, creditele acordate și dobânzile aferente.
Referitor la bunurile care au fost folosite drept garanție în actul de trimitere în judecată s-a susținut că în cazul ambelor credite acordate ________________ Scornicești, respectiv creditul de 3 miliarde lei (acordat cu contractul de credite nr.337 din 19.04.2001) și majorarea acestui credit cu 5 miliarde (acordat cu contractul de credite nr.258 din 22.04.2002) s-au folosit drept garanții aceleași bunuri și anume: un imobil compus din hală de producție și depozit și un autovehicul autoizotermă IVECO de 7,5 tone, iar la majorarea creditului de 3 miliarde, cu încă 5 miliarde lei, imobilul reprezentând hala de producție a fost supraevaluat, așa cum rezultă din raportul de evaluare întocmit de inculpatul G_______ I__, nerespectându-se metodologia de evaluare de către evaluatorul desemnat de bancă, această supraevaluare având drept scop crearea condițiilor impuse de normele de creditare nr.1/2000 pentru ca majorarea creditului acordat de bancă și dobânzile aferente să fie acoperite integral cu garanții asiguratorii.
Susținerile din actul de trimitere în judecată au fost contrazise și infirmate de concluziile rapoartelor de expertiză tehnică și evaluare construcții și contabilă întocmite în cauză de experții tehnici T_____ I__ A_____ și M_____ V_____.
Astfel, în raportul de expertiză contabilă judiciară întocmit în cauză de expert contabil s-a precizat că:,, deficiența reținută de specialiști PNA – Serviciul Teritorial C______ în raportul de constatare din 14.06.2005, referitoare la faptul că aprobarea creditului s-a făcut în condițiile în care standingul financiar și indicatorii de bonitate înregistrau o tendință de scădere, nu este reală întrucât potrivit celor înscrise la pagina 5, datele reprezentând rezultatele financiare pe primele două luni ale anului 2002 au fost interpretate ca fiind ale anului 2001 și comparate cu cele aferente anului 2000’’, iar deficiențele precizate de același serviciu în raportul de constatare din 14.06.2005 referitoare la faptul că s-a realizat o creditare nelegală a ________________ Scornicești cu suma de 8.000 milioane lei în perioada 20.10.2002 – 17.04.2003, nu se confirmă, întrucât întocmirea actelor adiționale nr.2 din 18.10.2002 și nr.3 din 18.11.2002 s-a făcut conform competențelor privind rescadențarea și reeșalonarea creditelor prevăzute de NM de creditare ale BCR nr.1/2000, iar aprobarea Comitetului Director din care făcea parte directorul și contabilul șef al băncii s-a făcut direct prin semnarea celor două acte adiționale.
În același raport de expertiză s-a precizat că valoarea totală a garanțiilor a fost de 10.xxxxxxxxxxx lei și a asigurat acoperirea creditului și a dobânzilor aferente, în final concluzionându-se că acordarea creditului ________________ Scornicești, în baza contractului nr.258/2008, actului adițional nr.2 din 18.10.2002 și nr.3 din 18.11.2002 s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, respectiv în conformitate cu Normele Metodologice nr.1/2000 și Normele tehnice ale BCR nr.2/1999 pe baza cărora s-a stabilit că împrumutatul are capacitatea de a realiza volumul de lichidări care să asigure rambursarea dobânzilor, a comisioanelor și a ratelor de credit la termenele convenite. Referitor la capacitatea de rambursare, se precizează că aceasta a fost stabilită la valoarea de 14.185 milioane lei, cu mult peste valoarea creditului și a dobânzilor aferente(8.000 milioane lei plus 1.520 milioane lei), ratingul de credit a fost de 2,71, ceea ce reprezintă un nivel acceptabil, iar principalii indicatori de bonitate au înregistrat creștere față de anul precedent, iar valoarea garanțiilor a fost inițial de 10.609 milioane lei, ulterior la data de 20.09.2002, aceasta fiind de 10.905,84 milioane lei, situație în care prin acordarea creditului susmenționat nu s-a produs nici un prejudiciu băncii (filele 125-133 dosar XXXXXXXXXXXXXX).
În raportul de expertiză tehnică și evaluare în specialitatea construcții s-a concluzionat că valoarea imobilelor gajate este de 8.xxxxxxxxxxx lei sau 800.430 RON.
De altfel, în mod constant pe parcursul celor două cicluri de judecată, în rapoartele de expertiză s-a stabilit că, în cauză, creditul acordat __________________ Scornicești s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, iar partea civilă BCR nu a fost prejudiciată .
