Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL C______
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 1514/2015
Ședința publică de la 19 Noiembrie 2015
PREȘEDINTE M_____ E______ P_________
Judecător T______ M____
Grefier C_____ G____
Ministerul Public reprezentat prin procuror D____ S_____, din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C______
Pe rol, pronunțarea asupra rezultatului dezbaterilor consemnate în încheierea de la 23 octombrie 2015, ce face parte integrantă din prezenta decizie, privind judecarea apelurilor declarate de P________ de pe lângă Judecătoria Slatina, S_________ I__________ al Juriștilor din România, C________ B_______ O__ reprezentat legal prin decan, avocat M____ Bubatu și inculpatul Ț____ M____ împotriva sentinței penale nr.104 din data de 29.01.2015 pronunțate de Judecătoria Slatina în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, având ca obiect înșelăciunea (art. 215 C.p.) art.26 alin.1 din legea 51/1995.
La apel au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită, din ziua dezbaterilor.
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.104 din data de 29.01.2015 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, în baza art. 386 Cod procedura penala, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimis in judecata inculpatul din infracțiunile de înșelăciune prev. de art. 215 alin 1, 2 si 3 Cod penal, exercitarea fara drept a profesiei prev de art. 26 alin 1 din Legea 51/1991 rap la art. 281 Cod penal și fals material in înscrisuri sub semnătura privata prev de art. 290 alin 1 V Cod penal, toate cu aplic art. 33 lit. a V Cod penal in infracțiunile de înșelăciune prev. de art. 215 alin 1, 2 si 3 Cod penal, exercitarea fara drept a profesiei in forma continuata prev de art. 26 alin 1 din Legea 51/1991 rap la art. 281 Cod penal cu aplic art. 41 alin 2 Cod penal , fals material in înscrisuri sub semnătura privata in forma continuata prev. de art. 290 alin 1 V Cod penal cu aplic art. 41 alin 2 Cod penal, toate cu aplic art. 33 lit. a V Cod penal si art. 5 N Cod penal
In baza art. 396 alin 1 si 5 rap la art. 16 alin 1 lit. a Cod procedura penala s-a dispus achitarea inculpatului T____ M____ sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin 1, 2 si 3 Cod penal.
In baza art. 26 alin 1 din Legea 51/1995 rep rap la art. 281 V Cod penal cu aplic art. 41 alin 2 V Cod penal si art. 5 N Cod penal, a condamnat inculpatul T____ M____ la o pedeapsă de 10 luni închisoare pentru săvârsirea infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei.
In baza art. 290 alin 1 V Cod penal cu aplic art 41 alin 2 V Cod penal si art. 5 N Cod penal, a condamnat inculpatul T____ M____, la o pedeapsă de 1 an si 6 luni închisoare pentru săvârsirea infracțiunii de fals in înscrisuri sub semnătura privata.
În baza art. 33 lit.a si 34 lit. b C.p., s-au contopit pedepsele urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 1 an si 6 luni închisoare.
În baza art.71 C.p., s-a interzis inculpatului drepturile prev.de art. 64 lit.a teza a II a si lit. b C.p., cu referire la art.8 CEDO și cauza S____ și P_______ împotriva României, pe durata executării pedepsei principale.
In baza art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 3 ani si 6 luni reprezentând termen de încercare, potrivit art. 82 Cod penal.
S- atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal in condițiile art. 359 Cod procedură penală.
In baza art. 71 alin. 5 c.p. suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
S-a respins ca nefondata acțiunea civila formulata de C________ B_______ O__.
În baza art. 274 alin 1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 1.500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat
Onorariul in cuantum de 200 lei reprezentând onorariu avocat numit din oficiu a rămas in sarcina statului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că la data de 13.06.2012 a fost înregistrata pe rolul Judecătoriei Slatina sub nr. XXXXXXXXXXXXX plângerea formulata de C________ B_______ O__ împotriva rezoluției nr. 535/P/2010 din 03.05.2010 a Parchetului de pe lângă Tribunalul O__ prin care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penala fata de T____ M____ cu privire la săvârsirea infracțiunilor de: exercitare fără drept a profesiei prev. de art. 26 alin 1 din Legea 51/1995 rap la art. 281 Cod penal , înșelăciune prev. de art. 215 alin 1, 2 si 3 Cod penal, fals in înscrisuri sub semnătura privata prev. de art. 290 Cod penal.
Prin încheierea din data de 12.10.2012 a Judecătoriei Slatina a fost admisă plângerea formulata, desființata ordonanța procurorului, pusa in mișcare acțiunea penala împotriva inculpatului Ț____ M____ si reținuta cauza spre judecare cu privire la săvârșirea infracțiunilor sus menționate.
In cursul cercetării judecătorești au fost ascultați martorii F____ L______, V______ M____, B___ P_______, M____ I__, C____ I__, M_____ G_______, declarațiile acestora fiind consemnate si atașate la dosar si a fost administrata proba cu înscrisuri.
Inculpatul nu a fost audiat in cursul cercetării judecătorești, prezentându-se doar la primele termene de judecata când a solicitat amânarea soluționării cauzei. Ulterior inculpatul T____ M____ nu s-a mai prezentat înaintând la fiecare termen de judecata înscrisuri prin care a formulat cereri de probatorii, a invocat excepția de necompetenta materiala a Judecătoriei Slatina sau excepții de neconstituționalitate, așa cum rezulta din cuprinsul încheierilor existente la dosar.
Totodată in cursul cercetării judecătorești inculpatul T____ M____ a formulat cerere de recuzare a președintelui completului de judecata, cerere ce a fost respinsa.
Inculpatul a fost reprezentat la instanța de judecata de un mandatar conform procurii speciale depuse la dosar in persoana numitului B___ P_______, instanța constatând in cursul cercetării judecătorești încetarea calității de mandatar a acestuia ca urmare a audierii sale in calitate de martor.
Pe tot parcursul cercetării judecătorești inculpatului T____ M____ i-a fost asigurata asistenta juridica din oficiu. La solicitarea acestuia de a fi desemnat un aparator din oficiu din cadrul altui barou județean, a fost înlocuit aparatorul desemnat inițial cu un avocat din oficiu din cadrul B_______ Valcea.
In aceste condiții instanța a apreciat dreptul la apărare al inculpatului așa cum este reglementat de dispoz art 10 Cod procedura penala si de dispoz Convenției Europene a Drepturilor Omului, inculpatul având dreptul de a nu se prezenta la judecata pentru a da declarații in legătura cu acuzația ce i-a fost adusa, preferând sa-si formuleze apărarea prin depunerea de înscrisuri la fiecare termen de judecata sau prin intermediul mandatarului sau.
Astfel, având in vedere opțiunea inculpatului cu privire la exercitarea dreptului la apărare respectiv aceea de a nu se prezenta pentru a fi audiat cu privire la faptele de care era acuzat, instanța a apreciat ca in cauza nu se impune citarea inculpatului cu mandat de aducere.
Din fisa de cazier judiciar rezulta ca inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.
