R O M Â N I A

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA PENALĂ NR.74/2013

Ședința publică din 27 iunie 2013

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE : A____ D____ L____, judecător

GREFIE: G_______ I____-B_____

Ministerul Public reprezentat prin A______ S____ – procuror,

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj

S-a luat spre examinare – în vederea pronunțării - cauza penală privind pe inculpata A___ S____ L____ trimisă în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj dat în dosar nr. 370/P/2010 pentru comiterea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 Cod penal; fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. 1 din Cod penal și uz de fals, prev. de art. 291 Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, instanța constată că la dosarul cauzei au fost depuse în cursul acestei zile de către inculpata A___ S____ L____, concluzii scrise.

Se constată că mersul dezbaterilor și cuvântul părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 07 iunie 2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

C U R T E A

Prin rechizitoriul din 09 decembrie 2011 pronunțat în dosarul nr. 370/P/2010 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj a fost trimisă în judecată inculpata A___ S____ L____, fiica lui V_____ și E______, născută la data de 31.05.1963, în Cluj N_____, cu domiciliul în Cluj-N_____, _________________________. 147, ________________, de profesie avocat în cadrul Baroului Cluj, cetățean român, studii superioare, necăsătorită, posesoare a CI ________ nr. xxxxxx eliberată de SPCLEP Cluj-N_____ la data de 21.09.2005, cu CNP xxxxxxxxxxxxx, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 din Codul penal;

- fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. 1 din Codul penal,

- uz de fals prev. de art. 291 din Codul penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a din Codul penal;

Prin același act de sesizare s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitei P______ L_______, fiica lui L____ și M______, născută la data de 29.06.1977 în Cluj-N_____, cu domiciliul în Cluj-N_____, __________________________. Lamă C, ________________, având CNP xxxxxxxxxxxxx, de profesie avocată pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 din Codul Penal, și aplicarea următoarei sancțiunii cu caracter administrativ a amenzii în sumă de 1000 lei.

În esență, s-a reținut în sarcina inculpatei că aceasta, în calitate de avocat în cadrul Baroului Cluj, în cursul lunilor septembrie - octombrie 2008, în dosarele nr. XXXXXXXXXXX și 10.XXXXXXXXXX ale Î.C.C.J. a întocmit și folosit împuterniciri avocațiale false, având același număr „42" pentru clienții A___ E______ și A___ C____ M_____, în baza unor contracte de asistență juridică având același număr, 42, dar cu date de încheiere (emitere) diferite și anume, 15.09.2008 și 11.10.2008, care în realitate s-au dovedit a fi fictive sau emise pe numele altor clienți, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 din Codul Penal.

În sarcina aceleiași inculpate s-a mai reținut că în perioada octombrie 2008-ianuarie 2009 a redactat în fals o cerere de recurs, o completare la întâmpinare și o notă de ședință în numele USAMV Cluj-N_____ care au fost transmise prin fax Curții de Apel Cluj în vederea atacării încheierii din 14.12.2007 adoptată în dos. nr. XXXXXXXXXXXX al acestei instanțe, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prev. de art. 288 alin. 1 din Codul Penal.

De asemenea, s-a mai reținut că inculpata A___ S____ L____, tot în calitate de avocat în cadrul Baroului Cluj, în data de 14.06.2010, în nume propriu, respectiv în reprezentarea mamei sale A___ E______ și fratelui ei, A___ C____ M_____, a depus o cerere de chemare în judecată la Judecătoria Cluj-N_____ (dos. nr. 18.XXXXXXXXXXXX) în motivarea căreia a depus copia adeverințelor nr. 3350/08.02.1991 și 31.951/04.11.1991 (pe care scrie „A___ V______ defunct") eliberate de Primăria mun. Cluj-N_____ deși știa că acestea sunt false, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de uz de fals prev. de art. 291 din Codul Penal.

Prin sentința penală nr. 33/29.02.2012 a Curții de Apel Cluj, în baza art. 332 alin. 2 C.pr.pen. cauza a fost restituită Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj în vederea refacerii urmăririi penale (f. 89-95, vol. I dosar instanță).

Prin decizia penală nr. 2807/13.09.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost admis recursul declarat de P________ de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și partea vătămată G_____ S_____ M________, a fost casată sentința sus-menționată iar cauza a fost trimisă acestei instanțe pentru continuarea judecății.

În cursul urmăririi penale inculpata nu a dorit să formuleze declarații însă după prezentarea materialului de urmărire penală a precizat că deține originalele documentelor oficiale de falsificarea cărora este învinuită dar nu dorește să le depună în faza de urmărire penală.

Audiată în fața instanței inculpata nu a recunoscut niciuna dintre învinuirile aduse.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarea stare de fapt:

1. Prin actul de sesizare s-a reținut că inculpata A___ S____ L____ în calitate de avocat, în cursul lunilor septembrie-octombrie 2008, în dosarele nr. XXXXXXXXXXX și xxxxx/1/2007 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, a depus câte o împuternicire avocațială pentru clienții A___ E______ (mama ei) și A___ C____ M_____ (fratele ei), menționând pe fiecare dintre aceste împuterniciri același număr de ordine „42", și făcând referire în conținutul acestora la contractele de asistență juridică nr. 42/15.09.2008 și nr. 42/11.10.2008.

Datele de emitere ale acestor împuterniciri erau de asemenea diferite și anume, 15.09.2008 și 11.10.2008, la fel ca și obiectul activității ce urma să fie desfășurată de inculpată în baza acestor împuterniciri, respectiv „redactare și susținere excepție de neconstituționalitate cu privire la prevederile alin. 2 art. 317 și art. 318 din C.pr.civ.", respectiv „redactare și susținere excepție de neconstituționalitate cu privire la prevederile art. 324 pct. 1 C.pr.civ" (f. 32-33 d.u.p.).

Fapta de mai sus a fost adusă la cunoștința organelor de urmărire penală de către partea vătămată G_____ S_____ M________, care este verișoară primară cu inculpata A___ S____ L____ și în această calitate, s-a judecat în mai multe cauze civile cu aceasta, ocazie cu care a observat că inculpata, pentru obținerea de cheltuieli judiciare, respectiv pentru a dovedi că este mandatara unor părți, folosea același număr de împuternicire și de contract de asistență juridică în mai multe dosare.