Așadar, din concluziile rapoartelor de expertiza contabila și construcții –s-a reținut că, acordarea creditului in baza contractului de credit nr. 258/2002 si a actelor adiționale nr. 2/18.10.2002 si nr. 3/18.11.2002 s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale respectiv Normele Metodologice nr. 1/2000 si a Normelor Tehnice nr. 2/1999.
În aplicarea dispozițiilor legale sus menționate expertul contabil a stabilit că, deși o parte din indicatorii de bonitate stabiliți la data de 28.02.2002 erau in scădere față de 31.12.2000 și 31.12.2001 aceștia nu reprezentau un criteriu determinant pentru fundamentarea deciziei de creditare, pentru aceasta fiind obligatoriu calcularea capacitații de rambursare si a ratingului de credit ținându-se cont de principiul ca prima sursa de rambursare a creditului o constituie întotdeauna capacitatea împrumutatului de a genera lichidități, garanția materială trebuind să constituie întotdeauna ultima sursă de rambursare a creditului și de plată a dobânzii aferente conform pct. 78 din Normele Metodologice nr. 1/2000 coroborat cu pct. 493 din același act normativ.
In situația acordării creditului global de exploatare către ________________ capacitatea de rambursare a fost stabilită de salariații băncii la valoarea de 14.185 mil. lei ceea ce reprezintă o valoare buna, fiind cu mult mai mare decât valoarea creditului și a dobânzii aferente iar ratingul de credit a fost stabilit la valoarea de 2,71 valoare acceptabila ținând seama de faptul ca nivelul acceptabil prevăzut de Normele BNR este 3.
In cuprinsul aceluiași raport de expertiză contabilă s-a mai reținut că deși nu s-au întocmit referate pentru rescadențarea creditului care să fie aprobate de Comitetul Director al băncii, actele adiționale au fost semnate de membri Comitetului Director, respectiv director si contabil sef si vizate de consilierul juridic al BCR – Sucursala Scornicești.
In ceea ce privește garanțiile acceptate pentru majorarea creditului global de exploatare expertul a concluzionat ca in urma analizării documentației de suplimentare a creditului valorile bunurilor aduse drept garanții in contractul de credit nr. 337/19.04.2001 au fost actualizate pentru contractul nr. 258/2002 in conformitate cu prev. Normelor bancare in vigoare in sensul ca li s-au stabilit alte valori, aducându-se in plus bunuri noi pentru care au fost întocmite alte contracte de garanție mobiliara si imobiliara.
Cu privire la imobilul compus din hala de producție si depozit aparținând ________________ expertul desemnat in cauza a arătat ca acesta nu a fost supraevaluat întrucât valoarea acestuia alături de celelalte bunuri acoperea necesarul de garanții pentru creditul acordat si dobânzile aferente.
Prejudiciul cauzat băncii ca urmare a neachitării creditului si a dobânzilor aferente de către ________________ este in suma de 1.676.199,91 lei, pentru aceasta suma constituindu-se provizioane de risc conform Normelor bancare in vigoare.
Întrucât prin activitatea sa de majorare a creditului global de exploatare acordat inițial ________________, inculpatul G_______ I__ in calitate de director al BCR – Sucursala Scornicesti a respectat dispozitiile legale prima instanță a apreciat în mod corect că in sarcina acestuia nu se poate retine inculcarea disp. art. 248/1, 289 si 291 c.p. astfel ca in conf. cu disp. art. 11 pct. 2 lit a rap. la 10 lit a c.p.p. în mod temeinic și legal a dispus achitarea acestuia pentru infracțiunile sus menționate, apreciindu-se ca acestea nu exista in materialitatea lor.
Potrivit disp art 248/1 c.p. daca faptele prevazute in art 246, 247 si 248 c.p. au avut consecinte deosebit de grave, abuzul in serviciu capata forma calificata.
Potrivit art 248 c.p. constituie infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati din cele la care se refera art 145 c.p. sau o paguba patrimoniului acesteia.
Pentru existenta infractiunii prev de art 248/1 c.p. pe langa conditiile preexistente referitoare la obiectul juridic si subiectii infractiunii trebuiesc indeplinite anumite conditii ce alcatuiesc continutul constitutiv al acestei infractiuni.
Astfel, elementul material al laturii obiective consta fie __________________________ neîndeplinirea unui act fie ________________________ îndeplinirea defectuoasa a unui act privitor la îndatoririle de serviciu.