Ca urmare a invocării de către inculpat a neconstitutionalitatii dispoz art. 278/1 alin 8 lit. c Cod procedura penala si a dispoz art. 1 alin 2 si 3 din Legea 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat s-a dispus sesizarea Curții Constituționale care prin deciziile nr. 410/08.10.2013 si 129/13.03.2014 a respins ca neîntemeiate excepțiile de neconstituționalitate ridicate de inculpatul T____ M____ in dosarul XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Slatina apreciind ca dispozițiile legale ce au făcut obiectul controlului de constituționalitate sunt constituționale in raport de criticile formulate.
Analizând materialul probator administrat in cauza instanța a reținut următoarea situație de fapt :
Ca urmare a plângerilor penale formulate de C________ B_______ O__ si a procesului verbal de sesizare din oficiu încheiat de către P________ de pe langa Judecătoria Slatina fata de inculpatul T____ M____ s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârsirea infracțiunilor de exercitare fara drept a profesiei de avocat prev de art. 26 alin 1 din Legea 51/1995 rap la art. 281 Cod penal, înșelăciune prev de art. 215 alin 1, 2 si 3 Cod penal si fals in înscrisuri sub semnătura privata prev de art. 290 Cod penal.
S-a reținut in sarcina inculpatului ca in perioada 2008-2011 a exercitat activitatea de asistenta juridica specifice profesiei de avocat fara a deține aceasta calitate cu respectarea prevederilor legale in materie.
Astfel, in aceasta calitate inculpatul ar fi acordat asistenta juridica si ar fi reprezentat in fata instanțelor judecătorești mai multe persoane printre care Ciutaru I__, D_________ A_____, Cociasi C_________, B______ V______ S_____, M____ B____, C____ V_______, L____ G_______, C____ I__, Veteanu M____, Fasui L______, M____ I__ si M_____ G_______.
Persoanele menționate anterior au confirmat in cursul urmăririi penale ca inculpatul prezentându-se ca având calitatea de avocat in Baroul O__ le-a acordat asistenta juridica reprezentându-i in calitate de avocat cu ocazia soluționării unor dosare in care acestea aveau calitatea de parti la Judecătoria Slatina.
Martorii Fasui L______, Veteanu M____, B___ P_______, M____ I__, C____ I__, M_____ G_______ audiați in cursul cercetării judecătorești au confirmat cele menționate anterior.
Din materialul probator administrat in cauza instanța a reținut ca in perioada 2008-2011 inculpatul prezentându-se ca având calitatea de avocat in Baroul O__ a promovat acțiuni in instanța sau a reprezentat diverse persoane in aceasta calitate, depunând la dosare împuterniciri avocațiale având antetul Uniunii Barourilor din România - Baroul O__, împuterniciri semnate de către inculpat si stampilate de câtre acesta cu ștampila pe care era înscris „T____ M____ – Cabinet Avocat Uniunea Barourilor din România - Baroul O__”.
Astfel, in aceasta calitate inculpatul s-a prezentat : in dosarul penal nr. xxxxx/311/2008 al Judecătoriei Slatina având ca obiect săvârsirea infracțiunilor prev de art. 184 alin 1 si 3 si art. 184 alin 2 si 4 Cod penal cu aplic art. 33 lit. b Cod penal, consemnându-se in încheierea de ședința din 05.03.2009 a participat in calitate de apărător ales al parților civile M_____ G_______ si M____ I__ depunând împuternicirile avocațiale nr. 15 si 16 din data de 04.03.2009 si 05.03.2009. I s-a adus la cunoștința inculpatului de către completul de judecata ca nu figurează in tabloul avocaților din Baroul O__: în dosarul nr. 358/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul O__ inculpatul in calitate de avocat a formulat plângere penala cu privire la săvârsirea infracțiunii prev de art. 288 Cod penal de către persoane necunoscute; în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Slatina organele de urmărire penala au fost sesizate de cutre președintele completului de judecata cu privire la săvârsirea de către inculpatul T____ M____ a infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 Cod penal, ca urmare a depunerii la dosar de către inculpat a unei împuterniciri avocațiale; în dosarul civil nr. xxxxx/311/2011 al Judecătoriei Slatina organele de urmărire penala au fost sesizate de către președintele completului de judecata cu privire la săvârsirea de către inculpatul T____ M____ a infracțiunilor de exercitare fără drept a profesiei si fals in înscrisuri sub semnătura privata prev. de art. 281 Cod penal si art. 290 Cod penal, ca urmare a depunerii la dosar de către inculpat a unei împuterniciri avocațiale; în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Slatina inculpatul in calitate de avocat a formulat cereri pentru numita Veteanu M____; în dosarul civil nr. xxxxx/311/2011 al Judecătoriei Slatina a fost invocata de către reclamanta C______ M______ F_________ excepția lipsei calității de reprezentant a inculpatului T____ M____ pentru paratul C______ I__ motivat de faptul ca acesta nu face parte din Uniunea Naționala a Barourilor din România, dosar in care inculpatul a recuzat președintele de complet pe motiv ca ar avea o relație de amiciție cu avocatul reclamantei, cererea de recuzare fiind anulata ca netimbrata; în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXX al Judecătoriei Slatina având ca obiect divorț inculpatul s-a prezentat in calitate de mandatar al reclamantului B______ S_____; în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Slatina având ca obiect plângere împotriva soluției de netrimitere in judecata inculpatul s-a prezentat in calitate de avocat al petentului M____ B____ depunând împuternicirea nr. 40/02.12.2009, dosar in care a recuzat președintele de complet, cerere ce a fost respinsa ; în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX având ca obiect partaj judiciar inculpatul s-a prezentat in calitate de avocat pentru paratul C____ V_______, invocându-se de către avocatul reclamantului lipsa calității de reprezentant a inculpatului întrucât nu figura ca membru in Baroul O__, inculpatul recuzând președintele de complet, cerere in care a fost admisa excepția netimbrării anulându-se cererea de recuzare; în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX având ca obiect plângere contravenționala inculpatul s-a prezentat in calitate de avocat al petentului L____ G_______; în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX al Tribunalului O__ inculpatul s-a prezentat in calitate de mandatar al numitului C____ I__; în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Slatina inculpatul s-a prezentat in calitate de mandatar al numitului C____ I__; în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Slatina având ca obiect litigiu de fond funciar inculpatul s-a prezentat in calitate de avocat al reclamantului C____ I__, formulând cerere de recuzare a președintelui de complet cerere ce a fost respinsa; în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Slatina s-a prezentat inculpatul in calitate de mandatar pentru numita Veteanu M____; în dosarul penal nr. XXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Slatina având ca obiect plângere împotriva soluției procurorului de netrimitere in judecata s-a prezentat in calitate de avocat inculpatul T____ M____; în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXX al Tribunalului O__ inculpatul s-a prezentat in calitate de avocat al numitului Cociasi C_________
In ceea ce privește calitatea sa de avocat inculpatul, in cursul urmăririi penale a precizat ca a dobândit-o în condiții legale, depunând la dosarul de urmărire penala cartea de identitate nr. 13 emisa de Uniunea Naționala a Barourilor din România – Baroul O__ si alte înscrisuri din care rezulta ca a dobândit aceasta calitate ulterior înființării B_______ O__ de către Filiala Balesti Gorj a Asociației Figaro P____ A___ I____. De asemenea inculpatul a depus la dosar înscrisuri atestând absolvirea Facultății de D____ din cadrul Universitarii T___ M________ București si a susținerii examenului de admitere in profesia de avocat din data de 26.06.2008 si a depunerii jurământului conform prevederilor Legii 51/1995.