Acuzarea a reținut că în registrul de evidență a contractelor de asistență juridică pe anul 2008 al inculpatei A___ S____ L____ contractul de asistență juridică nr. 42/2008 figurează a fi fost încheiat cu numita Ș_____ I. M____ la data de 15.07.2008 și nu în datele de 15.09.2008 sau 11.10.2008 (f. 131,139 d.u.p.).

Din același registru rezulta că în data de 15.09.2008 inculpata a încheiat în realitate contractul de asistență juridică nr. 62 cu Johnson D______ C______ iar în data de 11.10.2008, potrivit registrului, susnumita nu a încheiat nici un contract de asistență juridică (f. 133, 134, 141, 142 d.u.p.)

S-a concluzionat astfel că din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă fără echivoc că împuternicirile avocațiale nr. 42/15.09.2008 și nr. 42/11.10.2008 au fost întocmite în fals de inculpata A___ S____ L____ și au fost folosite în scopul producerii unor consecințe juridice în dosarele nr. 10.XXXXXXXXXX și 9.XXXXXXXXXX ale Î.C.C.J.

*

* *

În apărarea sa inculpata A___ S____ L____ a susținut că dosarul XXXXXXXXXXX al ÎCCJ a avut că obiect soluționarea cererii de revizuire formulate de revizuienții A___ S____, A___ E______ și A___ C____ împotriva deciziei nr. 2030/R/10.10.2007 a Curții de Apel Cluj, sens în care a depus la dosar copia deciziei civile nr. 1636/17.02.2009 a ÎCCJ.

Cererea de revizuire s-a susținut că a fost formulată în nume propriu de inculpată, dar și pentru reprezentarea mamei și a fratelui acesteia, inculpata acționând deci legal în propriul interes și în calitate de avocată a mamei sale și a fratelui ei. Prin urmare, inculpata a pretins că așa-zisa împuternicire falsificată (42/2008) nu a fost emisă în vederea promovării cererii de revizuire și că a acționat în baza unui mandat general dat de mama și fratele său pentru a-i reprezenta în toate litigiile de acest gen, aspect necontestat și de către fratele inculpatei care a fost audiat în calitate de martor.

Așa cum reiese din probele administrate, după promovarea acțiunii în revizuire, în același dosar, pentru termenul din 14 octombrie 2008 a fost invocată o excepție de neconstituționalitate la care a fost anexată o altă împuternicire avocațială decât cea pentru acțiunea de revizuire, purtând însă tot numărul 42/2008.

S-a susținut de către inculpată că această împuternicire avocațială nu era aptă să producă consecințe juridice, pe considerentul că o excepție de neconstituționalitate se invocă într-un anume dosar și cu privire la un anumit text de lege. În dosarul în care a fost invocată această excepție de neconstituționalitate inculpata a susținut că avea deja împuternicire de reprezentare (55/1.11.2007) încă din momentul promovării cererii de revizuire.

Astfel, s-a susținut că invocarea unei excepții de neconstituționalitate nu are semnificația unei noi acțiuni în justiție și nu presupune eliberarea unei noi împuterniciri avocațiale. Așa fiind, inculpata a subliniat faptul că „pretinsa” împuternicire avocațială nu ar fi fost aptă să producă efecte juridice, dreptul inculpatei de a formula excepția de neconstituționalitate și prin aceasta de a obține eventuala învestire a Curții Constituționale, fiindu-i deja conferit. Față de lipsa aptitudinii acestei împuterniciri pretins falsificate de a produce efecte juridice s-a susținut că lipsește latura obiectivă a infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, impunându-se achitarea inculpatei în temeiul prevederilor art.10 lit. d C.pr.pen.

Cu privire la întocmirea și folosirea împuternicirii avocațiale pretins false cu nr. 42/15.09.2008 în dosarul nr. xxxxx/1/2007 al ÎCCJ, Curtea constată că dosarul xxxxx/1/2007 al ÎCCJ (înregistrat la 10.12.2007) a avut ca obiect contestație în anulare împotriva deciziei civile nr. 3786/21.11.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, părți fiind A___ S____ L____, A___ E______ și A___ C____ pe de o parte, B_____ M_____, B_____ G_______ și ______________________________ pe de altă parte. Contestația în anulare are anexată împuternicirea 90/2007 în baza contractului 90/11.11.2006.

Și în acest caz contestația în anulare a fost formulată de A___ S____ în nume propriu și în reprezentarea mamei și a fratelui acesteia.

Pentru termenul de judecată din 19.09.2008, inculpata a invocat în nume propriu și în reprezentarea mamei sale A___ E______ și a fratelui ei A___ C____, o excepție de neconstituționalitate redactată la data de 15.09.2008. La această excepție de neconstituționalitate inculpata a atașat împuternicirea avocațială 42/15.09.2008 pentru redactare și reprezentare în fața Curții Constituționale (între timp aceasta, ca și alte acte din alte dosare, a dispărut de la dosar, dar nu s-a contestat emiterea ei).

S-a apreciat că din aceleași considerente menționate anterior și această împuternicire avocațială era inaptă de a produce consecințe juridice, singura deosebire putând consta în faptul că în urma formulării excepției a fost sesizată Curtea Constituțională care a respins excepția prin decizia nr. 102/2009.

S-a subliniat că și în acest caz, pe împuternicirea avocațială în discuție a fost trecut contractul cu caracter general 42 și data redactării excepției, fiind vorba de asemenea de o evidentă eroare materială.

*

* *

În urma materialului probator administrat, în ceea ce privește fapta reținută la punctul 1 din actul de sesizare al instanței, Curtea apreciază că s-a dovedit, dincolo de orice îndoială rezonabilă, vinovăția inculpatei pentru fapta pentru care a fost trimisă în judecată.

Apărările inculpatei în sensul posibilității comiterii unei erori materiale și a lipsei de efecte juridice a celor două împuterniciri avocațiale nu vor fi luate în considerare, deoarece, așa cum s-a dovedit în faza de urmărire penală, iar ulterior în cursul judecății, din analiza registrului de contracte juridice pentru anul 2008, contractul nr. 42, în baza căruia au fost emise cele două împuterniciri era întocmit pe numele altui client și la datele indicate pe împuterniciri erau întocmite alte două contracte de asistență juridică, nici acestea nefiind pe numele de A___ E______ și A___ C____ M_____.