Pentru existenta elementului material este necesar ca neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasa a unui act de către subiectul activ al acestei infracțiuni sa se realizeze in exercițiul atribuțiilor sale de serviciu.
Urmarea imediata a acțiunii sau inacțiunii autorului faptei trebuie sa constea __________________________ bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori ale unei alte unități din cele la care se refera art 145 c.p. sau o paguba patrimoniului unei astfel de unitati.
Urmarea imediata in cazul inffractiunii reținute in sarcina inculpatului G_______ I__ ar trebui sa o constituie producerea de consecințe deosebit de grave BCR – Sucursala Scornicești, respectiv o paguba materiala mai mare de 2 miliarde ROL.
In sensul legii, nu orice tulburare a bunului mers al activității unei unitati duce la realizarea conținutului infracțiunii de abuz in serviciu contra intereselor publice ci numai o tulburare insemnata adică o tulburarea de anumita proporție si realitate, constatarea ca ___________________ s-a cauzat o tulburare insemnata unei instituții din cele prevăzute mai sus fiind atributul instanței de judecata.
În acest sens, prima instanță a ținut seama daca activitatea abuziva a autorului s-a răsfrânt negativ asupra organizării judicioase a întregii activitati a unitatii.
In situatia in care se retine o asemenea consecinta trebuie sa se mentioneze in concret in ce consta tulburarea insemnata adusa bunului mers al unitatii.
A doua urmare prev de art 248 c.p. consta in producerea unei pagube patrimoniului unei unitati sau institutii din cele prevazute de art 145 c.p. prin afpta abuziva a subiectului activ.
Urmarile imediate fiind explicit prevazute de lege si conditionand existenta infractiunii este necesara stabilirea unei legaturi de cauzalitate intre actiunea sau inactiunea subiectului activ al infractiunii si una din urmarile prevazute in textul de incriminare, respectiv tulburarea insemnata a bunului mers al unitatii ori pagubirea patrimoniului acesteia.
Pentru intregirea continutului constitutiv al infractiunii prev de art 248/1 c.p. este necesar ca subiectul activ al acestei infractiuni sa fi actionat cu intentie care poate fi directa sau indirecta. Savarsirea cu intentie este ceruta de lege fiind subliniata de legiuitor prin folosirea expresiei « cu stiinta » pentru a fi evitata confuzia ca fapta s-ar putea comite si din culpa.
F___ de cerintele prezentate mai sus cu privire la existenta infractiunii prev de art 248/1 c.p. raportat la fapta petentului, prima instanță a reținut în mod corect că infractiunea de abuz in serviciu in forma calificata nu exista in materialitatea sa.
Totodată, s-a apreciat că probele administrate in cauza au stabilit ca inculpatul G_______ I__ nu a falsificat vreun inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori din omisiunea cu știința de a insera unele date sau împrejurări, fapta de fals intelectual reținuta in sarcina acestuia neexistând in materialitatea sa.
De asemenea, în sarcina inculpatului nu s-a putut reține savarsirea infracțiunii prev de art. 291 c.p. de uz de fals constând in folosirea unui înscris oficial cunoscând ca este fals in vederea producerii unei consecințe juridice, nici aceasta fapta neexistând in materialitatea sa, in sensul ca nu a fost îndeplinita cerința esențiala necesara pentru existenta acestei infracțiuni respectiv ca folosirea înscrisului falsificat sa se fi făcut in vederea unei consecințe juridice.
In cauza, cu privire la savarsirea acestei din urma infracțiuni nu s-a produs nici urmarea imediata constând in crearea unei stări de pericol pentru încrederea ce se acorda înscrisurilor oficiale, aceasta urmarea fiind implicita acțiunii incriminate.
In ceea ce îl privește pe inculpatul Gaita A____ care a fost trimis in judecata pentru săvârșirea infracțiunii de neglijenta in serviciu prev. de art. 249 alin 2 C.p. probele administrate în cauza, neconfirmând însă existența în materialitatea sa a acestei fapte astfel ca in baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. a C.p.p., în mod corect s-a dispus achitarea acestuia pentru infracțiunea pentru care a fost trimis in judecata.
Astfel disp. art. 249 C.p. stipulează ca infracțiunea de neglijenta in serviciu consta în încălcarea din culpa de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasa daca s-a cauzat o tulburare însemnata bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat or al unei alte unități din cele la care se refera art. 145 C.p. sau o paguba patrimoniului acesteia ori o vătămare importanta intereselor legale ale unei persoane.
Fapta descrisă anterior are o formă calificată în situația în care a avut consecințe deosebit de grave.