Cu privire la dobândirea calității de avocat a inculpatului din materialul probator administrat in cauza rezulta ca in perioada anilor 2002-2003 din inițiativa numitului B___ P_______ au fost create Asociația de Binefacere „Bonis P____” înregistrata la Judecătoria D___, Asociația „Figaro P____” înregistrata la Judecătoria A___ I____ si o Filiala a Asociației „Figaro P____” înregistrata la Judecătoria Tg J__.
Aceste enitati aveau menționat in actele constitutive ca si obiect de activitate printre altele si „înființarea de barouri cu respectarea prevederilor Constituției României si a pactelor si tratatelor internaționale privitoare la drepturile omului ratificate de către Statul R____”.
Ulterior înființării acestor entitati fără respectarea dispozițiilor OG 26/2000 si a Legii 51/1995 au fost infinitate prin înscrisuri sub semnătura privata 42 de Barouri pentru fiecare județ in parte.
Ca urmare a desfășurării unor activități de asistenta juridica specifice profesiei de avocat ignorând dispozițiile legale in vigoare la vremea respectiva fiind de notorietate aceasta activitate de natura a perturba sistemul judiciar romanesc prin Legea 255/2004 a fost modificata Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat.
Astfel, art. 82 din Legea 51/1995 rep prevedea ca începând cu data de 26.06.2004 persoanele juridice sau fizice care au fost autorizate in baza altor acte normative sau care au fost infinitate in baza unor hotărâri judecătorești sa desfășoare activitatea de consultanta, de reprezentare sau de asistenta juridica, in orice domenii, își încetează de drept activitatea si, la aceeași data încetează de drept efectele oricărui act normativ, administrativ sau jurisdicțional prin care au fost recunoscute ori încuviințate activitățile de consultanta, reprezentare si asistenta juridica in mod contrar dispozițiilor Legii 51/1995.
Prin același act normativ s-a prevăzut ca vor fi sancționate persoanele care vor continua sa desfășoare activități specifice profesiei de avocat după data intrării in vigoare a Legii 255/2004, dispoziția din lege fiind aceea ca prin continuarea unor asemenea activități fapta constituie infracțiune si se pedepsește potrivit dispozițiilor Legii penale.
La data de 02.06.2003 numitul B___ P_______ a înaintat o cerere la Curtea Europeana a Drepturilor Omului reclamând ca nu i s-a respectat de către Statul R____ dreptul la libera asociere si ca prin obligația de a fi membru al Uniunii Naționale a Barourilor din România (structura tradiționala) in vederea exercitării profesiei de avocat se pune un obstacol libertății de asociere.
La data de 12.10.2004 Curtea Europeana a Drepturilor Omului a respins ca inadmisibila cererea formulata de numitul B___ P_______.
Din considerentele hotărârii rezulta ca membrii Asociației „Bonis P____” pot exercita profesia de avocat cu condiția îndeplinirii condițiilor impuse prin Legea 51/1995.
Prin decizia nr. 6618/26.11.2004 pronunțata in dosarul nr. 5324/2002 de către Secția Civila si de Proprietate Intelectuala din cadrul Înaltei Curți de Casație si Justiție s-a admis recursul in anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casație si Justiție împotriva încheierii nr. 31/A/05.08.2002 pronunțata de Judecătoria D___ (de înființare a Asociației de Binefacere „Bonis P____”) pe care a casat-o respingând pe fond cererea de înregistrare a persoanei juridice in Registrul Asociațiilor si Fundațiilor de la Judecătoria D___.
Prin decizia nr. 6619/26.11.2004 pronunțata in dosarul nr. 5325/2002 de catre Secția Civila si de Proprietate Intelectuala din cadrul Înaltei Curți de Casație si Justiție s-a admis recursul in anulare declarat de Procurorul general al Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casație si Justiție împotriva încheierii din data de 23.08.2002 pronunțata de Judecătoria A___ I____ (de înființare a Asociației „Figaro P____”) pe care a casat-o respingând pe fond cererea de înregistrare a persoanei juridice in Registrul Asociațiilor si Fundațiilor de la Judecătoria A___ I____.
Ambele decizii au fost pronunțate cu participarea numitului B___ P_______ la dezbateri, motivarea acestora fiind ca fuseseră încălcate de către instanțele de fond prev OG 26/2000 si ale Legii 51/1995 cu privire la organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
In ceea ce îl privește pe inculpatul T____ M____ acesta a fost reprezentat in cursul cercetarii judecătorești de către numitul B___ P_______ pana la momentul la care instanța a constatat încetarea calității de reprezentant al acestuia din urma ca urmare a audierii in calitate de martor, fiind astfel evident ca inculpatul a avut cunoștința de modalitatea in care a fost înființat Baroul O__ (structura B___) mai exact fara îndeplinirea condițiilor legale prev. de Legea 51/1995.
De asemenea așa cum rezulta din înscrisurile existente la dosarul de urmărire penala si cele depuse in cursul cercetarii judecătorești inculpatului T____ M____ i s-a adus la cunoștința in momentul in care depunea la dosar împuterniciri avocațiale având antetul si forma întocmai ca cele pe care le folosea Baroul O__ – structura tradiționala, ca nu îndeplinește condițiile legale pentru a participa in dosarele respective in calitate de avocat, fiind de notorietate in acea perioada ca inculpatul nu era membru al B_______ O__ – structura tradiționala aspect ce rezulta din înscrisurile depuse de C________ B_______ O__ din care reieșea ca inculpatul nu este înscris in tabloul de avocați in Baroul O__.
In aceste situații inculpatului deși i se aduceau la cunoștința neîndeplinirea condițiilor legale pentru a participa in dosare in calitate de avocat, proceda fie la formularea unor cereri de recuzare a președintelui completului de judecata (cereri ce au fost respinse de fiecare data) fie formula plângeri penale împotriva acestora, fie continua sa se prezinte la dosar in calitate de mandatar al parților pentru care inițial se prezentase ca avocat depunând procuri speciale din partea acestora.
De asemenea așa cum rezulta din considerentele hotărârii inculpatul T____ M____ a participat la ședințe de judecata in care s-a dispus sesizarea organelor de urmărire penala de către instanța cu privire la săvârsirea de către acesta a infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat.
Așadar este evident faptul ca inculpatul T____ M____ nu s-a aflat ________________ privire la calitatea sa de avocat in sensul ca ar fi dobândit-o in condiții legale, acesta prevăzând rezultatul activității sale infracționale si urmărind producerea acestui rezultat.