Astfel, prima învinuire adusă inculpatei se referă la infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată (sub forma unității naturale de infracțiune), în ceea ce privește cele două împuterniciri avocațiale false, care au fost întocmite și depuse în două dosare ale Înalte Curți de Casație și Justiție, fiind vorba de dosarul nr. 9864/2007 și dosarul nr. 10.981/2007. În ambele dosare au fost invocate excepții de neconstituționalitate, în ambele dosare cele două împuterniciri avocațiale au numărul 42 și se referă la contracte de asistență juridică distincte, încheiate în 15 septembrie 2008, respectiv 11 octombrie 2008.

În faza de urmărire penală s-a verificat registrul de contracte de asistență juridică de la cabinetul de avocatură al inculpatei și s-a remarcat faptul că, la numărul 42 și la aceste poziții din 15 septembrie 2008, respectiv 11 octombrie 2008 sunt menționate alte persoane.

În apărare, inculpata a depus în instanță un contract de asistență juridică nr. 42 din data de 18 iunie 2007 (legalizat! – f.302) susținând că, doar din eroare au fost făcute acele mențiuni ale datelor pe cele două împuterniciri și că a existat acel contract de asistență juridică încheiat încă din anul 2007.

Astfel, Curtea constată că, pe de o parte s-a depus un contract de asistență juridică legalizat de către un notar, iar pe de altă parte s-au depus niște registre de evidență a contractelor juridice din anul 2007 de către inculpată, prezentându-se instanței originalul spre vedere (f.303-308). Există suficiente date în sensul că registrul din anul 2007 al contractelor de asistență juridică prezentat în original și depus în copie „conform cu originalul” de către inculpată nu este identic cu registrul real, cel care a fost depus în instanță de către partea vătămată C______ L________ O_______, deoarece într-un alt dosar penal privind pe inculpată, și anume XXXXXXXXXXX al Curții de Apel Cluj partea vătămată C______ L________ O_______ a mai observat copiile registrelor din anul 2007, solicitând ulterior eliberarea de copii.

Reiese astfel că la poziția 42 în registrul depus de partea vătămată figura încheiat la data de 18 iunie 2007 un contract de asistență juridică cu numiții B____ P____ și L____ și nicidecum contractul încheiat cu A___ E______ și A___ C____ M_____ (f.339).

Curtea mai reține că inculpata a depus copia registrului contractelor de asistență juridică din anul 2007, prezentând originalul lui spre vedere, fiind însă acoperite toate celelalte poziții și lăsată liberă poziția de la nr. 42 unde sunt menționate persoanele din familia sa A___ E______ și A___ C____ M_____, invocând confidențialitatea actelor pe care le încheie clienții cu cabinetul de avocatură. La data la care procurorul a realizat copia registrului contractelor de asistență juridică din anul 2008, acesta a fost redat în integralitatea lui, fără nicio altă acoperire ale celorlalte poziții. Analog, în faza de cercetare judecătorească în prezenta cauză partea vătămată C______ L________ O_______ a depus copia registrului contractelor de asistență juridică din anul 2007 care este la dosar în integralitatea lui (de menționat că în toate cele registre, atât în cel pe anul 2007 prezentat de inculpată, cât și în celelalte două se remarcă existența aceluiași scris, respectiv al inculpatei A___ S____ L____).

Menționarea datelor de identitate (doar numele și prenumele părților, fără alte date de identificare) tocmai pentru a se putea observa succesiunea și corecta numerotare a contractelor încheiate nu se poate considera că ar aduce confidențialității de care vorbea inculpata în apărarea sa.

În concluzie, nici în registrul contractelor de asistență juridică din anul 2007, dar nici în cel al contractelor de asistență juridică din anul 2008 nu se găsește nicio corespondență a celor susținute de către inculpată.

Raportat la cele expuse anterior, chiar dacă într-adevăr ar fi existat acel contract de asistență juridică, care să fi fost prezentat notarului pentru autentificare, acesta s-ar fi regăsit în registrul contractelor de asistență juridică din anul 2007.

În aceste condiții, Curtea apreciază că s-a făcut cu certitudine dovada falsificării acestor înscrisuri ce au fost întocmite și prezentate pentru a produce efecte juridice în fața instanțelor de judecată. Faptul că nu s-a mai finalizat soluționarea uneia dintre excepțiile de neconstituționalitate invocate nu are nicio relevanță raportat la dispozițiile art. 290 C.p., pentru că aceste împuterniciri avocațiale erau de natură a produce efecte juridice, iar acest lucru a și fost urmărit de către inculpată.

În privința consecințelor juridice ce se urmăreau a fi produse, Curtea subliniază în primul rând împrejurarea că fără acele contracte de asistență juridică și fără acele împuterniciri avocațiale nu se putea dovedi calitatea procesuală de reprezentant al inculpatei în raport cu mama și fratele său și nu se puteau formula acele căi de atac extraordinare în numele tuturor. Fără să se prezinte dovada de reprezentare nu se putea dovedi calitatea procesuală, fiind vorba de un proces civil.

Nici susținerea inculpatei că cele două împuterniciri nu au produs efecte juridice datorită faptului că excepțiile invocate au fost respinse de ICCJ sau de CCR nu prezintă relevanță juridică, deoarece împuternicirea avocațială își produce efectele în momentul completării ei și cu atât mai mult în momentul folosirii în fata unei autorități pentru a dovedi calitatea de reprezentant.

În acest context, nu pot fi primite apărările inculpatei susținute, este drept, și de fratele său, în sensul că avea un mandat general de reprezentare a acestuia și a mamei lor în toate cauzele civile legate de redobândirea drepturilor de proprietate asupra unor imobile ce au aparținut defunctului tată al inculpatei, deoarece potrivit articolului 131 alin. 3 din Statutul profesiei de avocat, pentru activitățile prevăzute expres în cuprinsul obiectului contractului de asistență juridică, acesta (contractul de asistență juridică – n.n.) reprezintă un mandat special (…) – f.348.

