Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BIHOR

SECȚIA PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ Nr.110/P/2013

Ședința publică de la 27 Mai 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE O_____ G____

Grefier S_____ M______

Ministerul Public- P________ de pe lângă Tribunalul Bihor este reprezentat prin procuror B_____ M______.

Pe rol judecarea cauzei penale privind pe inculpat T______ V_____, inculpat T______ G_______, inculpat U_____ D______, inculpat _____________________, inculpat ________________________ și pe parte civilă _______________ P___ ADMINISTRATOR B_______ G______, având ca obiect înșelăciunea (art. 215 C.p.) art.290,291, 208-209 CP, art.23 Lg.656/2002.

La apelul nominal făcut în cauză nu se prezintă nimeni.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Se constată că dezbaterea cauzei în fond a avut loc la data de 16.05.2013 când părțile au fost prezente și au pus concluzii, acestea fiind consemnate în încheierea de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 24.05.2013, 27.05.2013, zi în care s-a pronunțat prezenta hotărâre.

INSTANȚA

Constată că prin rechizitoriul din dos. Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor nr. 30/P/2010, înregistrat la instanță la data de 17.07.2012, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

1. T______ V_____, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat, uz de fals, tentativă de înșelăciune, și spălare de bani, prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit.a și al.4 c.p., cu aplic. art.41 al.2, 42 c.p., art. 291 c.p., art.20 c.p. rap. la art. 215 c.p., art. 23 al.1 lit.a din L.656/2002 cu aplic. art. 41 al.2 , 42 c.p.
2. T______ G_______, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracțiunea de furt calificat și spălare de bani, prev. de art. 290 al.1 c.p. cu aplic. art.41 al.2, 42 c.p., 26 c.p. rap. la art. 208 al.1, 209 al.1 lit.a și al.4 c.p., cu aplic. art.41 al.2, 42 c.p., art. 23 al.1 lit.a din L.656/2002 cu aplic. art. 41 al.2 , 42 c.p.
3. U_____ D______, pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și spălare de bani, prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit.a și al.4 c.p., cu aplic. art.41 al.2, 42 c.p., și art. 23 al.1 lit.a din L.656/2002 cu aplic. art. 41 al.2 , 42 c.p.
4. _____________________, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 23 al.1 lit.a din L.656/2002.
5. ________________________, pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, prev. de art. 23 al.1 lit.a din L.656/2002,

pentru că în luna iunie 2007, prin inducerea în eroare și prin înregistrarea fictivă în evidențele contabile a unor facturi fictive, provenind de la terțe societăți comerciale, dar și prin săvârșirea unor infracțiuni de fals și uz de fals, au sustras și mai apoi au înstrăinat mai multe componente de schele de foraj care aparțineau părții vătămate ________________., cauzând un prejudiciu de 3.556.000 lei.

Cauza a suferit amânări repetate datorită neîndeplinirii procedurii de citare, datorită cererilor și excepțiilor invocate de către apărare, cât și pentru solicitarea unor date suplimentare în vederea pronunțării asupra excepțiilor invocate.

Până la data prezentei, în cauză nu a fost citit actul de sesizare.

La termenul de judecată din 13.11.2012, mai înainte de citirea actului de sesizare, partea vătămată ________________., s-a constituit parte civilă cu suma de 3.556.000 lei (fila41 și 52 dos. inst.).

La termenul de judecată din 21.02.2013, mai înainte de citirea actului de sesizare, inculpații, prin apărători aleși, au ridicat excepțiile nelegalei sesizări a instanței, necompetenței materiale a organului de urmărire penală, și a încălcării dreptului la apărare, solicitând restituirea cauzei la parchet pentru refacerea urmăririi penale.

În esență s-a invocat excepția nulității absolute raportat la faptul că prejudiciul cauzat ar fi atras competența materială a altui organ de urmărire penală. Totodată modalitatea în care au fost comise faptele justifică incidența prev. art. 7 din Legea nr. 39/2003 deoarece suntem în prezența grupului organizat.