Totodată in virtutea dreptului la apărare ce este garantat de către Cod procedura penala si Constituția României inculpatul T____ M____ a invocat in mai multe rânduri in cursul cercetării judecătorești ca doar el si celelalte persoane înscrise in Baroul structura B___ ar îndeplini condițiile legale pentru exercitarea profesiei de avocat si ca toți ceilalți avocați din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România structura tradiționala a desfășurat activități specifice funcției de avocat prin încălcarea dispozițiilor legale.
Este adevărat de asemenea ca potrivit art. 4 din Cod procedura penala si art. 23 alin 11 din Constituția României inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, fiind considerat nevinovat pana la stabilirea vinovăției sale printr-o hotărâre penala definitiva, insa in cauza se constata ca inculpatul a continuat sa desfășoare activități specifice profesiei de avocat fără îndeplinirea condițiilor legale chiar si după condamnarea la pedeapsa închisorii a numitului B___ P_______ printr-o hotărâre penala definitiva, pentru săvârsirea unor fapte de aceeași natura.
Așadar, continuarea activității infracționale de către inculpatul T____ M____ si după acest moment este de natura sa întărească instanței convingerea dincolo de orice bănuiala rezonabila ca acesta a prevăzut rezultatul faptelor sale infracționale si a urmărit producerea acestora.
Având in vedere materialul probator administrat in cauza instanța a apreciat ca faptele inculpatului care in baza aceleiași rezoluții infracționale a exercitat activități de asistenta juridica specifice profesiei de avocat fără a deține aceasta calitate cu respectarea dispoz legale, depunând in fata organelor judiciare înscrisuri pe care le prezenta ca provenind de la autorități competente întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de exercitare fără drept a profesiei de avocat in forma continuata prev. de art. 26 alin 1 din Legea 51/1995 rap la art. 281 V Cod penal privind exercitarea profesiei de avocat si ale infracțiunii de fals material in înscrisuri sub semnătura privata in forma continuata prev. de art. 290 V Cod penal, ambele cu aplic art. 41 alin 2 Cod penal si art. 33 lit. a Cod penal.
Astfel in baza art. 386 Cod procedura penala a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis in judecata inculpatul din infracțiunile de: înșelăciune prev. de art. 215 alin 1, 2 si 3 Cod penal; exercitarea fără drept a profesiei prev. de art. 26 alin 1 din Legea 51/1991 rap. la art. 281 Cod penal; fals material in înscrisuri sub semnătura privata prev. de art. 290 alin 1 V Cod penal, toate cu aplic art. 33 lit. a V Cod penal in infracțiunile de înșelăciune prev. de art. 215 alin 1, 2 si 3 Cod penal; exercitarea fără drept a profesiei in forma continuata prev. de art. 26 alin 1 din Legea 51/1991 rap. la art. 281 Cod penal cu aplic art. 41 alin 2 Cod penal fals material in înscrisuri sub semnătura privata in forma continuata prev. de art. 290 alin 1 V Cod penal cu aplic art. 41 alin 2 Cod penal toate cu aplic art. 33 lit. a V Cod penal si art. 5 N Cod penal
Analizând latura obiectivă a infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat prev.de art. 26 alin 1 din Legea 51/1995 rep. rap la art. 281 V Cod penal cu aplic art.41 alin 2 V Cod penal aceasta consta in acțiunea inculpatului T____ M____ de a exercita in mod repetat activități de asistenta juridica specifice profesiei de avocat.
In cauza sunt îndeplinite cerințele esențiale pentru existenta elementului material al laturii obiective in sensul ca exercitarea profesiei de avocat pentru care legea cere existenta unei autorizări s-a realizat fară drept in sensul ca inculpatul nu a dobândit calitatea de avocat in condițiile Legii 51/1995 rep.
In ceea ce privește cerința esențiala a exercitării fără drept a profesiei aceasta nu trebuie limitata doar la exercitarea unei activități făra autorizația ceruta de lege ci ea se refera si la cazul când autorizația a fost obținuta in alte condiții decât cele stabilite prin Legea 51/1995 privind exercitarea profesiei de avocat.
Astfel deși in cauza inculpatul a prezentat înscrisuri din care rezulta ca ar fi membru al Uniunii Barourilor din România – Structura B___ acest lucru nu presupune ca inculpatul ar fi dobândit calitatea de avocat in condițiile legii
Mai mult decât atât acesta avea cunoștința de faptul ca prin dobândirea calității de avocat in condițiile menționate anterior nu îndeplinea cerințele legale acest lucru rezultând din aceea ca așa cum rezulta din actele existente la dosarul de urmărire penala inculpatului i s-a pus in vedere in mai multe dosare in care a depus împuternicire avocațiala sa facă dovada îndeplinirii condițiilor Legii 51/1995 pentru exercitarea profesiei de avocat
De asemenea concomitent cu solicitările adresate de instanțe inculpatului de a face dovada îndeplinirii condițiilor sus menționate erau efectuate adrese către Baroul O__ din răspunsurile primite rezultând ca inculpatul nu avea calitatea de avocat in cadrul acestei organizații.
Totodată in situația in care inculpatului nu i s-a permis sa reprezinte diverse părți in baza împuternicirii avocațiale depuse la dosar, după constatarea ca acesta nu îndeplinea condițiile legale pentru exercitarea acestei profesii participa in dosare pe rolul Judecătoriei Slatina in calitate de mandatar al persoanelor pentru care mai întâi se prezentase ca avocat așa cum rezulta din expunerea făcuta anterior cu privire la dosarele la care inculpatul a participat la Judecătoria Slatina.
Urmarea imediata a activității de asistenta juridica desfășurata de inculpat fără îndeplinirea condițiilor legale consta in crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite prin incriminarea faptei prev in art. 281 Cod penal.
Urmarea imediata a săvârșirii infracțiunii exista chiar si in situația in care exercitarea profesiei este realizata in bune condiții, cum este situația inculpatului situație in care martorii ce au fost reprezentați de către aceștia au declarat ca au fost mulțumiți de prestația sa, starea de pericol apărând si in acest caz, garanțiile legale fiind nesocotite, persoanele care au apelat la serviciile inculpatului având reprezentarea faptului ca acesta are calitatea de avocat si ca s-au adresat unei persoane potrivite pentru a le reprezenta interesele.
Starea de pericol cu privire la încrederea cetățenilor in anumite instituții sau profesii liberale reprezintă produsul firesc al acțiunii inculpatului T____ M____ care constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii, intre starea de pericol si acea acțiunea existând totdeauna o legătura de cauzalitate.
In ceea ce privește latura subiectiva a infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat de către inculpatul T____ M____ aceasta este reprezentata de intenția directa in sensul ca inculpatul a prevăzut rezultatul faptei sale si a urmărit producerea acestuia prin săvârsirea faptei.