Din analiza elementelor conținutului constitutiv al acestei infracțiuni s-a onstatatca pe lângă elementul material al laturii obiective care consta in încălcarea unei îndatoriri de serviciu este necesar ca sa se producă urmarea imediata a acțiunii inculpatului respectiv o tulburare însemnata a bunului mers al BCR – Sucursala Scornicești sau o pagubă în patrimoniul acesteia.
Cum in cauza s-a reținut că u fost respectate dispozițiile legale cu privire la acordarea creditului global de exploatare către ________________ se constata ca nu s-a produs o paguba patrimoniului băncii sau o tulburare al bunului mers al acesteia, infracțiunea de neglijenta in serviciu reținuta in sarcina inculpatului Gaita A____ neexistând in materialitatea sa.
În acest context, s-a apreciat că, într-adevăr, faptele reținute în sarcina inculpaților și pentru care au fost trimiși în judecată, nu există, așa cum în mod corect s-a apreciat pe parcursul celor două cicluri procesuale, constatându-se totodată că motivele de apel invocate în cauză sunt nefondate, inclusiv motivul care vizează interpretarea greșită a probelor administrate în cauză.
Așa cum s-a arătat în expertiza contabilă întocmită pe parcursul soluționării apelului, sunt combătute în mod argumentat, susținerile raportului întocmit în cauză de PNA – Serviciul Teritorial C______.
Examinând actele și lucrările dosarului, s-a constatat, referitor la infracțiunile de fals și uz de fals, că deși de la săvârșirea acestora a trecut o perioadă de 10 ani de zile, iar în cauză operează dispozițiile privind prescripția răspunderii penale, instanța de apel nu poate face aplicarea acestor dispoziții legale , motivat de faptul că în speță s-a dispus achitarea acestora.
Referitor la acest aspect, în practica judiciară s-a statuat că, chiar dacă în cauză s-a constatat că există atât o cauză de încetare a procesului penal, cât și temeiuri de achitare a inculpatului, instanța de fond este obligată să administreze toate probele necesare lămuririi cauzei sub toate aspectele, luând în considerare cu prioritate soluția de achitare, întrucât legiuitorul a prevăzut o ordine de prioritate între cazurile enumerate la art. 10 c.p.p. - ICCJ Completul de 9 judecători, decizia nr.608 din 8 decembrie 2003 .(I____ C_____ – Probele în procesul penal practică judiciară pagina 335).
Întrucât in sarcina inculpaților G_______ I__ si Gaita A____ nu s-a reținut săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși in judecata, în mod corect s-a respins acțiunea civila formulata de BCR – Sucursala Scornicești, ca neîntemeiată.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs P________ de pe lângă Tribunalul O__, arătând că în mod greșit, în urma rejudecării , au fost respinse apelurile declarate de P________ de pe lângă Judecătoria Slatina, criticând sentința instanței de fond cât și decizia pronunțată în apel ca fiind nelegală și netemeincă.
Așa cum am arătat, instanța de recurs prin decizia penală nr.1085/14 mai 2013, a admis recursul formulat de parchet, a casat decizia instanței de apel și a desființat sentința instanței de fond, dispunând rejudecarea cauzei în condițiile reținerii cauzei spre rejudecare, potrivit diapotz.art.385/15 pct.2 lit.d C.p.p.
Cu ocazia rejudecării , instanța de recurs a apreciat că se impune reaudierea inculpaților, audierea în calitate de martori a numiților A___ F______, S______ G_______ și S______ M____, precum și efectuarea unui supliment la raportul de expertiză imobiliară, în vederea clarificării valorii estimate a bunurilor evaluate, în raport de data acordării creditului de către bancă, valoare de circulație a bunurilor la aceeași epocă și aceasta în condițiile în care :
Din analiza întregului material probator administrat în cauză se observă că, într-un mod contrar disp. art. 62 și următoarele c.p.p. instanța de apel cât și cea de fond realizează interpretarea dovezilor administrate în cauză.
Astfel hotărârea judecătorească de achitare a celor doi inculpați, cât și sentința instanței de apel se fundamentează în exclusivitate pe declarațiile celor doi inculpați și expertizele de specialitate efectuate în cauză, deși faptele penale reținute în sarcina celor doi inculpați și care formează obiectul acțiunii penale au o structură complexă, în care parte din activitatea inculpaților, descrisă de către aceștia și susținută de către experți se circumscrie unei activități complexe a inculpaților, constând în exercitarea atribuțiilor de serviciu, activitate care însă a scăpat controlului judecătoresc.