Nu în cele din urmă, una dintre consecințele juridice urmărite de către inculpată era încasarea unor onorarii avocațiale de la părțile adverse din litigiile respective sau din altele. Astfel, fapta de mai sus a fost adusă la cunoștința organelor de urmărire penală de către partea vătămată G_____ S_____ M________ (f.12, vol. II), care este verișoară primară cu inculpata A___ S____ L____ și, în această calitate, s-a judecat în mai multe cauze civile cu aceasta, ocazie cu care a observat că inculpata, pentru obținerea de cheltuieli judiciare, respectiv pentru a dovedi că este mandatara unor părți, folosea același număr de împuternicire și de contract de asistență juridică în mai multe dosare (pentru o faptă relativ similară s-a și dispus dealtfel prin rechizitoriu neînceperea urmăririi penale față de inculpată).

În final, față de susținerile apărătorului ales al inculpatei în sensul că nu ar fi fost necesară existența unei împuterniciri avocațiale separate pentru susținerea unei excepții de neconstituționalitate, acest lucru este real, însă doar cu condiția ca împuternicirea avocațială inițială să fie valabilă. Or, în cauză tocmai aceasta a fost problema, și anume faptul că nu a existat un contract de asistență inițial valabil încheiat și nici o împuternicire aferentă.

În acest context, tocmai din acest motiv nu poate fi primită apărarea jurisprudențială invocată în sensul achitării inculpatei, respectiv decizia penală nr. 1101/10.04.2012 a ÎCCJ, în care s-a apreciat că întocmirea unei împuterniciri avocațiale poate constitui infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată doar dacă nu a fost emisă în baza unui contract de asistență juridică, situația din cauza de față fiind una diametral opusă.

De altfel, o astfel de apărare este contrazisă chiar de inculpată, care a susținut concomitent două variante diferite, o dată că acel contract ar fi existat, era valabil încheiat și în ambele cazuri împuternicirile avocațiale erau valabile, dar și că este posibil ca din eroare stagiarii săi sau cei de la cabinet să le fi completat cu date eronate din greșeală, ea nemaiverificând acest aspect. Ultima variantă este contrazisă și de declarația martorei P______ L_______ care a arătat faptul că și în situațiile în care împuternicirile erau completate de colaboratorii inculpatei, acest lucru se făcea fie după dictare, fie erau verificate ulterior de către inculpată.

2. Referitor la cea de a doua infracțiune reținută în sarcina inculpatei, și anume aceea de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 alin. 1 Cod penal, prin actul de sesizare s-a reținut că inculpata A___ S____ L____, în cursul lunii octombrie 2008, având cunoștință de faptul că partea vătămată G_____ S_____ M________, vara sa primară, cu care se afla în relații de dușmănie, are pe rol un dosar, și anume dosarul nr. XXXXXXXXXXXX al Curții de Apel Cluj în contradictoriu cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (denumită în continuare USAMV), cu scopul de a influența soluționarea acestei cauze și de a provoca cheltuieli suplimentare părții vătămate, a luat hotărârea de a declara un recurs fals în numele U.S.A.M.V. împotriva încheierii de suspendare din 14.12.2007 adoptată în cauza de mai sus (f. 108 d.u.p.).

Având în vedere că inculpata A___ S____ L____ nu era parte în dosarul de mai sus, a solicitat învinuitei P______ L_______, care era stagiară în cadrul cabinetului de avocatură A___ S____ L____, ca în data de 24.10.2008, să se prezinte la arhiva Curții de Apel Cluj cu scopul de a obține o copie a încheierii de suspendare a judecății pronunțată în data de 14.12.2007 în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

Învinuita P______ L_______, în data de 24.10.2008, a depus o cerere în numele avocatei A___ S____ L____ în vederea eliberării unei copii de pe încheierea sus amintită, cerere care a fost înregistrată în programul electronic de evidență al dosarelor „Ecris" la ora 09:52:53 (f. 76). Așa cum rezultă din declarația învinuitei P______ L_______, funcționarul de la arhivă a comunicat acesteia că nu i se va elibera actul solicitat deoarece persoana care a formulat cererea nu este parte în proces (f. 238).

Față de acest refuz, învinuita P______ L_______, după ce a văzut pe coperta dosarului numele părții vătămate G_____ S_____ M________, a întocmit și semnat în fals o cerere pe care a depus-o la arhiva Curții de Apel Cluj în care a arătat în mod necorespunzător adevărului că este avocatul numitei G_____ S_____ M________, solicitând eliberarea unei copii de pe încheierea de ședință din data de 14.12.2007. Această cerere a fost înregistrată în data de 24.10.2008 în programul electronic de evidență al dosarelor „Ecris" la ora 09:57:24 (f. 76).

Deși cererea formulată de învinuita P______ L_______ a fost respinsă ulterior și nici ea nici învinuita A___ S____ L____ nu au intrat în posesia copiei încheierii din 14.12.2007 în dos. nr. XXXXXXXXXXXX al Curții de Apel Cluj, în urma demersului întreprins de aceasta, învinuita A___ S____ L____ interesată fiind în soluționarea cauzei, a redactat în fals o cerere de recurs în numele USAMV Cluj-N_____ care a fost transmisă de la cabina de fax a Romtelecom Cluj 1, la Curtea de Apel Cluj, în data de 19.01.2009 (f. 52 d.u.p.).

Această cerere de recurs poartă numărul de înregistrare 913/15.01.2009 și este semnată în calitate de rector, de prof. dr. L____ Al. M________, respectiv de V_____ A_____ în calitate de consilier juridic.

În realitate, USAMV Cluj-N_____ nu a formulat cererea de recurs de mai sus, iar la data depunerii recursului prof. dr. L____ Al. M________ nu mai era rectorul universității iar la numărul de înregistrare 913 din anul 2009 în registrul intrare-ieșire al USAMV figurează un document intitulat „Note de fundamentare mijloc fix..." și nici într-un caz o cerere de recurs (f. 47 d.u.p.).