Consimțământul persoanelor in legătura cu care a fost exercitata fără drept profesia de avocat nu poate acoperi răspunderea penala a inculpatului întrucât prin săvârsirea acestei fapte se pun in pericol relațiile sociale care interesează societatea si nu doar interesele persoanelor in favoarea cărora inculpatul a prestat activități de asistenta juridica specifice profesiei de avocat.
Pentru existenta intenției si deci pentru existenta infracțiunii reținute in sarcina inculpatului nu interesează scopul sau mobilul exercitării fără drept a acestei activități.
In ceea ce privește formele infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat aceasta realizându-se printr-o acțiune sau mai multe acțiuni activitatea este susceptibila de a parcurge fazele obișnuite de desfășurare a unei activități infracționale.
Consumarea infracțiunii săvârșite de inculpat a avut loc in momentul in care acțiunea care constituie elementul material al infracțiunii se-a concretizat in acte de exercitare fara drept a profesiei de avocat producându-se urmarea imediata respectiv crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale mai exact in momentul in care inculpatul a început sa exercite activitatea de asistenta juridica specifice profesiei de avocat fără a deține aceasta calitate.
Infracțiunea comisa de inculpatul T____ M____ s-a realizat in forma continuata, actele de exercitare fără drept a activităților de asistenta juridica realizându-se in baza aceleiași rezoluții infracționale.
In ceea ce privește infracțiunea de fals in înscrisuri sub semnătura privata sub aspectul laturii obiective aceasta a constat in falsificarea împuternicirilor avocațiale folosite de inculpat in vederea prestării in mod ilegal a activității de asistenta juridica, acestea prezentând aceleași caracteristici ca si cele ale B_______ O__, structura tradiționala, aceasta realizându-se tocmai scopului creierii aparentelor de legalitate a acelor înscrisuri.
In cauza este îndeplinita si cerința esențiala pentru existenta elementului material al infracțiunii respectiv folosirea unor înscrisuri care au un conținut cu relevanta juridica.
Înscrisurile falsificate au fost apte sa producă consecințe juridice.
In cauza s-a produs si urmarea imediata a săvârșirii faptei prin aceea ca acțiunea de falsificare a înscrisurilor sub semnătura privata a avut ca urmare imediata crearea unei stări de pericol pentru relațiile sociale ocrotite, pericolul decurgând din producerea unui înscris sub semnătura privata cu aparente de înscris adevărat de care s-a folosit inculpatul.
Intre acțiunea inculpatului de falsificare a înscrisurilor sub semnătura privata respectiv împuternicirile avocațiale depuse la dosare si starea de pericol creata exista o legătura de cauzalitate, prin folosirea acestora creând persoanelor pe care le-a reprezentat in fata organelor judiciare impresia ca ar deține calitatea de avocat sub care s-a prezentat.
Sub aspectul laturii subiective infracțiunea a fost săvârșita de către inculpatul T____ M____ cu intenție directa in sensul ca acesta a prevăzut rezultatul faptei sale si a urmărit producerea rezultatului prin săvârsirea faptei.
Infracțiunea a fost săvârșita de către inculpatul T____ M____ in forma continuata in sensul ca acesta a săvârșit mai multe acțiuni in baza aceleiași rezoluții infracționale.
In ceea ce privește săvârsirea de către inculpatul T____ M____ a infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin 1, 2 si 3 Cod penal, din întregul material probator administrat in cauza nu rezulta date certe cu privire la existenta acestor infracțiuni, inculpatul neurmărind inducerea sau menținerea in eroare in vreun fel a Consiliului B_______ O__ prin exercitarea activității infracționale ce face obiectul prezentei cauze.
In consecința in baza art. 396 alin 1 si 5 Cod procedura penala rap la art. 16 alin 1 lit a Cod procedura penala va dispune achitarea inculpatului T____ M____ sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune prev de art 215 alin 1, 2 si 3 Cod penal.
Vinovăția inculpatului a fost dovedită prin următoarele mijloace de probe: plângerea formulata de C________ B_______ O__, declarații martori, înscrisuri referitoare la participarea inculpatului in calitate de avocat in fata organelor judiciare, înscrisuri referitoare la dobândirea calității de avocat de către inculpat in cadrul B_______ O__ structura B___.
La individualizarea pedepsei aplicată inculpatului instanța a avut in vedere criteriile generale de individualizare prev de art 72 c.p. respectiv dispoz. părții generale limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului si atitudinea acestuia in timpul desfășurării procesului penal, circumstanțele concrete in care a fost săvârșita fapta.
Având in vedere aceste argumente respectiv vârsta inculpatului, scopul urmărit de inculpat in realizarea activității infracționale, starea de pericol creata pentru valorile sociale ocrotite prin normele de incriminare respectiv neîncrederea publica in anumite instituții sau profesii liberale ce se creează ca urmare a exercitării fără drept a unor activități de genul celor exercitate de inculpatul T____ M____, urmează sa se dispună condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii astfel:
In baza art. 26 alin 1 din Legea 51/1995 rep rap la art 281 V Cod penal cu aplic art. 41 alin 2 V Cod penal si art. 5 N Cod penal a condamnat pe inculpatul T____ M____ la o pedeapsă de 10 luni închisoare pentru săvârsirea infracțiunii de exercitare fara drept a profesiei, iar în baza art. 290 alin 1 V Cod penal cu aplic art. 41 alin 2 V Cod penal si art. 5 N Cod penal la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare pentru săvârsirea infracțiunii de fals in înscrisuri sub semnătura privata.
În baza art. 33 lit.a si 34 lit. b C.p., au fost contopite pedepsele urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea de 1 an si 6 luni închisoare.
În baza art.71 C.p. s-au interzis inculpatului drepturile prev.de art. 64 lit.a teza a II a si lit. b C.p., cu referire la art.8 CEDO și cauza S____ și P_______ împotriva României, pe durata executării pedepsei principale.
Potrivit disp art. 71 alin 1 c.p. pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prev. de art. 64 c.p., iar condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viata sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a - c din momentul in care hotărârea de condamnare a rămas definitiva si pana la terminarea executării pedepsei, pana la grațierea totala sau a restului de pedeapsa or pana la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.
Astfel in baza art. 71 c.p. s-au interzis inculpatului drepturile prev de art. 64 alin 1 lit. a teza II si lit b c.p. cu referire la art 8 CEDO si cauza S____ si Parcalab împotriva României, pe durata executării pedepsei principale.
Cât privește conținutul și modul de executare a pedepselor accesorii, și acestea au suferit modificări esențiale, de natură a le pune de acord cu jurisprudența Curții Europene a drepturilor omului (Hotărârea S____ și P_______ contra României, M. Of., Partea I, nr. 484 din 08.05.2005). In acest sens, art. 71 alin. (2) C. pen. prevede că interzicerea drepturilor electorale (art. 64 lit. a)-c) C. pen.) este atrasă de drept de condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii, de la rămânerea definitivă a condamnării până la executarea pedepsei, grațierea totală sau a restului de pedeapsă sau până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei. Interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. d) și e) C. pen. nu mai operează de drept, ca urmare a condamnării, ci este supusă aprecierii judecătorului în funcție de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, împrejurările cauzei, persoana infractorului, interesele copilului sau ale persoanei aflate sub tutelă sau curatelă.