Astfel nu au fost analizate probele administrate pe parcursul urmăririi penale care descriu condițiile în care se acordă împrumuturile, relațiile existente între beneficiarii împrumuturilor și persoanele care le acordă, scopul pentru care sunt acordate aceste împrumuturi, inclusiv activitatea integrală a inculpaților executată în vederea acordării împrumutului.
În același ansamblu probatoriu se înscriu și activitățile inculpaților ce au format obiectul acțiunii penale soluționată prin s.p. 146/2005 a Tribunalului O__ rămasă definitivă prin decizia penală 74/2006 a Curții de Apel C______ și irevocabilă prin decizia 4170/2006 a Î.C.C.J., activități ce se înscriu în timp în perioada faptelor penale deduse astăzi judecății.
De aceea constatând ca fiind netemeinică și nelegală atât decizia instanței de apel cât și sentința instanței de fond, Curtea a casat, respectiv desființat cele două hotărâri judecătorești, iar cu ocazia rejudecării a dispus administrarea probatoriului în conformitate cu cele de mai sus.
Procedând la rejudecarea cauzei, instanța de recurs a administrat următoarele mijloace probatorii:
S-au luat declarații celor doi inculpați, aceștia arătând că la data faptelor cercetate unitatea bancară se confrunta cu o lipsă acută de personal, astfel încât au fost determinați să îndeplinească și alte sarcini de serviciu, decât cele din fișa postului.
De asemenea au fost audiați martorii menționați în decizie, astfel:
Martorul A___ F______, prezent în instanță, nu a putu fi audiat în condițiile în care acesta suferă de afecțiuni de natură neurologică, așa cum rezultă și din actele medicale depuse la dosar.
Martora S______ M____, soția martorului S______ G_______ arată că nu a avut atribuții în societatea comercială împrumutată, însă, a observat că datoriile către bancă ale societății au crescut cu 5 miliarde. Martora arată că nu are cunoștință despre împuternicirea dată de soțul său, în condițiile în care acesta era arestat și nici despre noua evaluare a bunurilor ce au fost folosite drept garanție.
Martorul S______ G_______, arată că martorul A___ F______ a devenit administrator al societății comerciale, după care martorul însuși a fost arestat, aflând ulterior că societatea comercială a majorat linia de credit la 8 miliarde. Același martor arată, totodată, că nu a dat împuternicire soției sale pentru garantarea împrumutului și de asemenea, arată că nu recunoaște procura prezentată în cauză, pe parcursul detenției nebeneficiind de serviciile vreunui notar.
S-a apreciat ca inutilă efectuarea unui supliment la raportul de expertiză imobiliară, în condițiile în care probatoriile administrate prin coroborare lămuresc pe deplin starea de fapt supusă analizei în cauza de față.
A fost depusă copia deciziei penale nr.74 din 1 martie 2006 a Curții de apel C______, rămasă definitivă prin decizia nr.4170 din 28 iunie 2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
În raport de actele și lucrările dosarului, de probatoriile administrate pe parcursul procesului penal, se constată că cei doi inculpați au săvârșit faptele ce formează obiectul acțiunilor penale deduse judecății.
Însă, în condițiile în care în cauză s-a împlinit termenul prescripției răspunderii penale pentru o parte din aceste infracțiuni, instanța urmează a da eficiență juridică acestei cauze legale de înlăturare a răspunderii penale, în raport de cele ce vor fi expuse în continuare:
Contractul de împrumut încheiat sub nr.337 din 19.04.2001 între unitatea bancară, unde inculpatul G_______ I__ îndeplinea funcția de director al Sucursalei Scornicești BCR și societatea comercială __________________, în condițiile în care calitatea de asociat și reprezentant al societății comerciale aparținând administratorului S______ I__, decedat ulterior, este urmat la aproximativ un an, respectiv la 22.04.2002 de încheierea unui nou contract de credit sub nr.258 pentru acordarea creditului global de exploatare de 8 miliarde lei, pe o perioadă de 180 de zile.
De această dată, societatea comercială este reprezentată de martorul A___ F______ căruia i se cesionează o parte din părțile sociale ale societății cu răspundere limitată, acesta fiind numit și administrator al societății comerciale conform hotărârii înscrise la ORC de pe lângă Tribunalul O__, la data de 29 martie 2003.