Pe de altă parte s-a arătat că procurorul nu a făcut aplicarea prev. art. 479 ind. 2 al. 4 Cpp., astfel încât în cauză nu a fost asigurat dreptul la apărare pentru societățile comerciale inculpate.

În altă ordine de idei s-a arătat că în cauză nu a fost asigurat dreptul la apărare nici pentru inculpați, deoarece apărătorii aleși au cerut în mod repetat să fie chemați să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, dar acest lucru a fost ignorat cu toate că cererile apărătorilor poartă aprobarea scrisă din partea procurorului.

Cu referire la acest aspect s-a depus la dosar practica judiciară a Înaltei Curți de Casație și Justiție. P___ dp. 242/03.12.2012 – în completul de 5 judecători (fila 111- 113 dos. instanță) ÎCCJ a argumentat care sunt consecințele nerespectării prev. art. 172 Cpp.

Totodată apărătorii și inculpații au contestat măsura asiguratorie luată în faza urmăririi penale prin Ordonanțele Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor nr. 30/P/2010 din 30.09.2010, 16.11.2010 și din 04.05.2011, cu referire la bunurile consemnate în procesele-verbale întocmite în baza dispozițiilor acestor ordonanțe. S-a argumentat că prin ordonanțele date de procuror au fost sechestrate bunuri aparținând societăților comerciale inculpate, cu toate că motivarea acelor ordonanțe nu se referă la acestea și că nici nu conțin justificări pentru sechestrarea bunurilor aparținând acestora.

Analizând excepțiile invocate și solicitarea privind restituirea cauzei la parchet, constată următoarele:

1.

Din adresa BNR. nr. 755/29.04.2013 rezultă că în perioada 02.04.2007 – 31.08.2007 cursul de schimb leu/euro a fost cuprins între valorile 3,3474 și 3,1112 lei pentru 1 euro.

Rezultă totodată că la data de 01.06.2007 cursul de schimb leu/euro a fost de 3,2648 lei pentru 1 euro, dată după care cursul a fost descendent până la valoare de 3,1112 lei pentru 1 euro - valoare atinsă la data de 02.07.2007.

Din rechizitoriu rezultă că prejudiciul cauzat prin faptele inculpaților a fost de 3.556.000 lei.

Mai rezultă că în sarcina inculpatului TRĂZNEA V_____ a fost reținută săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 C.pen. rap la art. 215 C.pen.

Raportat la datele oficiale comunicate de BNR. mai sus arătate, rezultă că prejudiciul cauzat prin faptele inculpaților a fost de 3.556.000 lei, ceea ce excede echivalentul a 1.000.000 euro. Un calcul exact arată că la data de 01.06.2007 – dată la care se face referire în rechizitoriu - prejudiciul de 3.556.000 lei a fost de 1.089.194 Euro.

Potrivit prevederilor art. 13 al. 1 ind. 2 din din OUG nr. 43/2002, Direcția Națională Anticorupție este competentă să efectueze urmărirea penală, dacă s-a cauzat o paguba materială mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 215 din Codul penal.

Curtea Constituțională a României a respins constant atât excepțiile de neconstituționalitate referitoare la reglementările cuprinse în textul art. 146 C.pen, cât și la la reglementările cuprinse în textul art. 13 al. 1 ind. 2 din din OUG nr. 43/2002.

Cealaltă cerere formulată de apărare privind incidența prev. art. 7 din Legea nr. 39/2003 referitoare la grupului organizat, întrucât ține de încadrarea juridică reținută în cauză, nu poate fi soluționată în acest moment procesual deoarece nu a fost citit actul de sesizare al instanței.

2.

Potrivit art. 479 ind. 2 al. 3 și 4 Cpp., dacă pentru aceeași faptă sau pentru fapte conexe s-a început urmărirea penală și împotriva reprezentantului legal al persoanei juridice, și dacă persoana juridică urmărită penal nu își numește un mandatar ales, organul de urmărire penală numește un mandatar desemnat din rândul practicienilor de insolvență.