In ceea ce privește interzicerea de drept a drepturilor electorale, cf. art. 71 alin. (2) C. pen. modificat, se impune a fi valorificată jurisprudența Curții Europene a drepturilor omului, respectiv Hotărârea Hirst contra Marii Britanii din 6 octombrie 2005 care a statuat că interzicerea de drept a drepturilor electorale încalcă art. 3 al Protocolului nr. 1. In motivarea hotărârii s-a arătat că acest articol garantează drepturi individuale, cum ar fi, de pildă, dreptul la vot, recunoscând în același timp că aceste drepturi individuale nu sunt absolute, ci pot face obiectul unor limitări implicite și care sunt supuse unei largi marje de apreciere din partea statelor care, la rândul ei, este supusă unei verificări din partea Curții Europene pentru a se asigura că aceste limitări nu reduc dreptul pe care îl vizează într-o manieră care să îi atingă substanța însăși sau să îl priveze de efectivitate (a se vedea și Hotărârea Mathieu-Mohin și Clerfayt împotriva Belgiei din 2 martie 1987). Astfel, jurisprudența CEDO a stabilit că orice restricție trebuie să vizeze un scop legitim și mijloacele restrictive utilizate să fie proporționale. Referitor la interzicerea dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 64 lit. c) C. pen. se impun următoarele precizări din punct de vedere al concordanței cu dreptul comunitar. Astfel, limitările impuse liberei circulații a persoanelor și serviciilor ca urmare a interzicerii ope legis a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c) C. pen. pot intra în contradicție cu directivele comunitare. Astfel conform principiului teritorialității legea română se aplică faptelor săvârșite pe teritoriul României, chiar dacă făptuitorul este cetățean străin.
O condamnare trebuie să fie proporțională cu scopul legitim urmărit, iar autoritățile naționale să ofere motive pertinente și suficiente pentru a o justifica.
Interzicerea dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii se aplică, potrivit normei naționale, automat și absolut, cu titlu de pedeapsă accesorie, oricărei persoane care execută o pedeapsă cu închisoarea, în absența controlului cu privire la proporționalitate exercitat de o instanță
Sistemul sancționator nu trebuie sa conducă ia compromiterea libertăților prevăzute de tratate ca în cazul în care o sancțiune ar fi vădit disproporționată față de gravitatea infracțiunii încât ar conduce la o restrângere a libertăților garantate de dreptul comunitar.
Curtea de la Luxemburg a considerat (CJCE 29 febr. 1996-Skanavi _____________________________, R__. CJCE partea 1 929, 955) că statele membre nu sunt libere să prevadă sancțiuni disproporționale de natură să împiedice libera circulație a persoanelor serviciilor, ceea ce este de natură sa întărească faptul ca, și in aprecierea limitării drepturilor ca urmare a aplicării unei pedepse accesorii, trebuie avut in vedere proporționalitatea consecințelor juridice cu situația care le-a generat.
In raport de cele menționate s-a apreciat ca inculpatul este nedemn in ceea ce privește exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin 1 lit. a teza a II a si lit. b c.p. respectiv dreptul de a fi ales in autoritățile publice sau in funcții elective publice si dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, astfel ca pe durata executării pedepsei principale vor fi interzise inculpatului aceste drepturi.
In ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei instanța a apreciat ca scopul educativ si preventiv al acesteia poate fi realizat si fără executarea acesteia in regim de detenție.
In ceea ce privește individualizarea modalității de executare a pedepsei aplicate instanța apreciat ca scopul sancționator si preventiv al pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia.
Având in vedere ca inculpatului i s-a aplicat pedeapsa mai mica de 3 ani închisoare iar acesta nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, exceptând cazul când condamnarea intra in vreunul din cazurile prev. de art. 38 c.p., scopul pedepsei putând fi atins chiar fără executarea acesteia, instanța a constatat că sunt îndeplinite condițiile prev de art. 81 c.p. in baza acestor prevederi legale urmează sa dispună suspendarea condiționata a executării pedepsei fixând conform art. 82 c.p. termen de încercare pe o durata de 2 ani la care s-a adăugat durata pedepsei ce va fi aplicata.
In baza art. 359 c.p.p., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 c.p. care atrag revocarea suspendării condiționate.
In baza art. 71 alin 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.
In ceea ce privește acțiunea civila formulata de partea civila C________ B_______ O__ a fost respinsa ca neîntemeiata neexistând date din care sa rezulte ca prin săvârsirea de către inculpat a infracțiunilor sus menționate s-a produs vreun prejudiciu ce s-ar impune a fi recuperat.
Mai mult decât atât cu privire la săvârșirea de către inculpatul T____ M____ a infracțiunii de înșelăciune prev de art. 215 alin 1, 2 si 3 Cod penal s-a dispus de către instanța soluția achitării apreciindu-se ca fapta nu exista in materialitatea sa.
Împotriva acestei sentințe penale au formulat apel P________ de pe lângă Judecătoria Slatina, inculpatul Ț____ M____, B_______ O__ reprezentat legal prin decan, avocat M____ Bubatu și S_________ I__________ al Juriștilor din România.
În motivarea apelului formulat de parchet, s-a susținut că sentința instanței de fond este nelegală, în sensul că a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 alin.1, 2 și 3 V.c.p., fără a ține seama de probele esențiale administrate în cursul urmăririi penale care au fost înlăturate nejustificat ori au fost trecute cu vederea în întregime, probe care coroborate stabilesc vinovăția inculpatului.
Astfel, în motivarea sumară a soluției, instanța a reținut în mod greșit că, nu rezultă date certe cu privire la existența acestor infracțiuni, inculpatul neurmărind inducerea sau menținerea în eroare în vreun fel a Consiliului B_______ O__ prin exercitarea activității infracționale ce face obiectul prezentei cauze.
Din întregul material probator administrat, se dovedește că inculpatul a realizat acțiuni de inducere în eroare a persoanelor vătămate în vederea obținerii pentru sine a unui folos material injust, relevant pentru existența infracțiunii de înșelăciune, inculpatul neaflându-se într-o eroare cu privire la calitatea sa de avocat.
Inculpatul a promovat acțiuni în instanță sau a reprezentat diverse persoane în această calitate, depunând împuterniciri avocațiale ce purtau antetul Uniunii Barourilor din România – Baroul O__, împuterniciri semnate și ștampilate de acesta, pe care era înscris „Ț____ M____ – Cabinet Avocat Uniunea Barourilor din România – Baroul O__”.
Concluzionează P________ că inculpatul a realizat acțiuni de inducere în eroare a persoanelor vătămate, în vederea obținerii pentru sine a unui folos material injust, relevant pentru existența infracțiunii de înșelăciune.
A solicitat parchetul admiterea apelului, desființarea sentinței instanței de fond și pronunțarea unei hotărâri legale de condamnare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzute de art 215 alin 1, alin 2 și alin 3 Cod penal din 1969.