Dobândirea calității de administrator și asociat al martorului A___ F______, așa cum rezultă din declarațiile date de acesta în faza urmăririi penale și în faza de cercetare judecătorească, dar și din depozițiile martorilor S______ M____, S______ G_______ și T______ M____ și T______ C_____, asociații inițiali al _________________, audiați pe parcursul procesului penal, are loc în condițiile în care societatea comercială nu și-a onorat obligațiile comerciale față de debitori, printre care și societatea comercială a martorului A___ F______, respectiv _________________, între acestea derulându-se contracte de vânzare-cumpărare și contracte de împrumut.
Odată cu dobândirea calității de administrator și asociat la _________________, martorul A___ F______, cunoscând datoriile societății comerciale, între care și neonorarea contractului de împrumut cu banca, aduce la cunoștință inculpatului G_______ I__, toate greutățile financiare întâmpinate de societatea comercială, greutăți ce fac imposibilă achitarea creditului.
Este împrejurarea descrisă de martor , dar și de ceilalți asociați ai societății comerciale.
Însuși inculpatul G_______ I__, este cel care pune la dispoziția societății comerciale modalitatea de obținere a unor noi credite, respectiv încheierea noului contract de credit , prelungit ulterior prin două acte adiționale, odată cu depășirea scadenței.
Se observă astfel că, inculpatul G_______ I__, deși cunoștea situația financiară a societății comerciale , căreia îi acordase primul împrumut, dar și datorită descrierii situației financiare insolvabile de către martorul A___ F______, este de acord să acorde un nou împrumut, ce se ridică la suma de 5 miliarde lei, contrar normelor de stading financiar și indicatelor de bonitate a împrumutatului.
Chiar actele firmei evidențiau scăderea acestor parametrii, așa cum rezultă din cele două expertize contabile efectuate în cauză, la urmărirea penală și la instanța de judecată, însă, inculpatul G_______ ignorând această scădere alege să acorde împrumutul bazându-se exclusiv pe capacitatea de rambursare a creditului, determinată de capacitatea împrumutatului de a genera lichidități, aspect menționat de expertiza contabilă efectuată în faza de cercetare judecătorească.
Participarea inculpatului G_______ nu se rezumă la simpla ignorare a criteriilor impuse de normele bancare, ci acesta are un rol hotărâtor în constituirea garanțiilor aferente contractului de împrumut, în condițiile în care procedează la o nouă reevaluare a garanțiilor aduse la contractul inițial de împrumut , efectuând raportul de evaluare , deși atribuția de serviciu revenea inculpatului G____ A____, acesta limitându-se la a o semna, fără obiecțiuni, cum pe larg descrie operațiunea în declarația dată în fața instanței de fond.
Prin noua evaluare întocmită , inculpatul G_______ I__ sporește valoarea garanțiilor proporțional cu noua sumă împrumutată, fără însă a oferi criteriile legale de majorare a valorii bunurilor garantate.
În ansamblul operațiunilor frauduloase efectuate de inculpatul G_______ I__, cu prilejul întocmirii raportului de evaluare, se înscrie și întocmirea acestuia pe baza procurii de reprezentare la încheierea contractului de garanție imobiliară a contractului de garanție mobiliară și a contractului de credit ( fila 192 - vol.I dosar u.p.), în condițiile în care asociatul S______ G_______ o împuternicește pe soția sa S______ M____ , să îl reprezinte la încheierea contractelor respective.
Din analiza procurii menționate coroborat cu declarația martorilor S______ G_______ și S______ M____, martori ce arată că nu cunosc despre existența acestui înscris, la penitenciar unde se afla încarcerat martorul S______ G_______, nefiind prezent notarul și nici soția martorului, pentru încheierea actului autentic, dar și în absența semnăturilor părților contractului de mandat, se apreciază că, în cauză, la data constituirii garanțiilor persoanele fizice semnatare, nu și-au exprimat în mod valabil consimțământul, în calitate de reprezentanți ai societății comerciale.
Inculpatul G_______ I__ cunoscând situația asociatului S______ G_______ la acea dată și în condițiile în care, din depozițiile martorilor audiați a reieșit că soția asociatului , martora S______ M____ nu a efectuat nici un demers privind actele juridice încheiate de societatea comercială, prin efectuarea raportului de evaluare și întocmirea actelor de acordare a creditului, ce presupuneau și acordul asociatului S______ G_______, reflectă ,încă odată, participarea directă a inculpatului la încheierea unor acte ce aduc atingere atribuțiilor sale de serviciu., în condițiile în care actele prezentate conțin date nereale.
De altfel, din însuși declarația inculpaților reiese că aceștia au avut la cunoștință că încalcă atribuțiile de serviciu.