Norma legală prevede obligația imperativă (textul nu conține formularea „poate”) atât a organului de urmărire penală, cât și a instanței – pentru faza de judecată.

Nerespectarea acestei obligații exprese nu poate fi acoperită nici de instanță – în cazul încălcării normei legale de către procuror, și nici de instanța de control judiciar – în cazul încălcării normei legale de către instanța de fond.

Rezultă așadar că prin nerespectarea prev. art. 479 ind. 2 al. 4 Cpp. în cauză, nu a fost asigurat dreptul la apărare pentru societățile comerciale inculpate pe parcursul urmăririi penale.

3.

Potrivit art. 172 Cpp. apărătorii aleși au dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, să formuleze cereri, să depună memorii.

În cauză nu a fost asigurat dreptul la apărare nici pentru inculpați, deoarece apărătorii aleși au cerut în mod repetat să fie chemați să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală, dar acest lucru a fost ignorat cu toate că cererile apărătorilor poartă aprobarea scrisă din partea procurorului (fila 212 – 215).

Reprezentând o nulitate relativă, aceasta a fost invocată cu respectarea normelor de procedură.

Aceasta operează asupra garantării dreptului procesual al inculpatului la apărare, iar vătămarea nu poate fi înlăturată decât prin refacerea urmăririi penale.

Procurorul a procedat la efectuarea actelor de urmărire penală în lipsa apărătorilor aleși, după ce a aprobat cererile acestora pentru a fi chemați să asiste.

La dosar nu s-a făcut dovada lipsei apărătorilor în ciuda încunoștințării conf. art. 172 al. 1 Cpp.

În aceste condiții instanța nu poate complini obligația procurorului de administrare - cu respectarea efectivă a dreptului de apărare - a tuturor mijloacelor de probă.

4.

Referitor la contestarea măsurii asiguratorii luate în faza urmăririi penale prin Ordonanțele Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor nr. 30/P/2010 din 30.09.2010 și din 16.11.2010 (fila 216 – 221 dos. inst.), instanța constată că prin ordonanțele date de procuror au fost sechestrate bunuri aparținând societăților comerciale inculpate cu toate că motivarea acelor ordonanțe nu se referă la acestea și că nici nu conțin justificări pentru sechestrarea bunurilor aparținând acestora.

La data dispunerii măsurii asiguratorii era deja începută urmărirea penală împotriva societăților comerciale, acestea nu mai aveau calitate de părți responsabile civilmente, astfel încât erau incidente prev. art. 163 al. 2 Cpp.

Or cele două ordonanțe – cu conținut identic – se referă exclusiv la trei persoane fizice.

În ceea ce privește contestarea Ordonanței Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor nr. 30/P/2010 din 04.05.2011 (fila 222 - 223 dos. inst), aceasta se referă la indisponibilizarea unor bunuri cu obligarea de a nu fi înstrăinate, astfel încât este incidentă condiția prev. de art. 169 al. 2 Cpp.

Cu privire la cele analizate la pct. 1, 2 și 3 de mai sus, apreciem că sunt incidente prev. art. 197 al. 2 și 4 Cpp. și 332 al. 2 Cpp.

Nulitatea absolută se referă la sesizarea instanței de către un organ de urmărire penală necompetent material. Fiind vorba despre un prejudiciu mai mare decât echivalentul în lei a 1.000.000 euro, în cazul infracțiunilor prevăzute la art. 215 din Codul penal, este evident că a fost încălcată competența materială în cauză.

În altă ordine de idei există nulitate relativă dată fiind încălcarea dreptului la apărare.

Inculpații – persoane fizice - au avut apărători aleși, însă, datorită celor arătate mai sus, nu au putut exercita în nici un mod apărarea.

În ciuda obligației exprese prevăzute de norma legală, pe seama societăților comerciale inculpate nu au fost desemnați mandatarii.