Acuzarea a mai reținut că, pentru a fi mai convingătoare, A___ S____ L____ „a completat" cererea de recurs falsă, prin depunerea unei completări la întâmpinare, întocmită în fals în numele USAMV având număr de înregistrare 5518/28.09.2007 după care a mai depus o notă de ședință având numărul de înregistrare 9518/13.12.2007 la USAMV.

În realitate, la aceste numere în registrul de intrare al USAMV Cluj-N_____ figurează alte documente decât cele menționate mai sus (f. 48-49 d.u.p.).

Mai mult decât atât, la termenul din 22.06.2009 fixat de Î.C.C.J. în urma recursului fals formulat de A___ S____ L____ reprezentanții USAMV, prin adresa lor nr. 5697/16.06.2009 au arătat că deoarece nu au formulat recursul, nu își însușesc nici declararea și nici motivele acestuia, arătând că vor depune plângere penală pentru fals și uz de fals împotriva persoanei necunoscute care a formulat recursul respectiv (f. 22 d.u.p.). Față de cele de mai sus ÎCCJ prin decizia nr. 6829/22.06.2009 a anulat recursul intentat în numele USAMV (f. 120-122 d.u.p.).

În cauză a fost audiat în faza de urmărire penală în calitate de făptuitor numitul A_____ V_____, consilier juridic în cadrul USAMV Cluj-N_____, care a infirmat redactarea și depunerea recursului de mai sus de către el și conducerea USAMV (f. 124-125 d.u.p.).

Din adresa ____________________ 23.08.2010 a rezultat însă că această unitate nu procedează la identificarea persoanelor care apelează la serviciile lor de comunicare prin fax (f. 55 d.u.p.).

Pe baza celor de mai sus, acuzarea a concluzionat că singura persoană interesată să redacteze cele trei documente în fals în numele USAMV și să le folosească a fost inculpata A___ S____ L____, care așa cum rezultă din declarația părții vătămate G_____ S_____ M________, avea interesul de a împiedica conexarea dosarului XXXXXXXXXXXX al Curții de Apel Cluj la un alt dosar aflat pe rolul instanțelor din Cluj și de a cauza și suportarea unor cheltuieli de către partea vătămată cu ocazia deplasării sale și apărătorului ales în fața Î.C.C.J. (f. 264-265).

Mai precis, prin încheierea din 14.12.2007 a Curții de Apel Cluj adoptată în dos. nr. XXXXXXXXXXXX s-a suspendat judecarea cauzei până la soluționarea irevocabilă a cererii ce face obiectul dosarului nr. 3974/2003 (nr. unic nou XXXXXXXXXXXX, atașat la prezentul dosar) al Judecătoriei Cluj-N_____ în care inculpata A___ S____ L____ avea interese contrare părții vătămate G_____ S_____ M________ (f. 108). Având în vedere că în dosarul nr. 3974/2003 al Judecătoriei Cluj-N_____ prin sentința civilă nr. 7136/6.10.2006 era adoptată deja o soluție favorabilă părții vătămate G_____ S_____ M________ (f. 168-182), inculpata A___ S____ L____ era direct interesată în reluarea judecării cauzei suspendate prin încheierea față de care a formulat recursul fals, în speranța obținerii unei soluții care să o dezavantajeze pe G_____ S_____ M________, soluție ce putea fi folosită împotriva acesteia și în dosarul nr. 3974/2003, mai ales că în cauza suspendată până la data respectivă au fost adoptate hotărâri de respingere a contestației introduse de G_____ S_____ M________ (f. 95-98).

Nu în ultimul rând, s-a reținut de către acuzare că fapta este probată în mod indirect și prin demersurile întreprinse de învinuita A___ S____ L____ prin intermediul numitei P______ L_______ M____ în vederea obținerii încheierii judecătorești împotriva căreia s-a formulat recursul fals.

*

* *

Raportat la ansamblul materialului probator administrat în cauză atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești, Curtea apreciază că, în ciuda poziției de nerecunoaștere a inculpatei, vinovăția sa a fost dovedită și sub aspectul comiterii acestei infracțiuni.

Chiar daca inculpata nu a recunoscut nici această faptă, Curtea apreciază că s-a dovedit în cauză împrejurarea că aceasta avea un interes cel puțin indirect, dacă nu direct, în promovarea acestui recurs și în înaintarea pe această cale a dosarului în vederea judecării recursului de către Înalta Curte de Casație și Justiției, împiedicând sau tergiversând cel puțin în acest fel conexarea acestuia la dosarul 3974/2003 al Judecătoriei Cluj-N_____, având ca obiect acțiune în constatare și ieșire din indiviziune, dosar în care inculpata era parte, precum și interes în soluționarea unitară a partajării masei succesorale în urma decesului după bunicului patern al inculpatei și al părții vătămate. Este de menționat că prin sentința civilă nr. 7136/6.10.2006 era adoptată deja o soluție favorabilă părții vătămate G_____ S_____ M________, inculpata, mama și fratele său declarând apel în cauză.

Curtea reține că în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX al Curții de Apel Cluj, în care părți erau G_____ M________ și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară la data de 14 decembrie 2007, s-a dispus prin încheiere suspendarea dosarului până la soluționarea unui alt dosar, respectiv a dosarului nr. 3974/2003 al Judecătoriei Cluj-N_____, în care era vorba de o acțiune în constatare formulată de partea vătămată G_____ S_____ M________ și pârâți erau inculpata din prezenta cauză, precum și alte persoane din familia acestora.

De asemenea, pe rolul instanțelor au existat și alte dosare, iar inculpata avea interes să obțină copia acelei încheieri de suspendare, dovadă că a apelat în 24 octombrie 2008 la stagiara sa de la cabinetul de avocatură – martora P______ L_______, care s-a prezentat la Arhiva Curții de Apel Cluj – Secția Civilă pentru a-i fi eliberată o astfel de încheiere, aspect asupra căruia se va reveni ulterior.