Apelantul inculpat Ț____ M_____, a arătat că formulează apel împotriva încheierii de ședință din data de 07.09.2012 prin care s-a dispus amendarea sa cu suma de 5.000 lei pentru atitudine ireverențioasă, împotriva încheieri de ședință din data de 07.09.2012 prin care i-a fost respinsă cererea de recuzare, împotriva încheierii de ședință din data de 05.10.2012 prin care a fost amendat cu suma de 1.000 lei pentru exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale, împotriva încheierii de ședință din data de 26.06.2014 privind respingerea excepției de necompetență materială a Judecătoriei Slatina, împotriva încheierii de ședință din data de 22.01.2015 privind respingerea cererii de recuzare și împotriva minutei penale nr 104 din data de 29.01.2015.
Cu privire la încheierea de ședință din data de 07.09.2012 susține apelantul inculpat că sancțiunea amenzii este nelegală întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală, iar afirmațiile au fost făcute pe tema cererii prin care a solicitat judecătorului să se abțină, instanța neindicând dispozițiile legale care prevăd fapta respectivă ca abatere judiciară și referindu-se generic doar la art 198 Cod pr penală, iar noul Cod de procedură penală, lege penală mai favorabilă, nu mai consideră această faptă ca fiind abatere judiciară.
Susține apelantul inculpat că în ședința de judecată din 07.09.2012 doar i-a solicitat magistratului să se abțină de la soluționarea cauzei.
Consideră apelantul inculpat că au fost încălcate normele de competență privind soluționarea contestațiilor împotriva amenzilor judiciare, întrucât potrivit art 284 alin 5 Cod pr penală rap la art 284 alin 5 Cod pr penală, există un motiv de nulitate a încheierilor prin care au fost soluționate cererile de reexaminare în baza art 281 alin 1 lit b din noul Cod de procedură penală, competența de soluționare aparținând unui alt judecător, respectiv judecătorul de drepturi și libertăți, astfel că încheierea prin care a fost soluționată cererea de reexaminare este nulă absolut fiind soluționată de un judecător inferior celui care trebuia să soluționeze o asemenea plângere.
Referitor la încheierea de ședință din 07.09.2012 prin care a fost respinsă cererea de recuzare pe care a formulat-o susține apelantul inculpat că a avut un litigiu cu judecătorul ce a soluționat cererea de recuzare, în sensul că l-a reclamat la C________ Superior al Magistraturii pentru refuzul de a-l primi într-un dosar ca avocat, aspect ce rezultă din adresa Consiliului Superior al Magistraturii din 15.06.2012.
Cu privire la încheierea de ședință din data de 05.10.2012 prin care a fost amendat cu suma de 1.000 lei pentru exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale și a refuzului de a i se elibera copii de pe înregistrările audio al ședinței din 07.09.2012, arată că încheierea este nemotivată, fiind indicat ca temei art 198 alin 4 lit k din Codul de procedură anterior, impunându-se anularea acestei încheieri întrucât competența de soluționare a cererilor de recuzare aparținea altui complet de judecată, conform art 68 alin 2 din noul Cod de procedură penală, astfel încât și competența de a stabili eventualele abateri judiciar aparținea completului care a soluționat cererea de recuzare și nu completului recuzat.
Consideră apelantul inculpat că i-a fost îngrădit dreptul la apărare prin nepronunțarea sau respingerea asupra cererii sale de depunere a înregistrărilor audio în format audio și redactate.
Invocă apelantul inculpat că judecătoria nu avea competența materială de a judeca în cauza sa întrucât avea calitatea de avocat stabilită în baza actelor de înființare a baroului și a actelor individuale care atestau calitatea de avocat, aspect stabilit și de instanța de judecată în dosarul nr XXXXXXXXXXXXX, prin sentința penală nr 73/2011 pronunțată de Tribunalul O__, iar magistratul era incompatibil pentru judecarea acestei excepții, precum și la judecarea pe fond a cauzei.
Critică apelantul inculpat faptul că schimbarea încadrării juridice, după repunerea pe rol a cauzei, a fost făcută fără a i se comunica acest fapt astfel încât să poată formula o apărare, fiind comunicată doar apărătorului din oficiu, care nu l-a apărat în mod corect.
Consideră apelantul inculpat că judecătorul ce a soluționat cauza a fost incompatibil, nerecunoscându-i dreptul de a reprezenta părțile în mai multe dosare, are socrii membrii în Uniunea Națională a Barourilor din România, i-a respins cererea de stabilire a identității părții vătămate UNBR prin solicitarea actelor de identificare a persoanei juridice și de înființare, a refuzat să îi transmită înregistrările ședințelor de judecată din 07.09.2012 și 05.10.2012, are relații de amiciție cu persoane ce fac parte din lumea politică, care urmăresc să fie condamnat, a amânat pronunțarea în mod nejustificat de trei ori în luna noiembrie și decembrie, ceea ce denotă lipsa de obiectivitate și bănuiala legitimă că îl urăște și disprețuiește pe apelant, a respins nelegal cererea prin care a solicitat să se decline competența în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C______, ținând cont de calitatea sa de avocat, a trimis cererea de strămutare în mod abuziv la Curtea de Apel C______, fără să respecte drepturile sale de a decide, apelantul inculpat arătând că dânsul a decis să fie trimisă la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Prin completarea la motivele de apel a susținut apelantul inculpat că Legea nr 51/1995 este neconstituțională pentru că se încalcă drepturile prevăzute de art 1 alin 3, 4, 5 și art 9, art 16 din Constituție și faptul că Legea nr 51/1995 nu a dispus niciodată anularea actelor de înființare a barourilor fiind eludat și principiul neretroactivității legii și a imixtiunii legislativului în puterea judecătorească, invocând decizia nr 1055/09.10.2008 a Curții Constituționale.
Critică apelantul inculpat considerentele încheierii din 12.10.2012 în care s-a reținut că atitudinea sa nu a fost sinceră, fără a se demonstra însă că actele de înființare ale cabinetului său și ale UNBR, structura condusă de dl. B___, au fost anulate prin acte administrative sau prin hotărâri judecătorești în timpul urmăririi penale sau ulterioare acesteia, simpla indicare a unor texte de lege nefiind de natură să demonstreze că actele de urmărire penală au fost nelegale și că au fost întrunite condițiile de exercitare fără drept a profesiei de avocat, iar exercitarea profesiei de avocat a fost de altfel efectuată cu respectarea dispozițiilor Legii nr 51/1995.
Consideră apelantul inculpat că în mod nelegal și netemeinic a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, de către un judecător incompatibil și de rea-credință, hotărârea fiind o represiune nedreaptă și încălcând drepturile omului, în condițiile în care nu a săvârșit nicio infracțiune
Susține apelantul inculpat că instanța i-a încălcat dreptul la un proces echitabil, întrucât nu i-a adus la cunoștință acuzațiile și nu a dispus audierea sa, prezența sa în instanță neînlăturând obligația instanței de a-l audia, fiind adevărat că ulterior lunii iulie 2014 a fost în imposibilitate de a se prezenta în fața instanței, dar acest fapt s-a datorat unei agresiuni fizice pe care a suferit-o.