Astfel, inculpatul G_______ I__ , arată că a întocmit raportul de evaluare, atribuție ce cădea în sarcina inculpatului G____ A____, acesta având calitatea de ofițer de credite, pe care ulterior tot el l-a vizat, datorită lipsei de experiență a celui din urmă.
Inculpatul G____ A____ arată că nu a procedat la evaluarea bunurilor, semnând însă raportul de evaluare și referatul pentru acordarea creditului, în condițiile în care inculpatul G_______ I__ era șeful ierarhic, temându-se pentru serviciul său.
De altfel, se observă că aceeași modalitate de activitate, a fost urmată de inculpatul G_______ I__ și în săvârșirea faptelor penale ce au format obiectul dosarului penal nr.1336/P/2005, în care s-au pronunțat decizia penală nr.74/2006 de Curtea de apel C______, rămasă definitivă prin d.p.nr.4170/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, faptele ce formează obiectul acțiunii penale de față, fiind concurente cu cele sancționate penal prin decizia penală arătată.
În raport de cele arătate mai sus , se constată că fapta inculpatului , care în calitate de director al sucursalei unei bănci, de a-și exercita în mod defectuos atribuțiile de serviciu privitoare la încheierea contractelor de creditare și actelor adiționale la acestea, prezentând conducerii băncii rapoarte de evaluare referitoare la garanții care conțin date nereale, cu consecința majorării plafonului creditelor anterior acordate, care au prejudiciat banca , întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată prev.de art.248 rap.la art.248/1 C.p., în condițiile în care prejudiciul se circumscrie, prin valoarea noțiunii de „consecințe deosebit de grave”, prevăzute de art.246 C.p., prejudiciul fiind mai mare 200.000 lei (RON), respectiv 2.000.000 lei (ROL).
În ceea ce privește infracțiunile de fals intelectual și uz de fals , care formează obiectul acțiunilor penale pornite împotriva inculpatului G_______ I__, se constată că în cauză s-a împlinit termenul prescripției răspunderii penale, astfel încât, în raport de dispozițiile art.11 pct. 2 lit.b C.p.p. rap.la art. 10 alit.g C.p.p., va înceta procesul penal pornit împotriva inculpatului G_______ I__ pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.289 și art.291 Cod penal.
În cauză, așa cum s-a arătat detaliat, odată cu descrierea probelor, se constată că inculpatul G____ A____ nu și-a îndeplinit sarcinile de serviciu ce-i reveneau în calitate de ofițer de credite,
În condițiile în care acesta,în mod culpabil, nu efectuează una din atribuțiile de serviciu, respectiv efectuarea raportului de evaluare al garanțiilor bunurilor, deși aceasta îi revenea potrivit sarcinilor de serviciu, însă semnează raportul de evaluare întocmit de inculpatul G_______ I__, motivat de raportul de subordonare existent între cei doi inculpați, se constată că, fapta săvârșită de acest inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii art.249 alin.2 C.p.
În ceea ce privește regimul sancționator ce urmează a fi aplicat în cauză, potrivit disp.art.72 C.p. rap.la art.52 C.p., în raport de circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor, relațiile sociale atinse prin faptele inculpaților situat în sfera relațiilor de serviciu menite a fundamenta încrederea cetățenilor în activitatea funcționarilor publici, cuantumul prejudiciului, dar și circumstanțele personale, instanța urmează a-l condamna pe inculpatul G_______ I__ la pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza I-a , lit.b și lit.c Cod penal, după executarea pedepsei principale.
Alături de criteriile enumerate mai sus, instanța a avut în vedere și perseverența infracțională a inculpatului, condamnat pentru fapte concurente de același gen prin s.p.146/23.06.2005 a Tribunalului O__, definitivă prin d.p.nr.4170/28.06.2006 a I.C.C.J., instanța făcând aplicarea disp.art.36 alin.1 Cod penal.
În ceea ce îl privește pe inculpatul G____ A____, modalitatea concretă în care inculpatul a săvârșit infracțiunea, existența unui singur raport de evaluare, dar și comportamentul inculpatului anterior săvârșirii faptelor, precum și poziția procesuală adoptată de acesta pe parcursul procesului penal, făcând aplicarea art.74, lit.a și c rap la art.76 lit.d Cod penal, instanța de recurs apreciază că pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată inculpatului este în măsură să asigure scopul pedepsei, astfel cum este prevăzut de art,52 Cod penal.