Potrivit art. 6 al. 2 C.p.p., în cursul procesului penal, organele judiciare sunt obligate să asigure părților deplina exercitare a drepturilor procesuale în condițiile prevăzute de lege, încălcarea textelor de lege mai sus indicate trebuind a fi luată în considerare din oficiu, potrivit art. 197 al. 4 teza ultimă C.p.p., în scopul aflării adevărului și justei soluționări a cauzei.

Analizând excepțiile prin prisma drepturilor fundamentale, constatăm că astfel a fost încălcat și art. 6 al. 3 lit. a și b din CEDO.

Motivele restituirii cauzei în vederea reluării si refacerii urmăririi penale sunt cele indicate mai sus, respectiv nulitatea absolută și, în subsidiar, nulitatea relativă, astfel motivate, cu aprecierea ca fiind încălcată Convenția EDO.

Reluarea si refacerea urmăririi penale se face în vederea asigurării dreptului la un proces echitabil, potrivit exigențelor CEDO, cât și pentru asigurarea dreptului la apărare potrivit legii.

Cu privire la instituția restituirii cauzei la procuror pentru reluarea u.p. în vederea refacerii acesteia, în jurisprudență s-a decis în mod constant că o asemenea măsură se ia ori de câte ori se constată că urmărirea penală s-a desfășurat cu încălcarea dispozițiilor legale, cum ar fi cazurile evidențiate mai sus, indiferent dacă încălcarea legii este sancționată cu nulitate absolută sau relativă.

D____ urmare apreciem că, dacă nu ar fi respectate în cauza de față dispozițiile legale privind restituirea cauzei în scopul rezolvării tuturor chestiunilor cenzurate mai sus, hotărârea instanței nu poate fi motivată în așa fel încât să reziste criticilor și exigențelor CEDO.

Dispozițiile privind ridicarea sechestrului asigurator sunt executorii, potrivit art. 168 al. 2 teza II C.p.p.

Față de cele constatate, instanța va dispune după cum urmează:

In baza art. 332 al. 1 teza I, și al. 2 C.p.p.,

Văzând art. 300 al. 2 C.p.p. rap. la art. 197 al. 2 și 4 C.p.p., art. 270 al. 1 lit. b C.p.p., art. 272 C.p.p., art. 13 al. 1 ind. 2 din OUG nr. 43/2002,

Ținând seama de art. 6 al. 3 lit. a din Convenția EDO și de art. 1, art. 3 și art. 6 C.p.p. cu referire la art. 479 ind. 2 al. 4 teza II C.p.p.,

Va restitui dos. nr. 30/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor privind pe inculpații:

1. T______ V_____, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit.a și al.4 c.p., cu aplic. art.41 al.2, 42 c.p., art. 291 c.p., art.20 c.p. rap. la art. 215 c.p., art. 23 al.1 lit.a din L.656/2002 cu aplic. art. 41 al.2 , 42 c.p.

2. T______ G_______, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 290 al.1 c.p. cu aplic. art.41 al.2, 42 c.p., 26 c.p. rap. la art. 208 al.1,209 al.1 lit.a și al.4 c.p., cu aplic. art.41 al.2, 42 c.p., art. 23 al.1 lit.a din L.656/2002 cu aplic. art. 41 al.2 , 42 c.p.

3. U_____ D______, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 208 al.1,209 al.1 lit.a și al.4 c.p., cu aplic. art.41 al.2, 42 c.p., și art. 23 al.1 lit.a din L.656/2002 cu aplic. art. 41 al.2 , 42 c.p.

4. _____________________, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 23 al.1 lit.a din L.656/2002.

5. ________________________, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 23 al.1 lit.a din L.656/2002,

la P________ de pe lângă Tribunalul Bihor pentru reluarea urmăririi penale si refacerea urmăririi penale in cauza, ținând seama de considerentele prezentei hotărâri.

În baza art. 168 C.p.p. va dispune ridicarea sechestrului asigurator instituit prin Ordonanțele Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor nr. 30/P/2010 din 30.09.2010 și 16.11.2010, cu referire la bunurile consemnate în procesele-verbale întocmite în baza dispozițiilor acestor ordonanțe.