Înainte de acest moment, se cuvine a se preciza că din probele administrate în cursul judecății, a reieșit că a existat pe rolul instanțelor civile, concomitent, și un alt dosar (f.698-716), și anume dosarul nr. XXXXXXXXXXX al Tribunalului Cluj, având același obiect cu dosarul XXXXXXXXXXXX al Curții de Apel Cluj, respectiv plângere Legea 10/2001. În acest dosar, reclamantă era mama inculpatei, numita A___ E______, iar printre intervenienții în nume propriu se aflau și părțile vătămate C______ L________ și G_____ S_____ M______, precum și inculpata și fratele acestuia Alb C____ M_____. În același dosar calitatea de pârâtă o avea tot Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-N_____. Este vorba practic de plângerile împotriva deciziilor prin care au fost respinse solicitările de restituire în natură a unei părți din imobilele din masa succesorală a numitului A___ V______ sr., antecesorul tuturor acestora, imobile ce făceau parte din masa succesorală care forma și obiectul acțiunii în constatare în dosarul 3974/2003 al Judecătoriei Cluj-N_____, care a condus la suspendarea judecății în dosarul XXXXXXXXXXXX al Curții de Apel Cluj.

Inculpata s-a apărat, printre altele, și în sensul că cea care a declarat recurs ar fi fost însăși partea vătămată G_____ M________, care avea interes pentru a formula acest recurs deoarece pierduse cauza în primă instanță și în dosarul XXXXXXXXXXXX avea calitatea de reclamantă, partea vătămată fiind la acel moment apelantă.

Tocmai această apărare, coroborată și cu alte elemente ce vor fi indicate ulterior, pledează pentru concluzia că atâta vreme cât partea vătămată G_____ S_____ M________ pierduse în primă instanță litigiul având ca obiect plângere la Legea 10/2001 și îl pierduse pe fond, nu pe cale de excepție, existau șansele unei soluții similare și în cauza personală a mamei inculpatei în dosarul nr. XXXXXXXXXXX al Tribunalului Cluj, cu atât mai mult cu cât o parte din materialul probator era comun.

În mod evident, inculpata a dorit să preîntâmpine un astfel de deznodământ și tocmai de aceea apare neverosimilă apărarea sa formulată în sensul că tocmai partea vătămată G_____ S_____ M________ ar fi declarat în mod fals recursul în numele USAMV.

Totodată, în acest dosar în data de 10 martie 2009 a fost formulată o cerere a părții vătămate de repunere pe rol a cauzei, aspect care iar contrazice susținerile inculpatei, mai ales că ulterior, pe de o parte a cerut înscrierea în fals a cererii de recurs, iar pe de altă parte, potrivit inculpatei, aceasta ar fi cerut să se respingă propria sa contestație ca fiind tardivă.

În acest sens, apar ca fiind neverosimile motivele de recurs formulate în numele instituției sus-amintite în fals chiar de către partea vătămată, prin acestea solicitându-se ca în urma repunerii cauzei pe rol să se constate tardivitatea introducerii contestației în baza Legii 10/2001, fiind absurd ca reclamanta, respectiv partea vătămată G_____ să își invoce tardivitatea propriei sale plângeri/contestații (f.24, d.u.p.). Din contră, inculpata ar fi avut un interes direct ca plângerea părții vătămate să fie respinsă ca tardivă și nu ca neîntemeiată, deoarece o soluție pe fond de respingere, așa cum s-a arătat, putea conduce la o soluție similară și în cauza personală a mamei sale, A___ E______.

În aceeași notă, se remarcă din cuprinsul aceleiași cereri false de recurs că se reiterează excepția de tardivitate invocată de noi (adică de USAMV Cluj), excepție care se regăsește și în cuprinsul completării la întâmpinare și a notelor de ședință depuse succesiv, în ordine firească (în contra susținerilor apărării) în același dosar cu sub numerele 5518/28.09.2007 și 9518/13.12.2007 (f.25-26 d.u.p.), înscrisuri despre care s-a dovedit că în mod cert nu provin de la instituția sus-amintită.

Aceste aspecte au fost dovedite și prin alte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv cererea de recurs, care poartă numărul de înregistrare 913/15.01.2009 și este semnată în calitate de rector, de prof. dr. L____ Al. M________, respectiv de V_____ A_____ în calitate de consilier juridic.

În realitate, USAMV Cluj-N_____ nu a formulat cererea de recurs de mai sus, iar la data depunerii recursului prof. dr. L____ Al. M________ nu mai era rectorul universității și la nr. de înregistrare 913 din anul 2009 în registrul intrare-ieșire al USAMV figurează un document intitulat „Note de fundamentare mijloc fix..." și nici într-un caz o cerere de recurs (f. 47 d.u.p.).

De asemenea, cu privire la cele două înscrisuri depuse în cursul anului 2007 în același dosar, respectiv completarea la întâmpinare, întocmită tot în fals în numele USAMV având nr. de înregistrare 5518/28.09.2007 și niște note de ședințe având nr. de înregistrare 9518/13.12.2007 la USAMV, toate în favoarea acesteia din urmă, în condițiile în care Universitatea se judeca cu partea vătămată G_____ M________ s-a dovedit că nici acestea nu figurează în evidențele instituției.

În realitate, la aceste numere, în registrul de intrare al USAMV Cluj-N_____ figurează alte documente decât cele menționate mai sus (f. 48-49 d.u.p.) iar mai mult, atât în faza de urmărire penală, cât și în fața instanței martorul A_____ V_____ a arătat că niciunul din aceste înscrisuri nu provin de la instituția unde deținea funcția de consilier juridic (f. 124-125, d.u.p./ f.257 dosar instanță).

Din aceste motive, la termenul din 22.06.2009 fixat de Î.C.C.J. în urma recursului dovedit a fi fost declarat fals, reprezentanții USAMV, prin adresa lor nr. 5697/16.06.2009 au arătat că deoarece nu au formulat recursul, nu își însușesc nici declararea și nici motivele acestuia și că vor depune plângere penală pentru fals și uz de fals împotriva persoanei necunoscute care a formulat recursul respectiv (f. 22 d.u.p.). Față de cele de mai sus ÎCCJ prin decizia civilă nr. 6829/22.06.2009 a anulat recursul intentat în numele USAMV (f. 120-122 d.u.p.).