De asemenea, constatând că în cauză sunt întrunite cerințele art.81 C.p., în ceea ce îl privește pe inculpatul G____ A____, instanța urmează a dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare prev.de art.82 c.p.p., atrăgând atenția inculpatului asupra disp.art.83 C.p.
De asemenea, se va deduce din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului G_______ I__, perioada executată de la 1.04.2004 la 3.07.2007, constatând că inculpatul a fost liberat condiționat cu un rest de 992 zile închisoare, liberare pe care o menține.
În ceea ce privește acțiunea civilă dedusă judecății, în temeiul art.14 C.p.p., art.998, 999 Cod civil, și art.1003 Cod civil, va admite în parte acțiunea civilă promovată de partea civilă.
Constatând că în cauză faptele săvârșite de cei doi inculpați au prejudiciat unitatea bancară cu suma împrumutată, contrar dispozițiilor legale, sumă ce nu a fost achitată la scadența convenită, inculpații G_______ I__ și G_______ A____, urmează a fi obligați în solidar la plata sumei de 500.000 lei (RON) la care se adaugă sumele reprezentând dobânda și accesoriile prevăzute la contractul de credit, corespunzător debitului principal.
Văzând și disp.art.192alin.3 C.p.p.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
1). În baza art. 11 pct. 2 lit. b C.p.p. rap. la art. 10 lit. g C.p.p.
Încetează procesul penal privind pe inculpatul G_______ I__ pentru infracțiunile prevăzute de art. 289 și art. 291 C.p.
În baza art. 248 ind. 1 C.p. rap. la art. 248 C.p.
Condamnă inculpatul G_______ I__ la pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64. lit. a teza I-a, lit. b și lit. c C.p. după executarea pedepsei principale.
Descontopește pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c C.p. după executarea pedepsei principale, aplicată aceluiași inculpat prin s.p. 146 din 23.06.2005 a Tribunalului O__, definitivă prin d.p. nr. 4170/28.06.2006 a Î.C.C.J. în pedepsele de: 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c după executarea pedepsei principale, aplicată în baza art. 10 lit. b din L 78/2000 cu art. 41 alin. 2 C.p., 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c după executarea pedepsei principale, aplicată în baza art. 248 ind. 1 C.p. rap. la art. 248 C.p. și art. 17 lit. d și art. 18 pct. 1 din L 78/2000 cu art. 41 alin. 2 C.p., 2 ani închisoare, aplicată în baza art. 31 alin. 2 C.p. rap. la art. 289 C.p. cu art. 17 lit. c și 18 pct. 1 din L 78/2000 cu 41 alin. 2 C.p. și 6 ani închisoare, aplicată în baza art. 323 alin. 2 C.p. rap. la art. 17 lit. b și art. 18 pct. 1 din L 78/2000.
În baza art. 36 alin. 1 C.p.
Contopește pedepsele de mai sus cu pedeapsa aplicată în prezenta cauză, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c C.p. după executarea pedepsei principale.
Deduce din pedeapsa rezultantă de mai sus perioada executată de la 01.04.2004 la 13.07.2007 și constată că inculpatul a fost liberat condiționat cu un rest de 992 zile închisoare, liberare pe care o menține.
2). În baza art. 249 alin. 2 C.p. cu aplicarea art. 74 lit. a și c C.p., art. 76 lit. d C.p.
Condamnă inculpatul G____ A____ la pedeapsa de 3 luni închisoare.
Aplică art. 64 lit. a teza I-a, lit. b C.p.
În baza art. 81 C.p.
Suspendă condiționat executarea pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare de 2 ani și 3 luni.
În baza art. 71 alin. 5 C.p., pe durata termenului de încercare se suspendă de drept executarea pedepselor accesorii.
Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 C.p. privind revocarea beneficiului suspendării condiționate.
Admite în parte acțiunea civilă și obligă inculpații în solidar la plata sumei de 500.000 lei (RON), la care se adaugă sumele reprezentând dobânda și accesoriile prevăzute în contractul de credit, corespunzătoare sumei menționate către partea civilă .
Obligă fiecare dintre inculpați G_______ A____ și G____ A____ la câte 1.000 lei reprezentând cheltuieli judiciare statului la instanța de fond.
Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului, din care 600 lei, reprezentând onorariu apărător oficiu se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 10 Octombrie 2013
Președinte, Judecător, Judecător,
I____ E______ A_____ I_____ S____ T_____ C_____ B_____
Grefier,
Ș_____ C______ D______
Red.jud.T.C.B_____
J.apel: Ghe.M______
J.fond:C.M________
G.S. /2ex.