In baza art. 192 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare vor rămâne in sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

In baza art. 332 al. 1 teza I, și al. 2 C.p.p.,

Văzând art. 300 al. 2 C.p.p. rap. la art. 197 al. 2 și 4 C.p.p., art. 270 al. 1 lit. b C.p.p., art. 272 C.p.p., art. 13 al. 1 ind. 2 din OUG nr. 43/2002,

Ținând seama de art. 6 al. 3 lit. a din Convenția EDO și de art. 1, art. 3 și art. 6 C.p.p. cu referire la art. 479 ind. 2 al. 4 teza II C.p.p.,

Restituie dos. nr. 30/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor privind pe inculpații:

1. T______ V_____, fiul lui C_________ și F_____, născut la data de 01.10.1972 în orașul Drăgănești O__, jud. O__, domiciliat în orașul Drăgănești O__ ________________________ jud. O__, identificat cu C.I. ________ nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, administrator al _______________________ Drăgănești O__, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 208 al.1, 209 al.1 lit.a și al.4 c.p., cu aplic. art.41 al.2, 42 c.p., art. 291 c.p., art.20 c.p. rap. la art. 215 c.p., art. 23 al.1 lit.a din L.656/2002 cu aplic. art. 41 al.2 , 42 c.p.

2. T______ G_______, fiul lui C_________ și F_____, născut la data de 22.03.1971 în orașul Drăgănești O__, jud. O__, domiciliat în municipiul Slatina, ___________________________. S.22 __________ jud. O__ , identificat cu C.I. ________ nr. xxxxxx, CNP xxxxxxxxxxxxx, administrator al __________________________, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 290 al.1 c.p. cu aplic. art.41 al.2, 42 c.p., 26 c.p. rap. la art. 208 al.1,209 al.1 lit.a și al.4 c.p., cu aplic. art.41 al.2, 42 c.p., art. 23 al.1 lit.a din L.656/2002 cu aplic. art. 41 al.2 , 42 c.p.

3. U_____ D______, fiul lui D______ și V______, născut la data de 03.08.1971 în municipiul Pitești jud. Argeș, domiciliat în oraș Mioveni, _________________.5 __________ jud. Argeș identificat cu C.I. ________ nr. xxxxxx CNP xxxxxxxxxxxxx administrator la _________________________ „SRL Mioveni, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 208 al.1,209 al.1 lit.a și al.4 c.p., cu aplic. art.41 al.2, 42 c.p., și art. 23 al.1 lit.a din L.656/2002 cu aplic. art. 41 al.2 , 42 c.p.

4. _____________________, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului O__, cu nr. J/XXXXXXXXXXX cu sediul în Drăgănești O__ ________________________ nr. 709 jud. O__, cod unic înregistrare xxxxxxxx, reprezentată prin asociat și administrator T______ V_____, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 23 al.1 lit.a din L.656/2002.

5. ________________________, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerțului O__, cu nr. J/XXXXXXXXXX cu sediul în municipiul Slatina, ___________________________. S.22 __________ jud. O__, cod unic înregistrare xxxxxxxx, reprezentată prin asociat și administrator T______ G_______, trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 23 al.1 lit.a din L.656/2002,

la P________ de pe lângă Tribunalul Bihor pentru reluarea urmăririi penale si refacerea urmăririi penale in cauza, ținând seama de considerentele prezentei hotărâri.

În baza art. 168 C.p.p. dispune ridicarea sechestrului asigurator instituit prin Ordonanțele Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor nr. 30/P/2010 din 30.09.2010 și 16.11.2010, cu referire la bunurile consemnate în procesele-verbale întocmite în baza dispozițiilor acestor ordonanțe.

Executorie, potrivit art. 168 al. 2 teza II C.p.p.

In baza art. 192 al. 3 C.p.p. cheltuielile judiciare rămân in sarcina statului.

Cu recurs in 3 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședința publică din data de 27.05.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

O_____ G____ S_____ M______

Red.sent. jud. O_____ G____

2 ex. 27.05.2013.