În acest context trebuie privite evenimentele petrecute la data de data de 24.10.2008, când martora P______ L_______, la cererea expresă a inculpatei, a depus la arhiva civilă a Curții de Apel Cluj o cerere în numele avocatei A___ S____ L____ în vederea eliberării unei copii de pe încheierea de suspendare, cerere care a fost înregistrată în programul electronic de evidență al dosarelor „Ecris" la ora 09:52:53 (f. 76). Așa cum rezultă din declarația martorei P______ L_______, funcționarul de la arhivă i-a comunicat acesteia că nu i se va elibera actul solicitat deoarece persoana care a formulat cererea nu este parte în proces.

Față de acest refuz, martora P______ L_______, după ce a văzut pe coperta dosarului numele părții vătămate G_____ S_____ M________, a întocmit și semnat în fals o cerere pe care a depus-o la arhiva Curții de Apel Cluj în care a arătat în mod necorespunzător adevărului că este avocatul numitei G_____ S_____ M________, solicitând eliberarea unei copii de pe încheierea de ședință din data de 14.12.2007. Această cerere a fost înregistrată în data de 24.10.2008 în programul electronic de evidență al dosarelor „Ecris" la ora 09:57:24 (f. 76 d.u.p.).

Martora P______ L_______ a declarat în fața instanței că, în urma refuzului întâmpinat la funcționarii de la arhivă, a formulat o cerere în care a menționat în mod neadevărat faptul că este avocatul părții civile G_____ S_____, însă nici de această dată nu i s-a eliberat încheierea de suspendare, deoarece la dosar nu exista vreo împuternicire avocațială pe numele ei. Martora a mai arătat că i-a adus la cunoștința inculpatei aceste aspecte, deși a doua cerere ar fi formulat-o din proprie inițiativă întrucât inculpata îi spusese că are nevoie de acea încheiere.

Astfel, martora P______ L_______ a declarat că a fost rugată doar să se deplaseze cu cererea inculpatei timbrată legal pentru a obține copie de pe încheierea de suspendare deoarece inculpata îi spusese că avea nevoie să o depună atașat unor concluzii scrise într-un alt dosar, dar inculpata nu i-a cerut să o obțină prin alte mijloace, respectiv prin formularea unei cereri în numele unei părți din dosar. S-a susținut în fața instanței că inculpata de altfel nici nu ar fi știut de cererea formulată de P______ L_______ în numele altei persoane până la momentul urmăririi penale și că după ce i s-a comunicat de către martoră că nu a obținut copia de pe încheiere, inculpata a extras de pe site-ul instanței fișa dosarului din care rezulta că era suspendat, extras pe care 1-a depus în instanță.

Derularea evenimentului petrecut la Arhiva Curții de Apel Cluj în data de 24.10.2008 trebuie însă privită cu două rezerve. Este posibil desigur ca martora P______ L_______ să fi formulat în calitate de avocat stagiar cea de a doua cerere de eliberare a încheierii din proprie inițiativă, dar nu trebuie omis din vedere faptul că la acel moment inculpata avea un avantaj moral net asupra martorei, care îi era stagiară și dorea să rezolve problema încredințată de maestra ei.

Dealtfel, martora a fost sinceră arătând că, la acel moment, datorită lipsei experienței profesionale și cunoscând că părțile au litigii în alte dosare, nu a realizat că ar fi o problemă de natură penală dacă solicită copia încheierii ea însăși.

De cealaltă parte însă, este limpede că inculpata A___ S____ L____, nefiind parte în dosar, cunoștea exact că nu poate obține acea copie. Cu toate acestea, așa cum reiese din declarația martorei (f.299) ea a fost cea care i-a dictat conținutul cererii de eliberare a încheierii și a trimis-o să achite taxa de timbru, motivând că are nevoie de încheiere într-un alt dosar. Este evident deci că inculpata cunoștea că ea nu ar putea obține personal acea copie, din considerentele anterior indicate, motiv pentru care a trimis-o la arhivă pe stagiara sa.

Această atitudine a inculpatei este de natură să combată și ultima apărare a sa legată de acest capăt de acuzare. Astfel, inculpata a susținut în cauzele civile, foarte multe la număr, mai erau implicate și multe alte persoane, cu interese contrare, între care se poate observa că s-a dus un adevărat război cu o încrâncenare ieșită din comun, astfel că se poate presupune foarte ușor că oricare parte care ar fi crezut că poate să-și urmărească un interes prin promovarea recursului declarat în fals putea să îl trimită prin fax, nu neapărat ea.

Cert este însă că nu există și nu a fost produsă nicio dovadă în sensul că vreo altă persoană în afară de aceasta, parte în celelalte două procese, ar fi efectuat vreun demers, ilegal, cum a fost cazul inculpatei, de obținere a copiei acelei încheieri și că se observă din conținutul înscrisurilor aflate la filele 24-26 din dosarul de urmărire penală că toate cele trei acte despre care USAMV Cluj a negat că i-ar aparține sunt identice ca paginație, scriere și mod de redactare (cu titlu de exemplu, cuvintele „CONTESTAȚIE” și „ EXCEPȚIA DE TARDIVITATE” sunt scrise în mod repetat cu majuscule).

3. În sarcina inculpatei A___ S____ L____ s-a mai reținut prin actul de sesizare că, în calitate de fiică a defunctului ei tată, A___ V. V______, zis M_____ (f. 162 d.u.p.), începând din anul 2003 s-a judecat în dosarul civil nr. 3974/2003 al Judecătoriei Cluj-N_____ (nr. nou XXXXXXXXXXXX) cu rudele sale care veneau în calitate de moștenitori descendenți împreună cu ea la masa succesorală rămasă după numitul A___ V_____ (bunicul inculpatei).

Prin sentința civilă nr. 7136/06.10.2006 a Judecătoriei Cluj-N_____ adoptată în dos. nr. 3974/2003, printre altele, s-a constatat că prin titlul de proprietate nr. xxxxx/2302/23.06.1997 s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 1,7361 ha situat în extravilanul mun. Cluj-N_____ în favoarea lui A___ V_____, reclamanților (G_____ S_____ M________ și Alb S____ luliu) și pârâților reclamanți reconvenționali Alb O_______ și C______ L________ O_______ (f. 180). Prin aceeași sentință s-a dispus anularea titlului de proprietate nr. 28.XXXXXXXXXXXXX eliberat de Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Cluj la data de 24.02.1997, titlu ce era emis pe numele lui A___ V. V_____, identic cu A___ V. V______ și A___ M_____ (f. 181).