Arată apelantul inculpat faptul că nu i-a fost asigurată în mod legal apărarea, întrucât avocatul din oficiu face parte din structura adversă, fiind numiți de aceasta în baza unei colaborări cu instanța.
Susține apelantul inculpat că instanța nu avea competența de a soluționa cauza, aceasta aparținând Curții de Apel C______, ca instanță de fond și invocă în acest sens Decizia nr 3516/08.10.2010 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și sentința nr 13/2011 a Tribunalului O__ care atestă că are această calitate, confirmată de documentele de înființare a cabinetului de avocat și a UNBR.
Invocă apelantul inculpat că a exercitat profesia de avocat cu respectarea Legii nr 51/1995, iar Uniunea Națională a Barourilor, din care face, a fost înființată cu respectarea acestei legi, neclaritatea legii fiind cauza a sute de achitări a colegilor săi.
Critică apelantul inculpat faptul că instanța nu a stabilit care dintre structuri respectă cerințele legii și arată că nu este infractor și nu poate fi membru al unei grupări adverse, care nu are acte de înființare și are metode ce țin de practica unor grupări mafiote.
Referitor la condamnarea președintelui B___ P_______, arată că nu face dovada culpei sale și nu demonstrează că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat, a faptului că a săvârșit infracțiunea și după acest moment.
Susține apelantul inculpat că exercită profesia de avocat în condițiile legii, iar intenția sa a fost de bună credință.
Concluzionează că fapta sa nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei și nici nu se poate considera că a săvârșit-o în formă continuată, fiind o infracțiune de obicei, cum a arătat Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr 3516 din 08.10.2010.
Referitor la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, arată că nu există nici latură obiectivă și nici latură subiectivă, iar instanța nu precizează care sunt elementele din conținutul acestor formulare de care s-a folosit, formularele fiind tipărite de tipografie și nu sunt specifice unei grupări ce nu face dovada existenței actelor de înființare.
A mai invocat apelantul inculpat faptul că prin decizia nr 462/2015 din 26.03.2015 a Curții de Apel C______ a fost achitat un alt inculpat, iar jurisprudența instanței de ultim grad este obligatorie, modificarea jurisprudenței propriei instanțe încălcând principiul protecției încrederii legitime.
Prin cererea depusă la data de 21.09.2015, apelantul inculpat a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art 1 din Legea nr 51/1995 în raport cu art 16 alin 1 și art 1 alin 3, 4 și 5 din Constituție, art 17 din Legea nr 51/1995 în raport cu art 41 alin 1 dn Constituție, art 32, art 16 alin 1 și 2 din Constituție, art 1 alin 3 din Constituție, a solicitat suspendarea amenzilor judiciare până la soluționarea apelului și atașarea înregistrărilor audio ale ședințelor de judecată din 07.09.2012 și 05.10.2012.
La ultimul termen de judecată apelantul inculpat, la interpelarea instanței a arătat că nu mai susține cererile de sesizare a Curții Constituționale.
Apelantul Baroul O__, reprezentat legal prin decan, avocat M____ Bubatu, a criticat sentința instanței de fond pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât în mod greșit s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.215 alin.1, 2 și 3 V.C.p., motivându-se că acesta nu a intenționat să inducă ori să mențină în eroare C________ B_______ O__, ci în raport de persoanele fizice care s-au declarat mulțumite de prestația acestuia.
Acestea au fost convinse că s-au adresat unui avocat în condițiile legii, și că această persoană este îndreptățită, de la lege, să le reprezinte interesele, fapt neconform cu realitatea.
Chiar dacă respectivele persoane fizice s-au declarat mulțumite de prestația inculpatului, această atitudine nu poate fi avută în vedere decât pentru soluționarea unei eventuale laturi civile, dar nu poate fi o justificare pentru inexistența infracțiunii, atâta timp cât inculpatul folosindu-se de înscrisuri de care nu avea dreptul să uzeze, le-a indus acestora ideea că este avocat, că e apt să încheie contracte de asistență juridică și că e abilitat să le reprezinte interesele, lucru nereal așa cum s-a arătat.
De altfel, condamnând inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat și de fals în înscrisuri sub semnătură privată, instanța trebuie să observe că această activitate infracțională a avut drept rezultat inducerea în eroare și menținerea în eroare a persoanelor fizice care au apelat la serviciile inculpatului.
Pe cale de consecință, solicită condamnarea inculpatului.
De asemenea, în mod greșit instanța a respins acțiunea civilă formulată în cauză de C________ B_______ O__.
Suma cerută cu titlu de despăgubiri reprezintă un prejudiciu de imagine pe care entitatea l-a suferit prin exercitarea de către inculpat a profesiei de avocat, fără drept, și folosirea de către acesta a unor înscrisuri purtând antetul B_______ O__.
Prejudiciul constă în alterarea percepției cetățenilor mai întâi, în ceea ce privește profesia de avocat, iar mai apoi, în ceea ce privește cadrul juridic în care această profesie poate fi exercitată.
S_________ I__________ al Juriștilor din România, a criticat hotărârea instanței de fond pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând admiterea apelului formulat de sindicat și inculpat și, rejudecând cauza, să se dispună în baza art.396 alin.1, 5 și art.2 rap.la art.16 alin.1 lit.b C.p.p., achitarea inculpatului pentru toate infracțiunile.
A arătat că, calitatea procesuală a sindicatului (SIJR) rezidă din statut, în care se prevede că „ sindicatul apără drepturile membrilor… în fața organelor de jurisdicție, precum și în fața tuturor organelor statului” și art 409 alin 1 l it f Cod pr penală, inculpatul Ț____ M____ fiind membru al sindicatului care este obligat și dator să-l apere, conform statului aprobat prin sentința irevocabilă nr.4 din 04.04.2005 a Judecătoriei Câmpina.
A solicitat admiterea apelului declarat de inculpat, admiterea apelului sindicatului, respingerea apelului B_______ O__ și achitarea inculpatului pentru toate infracțiunile.
Apelantul inculpat a fost audiat la data termenul de judecată din 23.10.2015, arătând că nu mai susține cererile scrise pe care le-a formulat în apel.
La ultimul termen de judecată, reprezentanta Parchetului a invocat excepția inadmisibilității apelului formulat de S_________ I__________ al Juriștilor din România.
Verificând, în temeiul art . 420 alin.8 C.pr.penală, hotărârea atacată pe baza materialului din dosarul cauzei și a probelor administrate în fața instanței de apel în raport cu aspectele critice expuse Curtea constată următoarele:
Analizând cu prioritate excepția inadmisibilității apelului formulat de S_________ I__________ AL JURIȘTILOR DIN ROMÂNIA, Curtea de Apel o va admite pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 409 alin 1 lit. f C. pr. pen., poate formula apel orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi le
Publicitate
Alte spețe similare
Termeni și Condiții
Politica de confidențialitate
Politica Cookies
© Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025