Împotriva sentinței civile nr. 7136/6.10.2006 a Judecătoriei Cluj-N_____ a declarat apel A___ S____ L____, apel care a fost admis prin decizia civilă nr. 421/A/21.09.2010 a Tribunalului Cluj în parte, doar sub aspectul modalității de partajare a terenului înscris în titlul de proprietate nr. xxxxx/2302/23.06.1997, în rest fiind menținută hotărârea instanței de fond cu privire la cele două titluri de proprietate menționate mai sus (f. 216-217).

Învinuita A___ S____ L____ a declarat recurs împotriva deciziei sus amintite a tribunalului, acesta fiind respins că nefondat prin decizia civilă nr. 842/R/04.03.2011 a Curții de Apel Cluj (f. 233).

În motivare, instanța de recurs a reținut că este pe deplin probat cu înscrisuri că reclamanții și pârâții sunt succesorii defunctului A___ P. V_____ care a avut patru copii, A___ V. V_____, A___ V. O_______, A___ (C______) M____ și A___ V. luliu. Primul a decedat la data de 2.07.1999, moștenitorii acestuia fiind A___ E______, în calitate de soție supraviețuitoare, A___ S____ L____ și A___ C____ M_____, în calitate de fii. Alb luliu a decedat la data de 15.04.1987, moștenitorii săi fiind Alb M____ în calitate de soție supraviețuitoare, Alb S____ luliu și Alb (actualmente G_____) S_____ M________ în calitate de fii. A___ M____ a decedat la data de 02.02.1959 având că uni moștenitor pe C______ L________ O_______ în calitate de fiu. În privința numitului C______ L________ O_______ instanța a arătat că s-a respins în mod corect excepția lipsei calității procesuale active a acestuia deoarece acesta nu a renunțat la succesiune (f. 233).

Inculpata A___ S____ L____, în timpul judecării apelului de către Tribunalul Cluj în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX (nr. vechi 3974/2003), în data de 14.06.2010, în nume propriu, respectiv în reprezentarea mamei sale A___ E______ și fratelui ei, A___ C____ M_____, a depus o cerere de chemare în judecată la Judecătoria Cluj-N_____ (dos. nr. 18.XXXXXXXXXXXX) având că obiect constatarea nulității absolute a înscrierii numiților Alb S____, G_____ M________ și C______ L________ la poziția 33/61 din Tabelul anexă 3 Comisia de aplicare a Legii nr. 18/1991, respectiv constatarea nulității absolute parțiale a titlului de proprietate nr. xxxxx/2302/1997.

În motivarea acțiunii civile, susnumita a depus copia adeverinței nr. 3350/08.02.1991 emisă de Primăria mun. Cluj-N_____ către A___ V_____ M_____ din care rezultă că în registrul agricol voi. VIII poziția 70 figurează A___ V_____,... M____, M_____ ... cu următoarele: 2,05 ha, fînaț 2 ha, 0,05 ha alte terenuri (f. 193).

Această adeverință, au reținut organele de urmărire penală, este necorespunzătoare adevărului, deoarece așa cum rezultă din adresa nr. xxxxxx/304/5.05.2011 a Serviciului revendicări fond funciar și registrul agricol din cadrul Primăriei Cluj-N_____, cererea înregistrată sub nr. 3.350/08.02.1991 a fost depusă de A___ V_____ și nu de A___ V_____ M_____ iar în registrul "agricol, vol. VIII, poziția nr. 70, figurează în realitate A___ V_____, A___ M____, A___ M_____ și C______ L________ (f. 205-207).

În cauză fiind vorba despre o adeverință falsificată depusă în copie xerox, nu s-a putut stabili cine și când a întocmit acest document, însă s-a reținut că este cert faptul că inculpata A___ S____ L____ a cunoscut faptul că actul are un conținut necorespunzător adevărului și prin folosirea acesteia a urmărit formarea convingerea instanței cu privire la faptul că tatăl ei defunct, A___ V_____ M_____, ar fi cel care a deținut terenurile înscrise în registrul agricol și nu A___ V_____ (bunicul învinuitei) pentru a exclude pe ceilalți succesori ai acestuia de la beneficiul bunurilor imobile teren rămase după acesta.

S-a mai reținut că inculpata A___ S____ L____ a anexat la cererea de chemare în judecată și o copie falsificată a adresei nr. 31.951/04.11.1991 din care rezulta că s-a stabilit dreptul de proprietate prin hotărârea Comisiei județene nr. 80/29.10.1991 pentru suprafața totală de 1,75 ha, în favoarea moștenitorilor A___ V_____ M_____, A___ O_______, Alb S____ și G_____ M______ după A___ V______ defunct (f. 193).

În realitate, din adresa originală nr. 31.951/04.11.1991 aflată la fila nr. 220 din dos. nr. 3974/2003 al Judecătoriei Cluj-N_____ și depusă la prezentul dosar în copie certificată, rezultă că după defunctul A___ V_____, moștenitorii sunt A___ V_____ M_____, A___ O_______, Alb S____, G_____ S_____ și C______ L________ (f. 185-186 d.u.p.).

Cele două documente constituie fila 12 din dos. nr. 18.XXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Cluj-N_____ și, la fel ca și în cazul celeilalte adeverințe falsificate, învinuita A___ S____ L____, prin depunerea adresei falsificate nr. xxxxx/04.11.1991, a urmărit înlăturarea părții vătămate C______ L________ O_______ de la cota de moștenire după bunicul său, A___ V_____, ce-i revenea prin reprezentarea mamei sale defuncte A___ M____ (f. 151).

S-a considerat că pe baza probelor administrate în cauză este pe deplin dovedită nu numai latura obiectivă a infracțiunii de uz de fals dar și intenția învinuitei A___ S____ L____ de a folosi cele două adeverințe falsificate în vederea producerii unor consecințe juridice, în timp ce cunoștea cu certitudine că acestea sunt false. Astfel, învinuita A___ S____ L____ cunoștea cu certitudine că originalul adeverinței nr. 31.951/04.11.1991 se află la dosarul nr. XXXXXXXXXXXX (nr. vechi 3974/2003) al Judecătoriei Cluj-N_____, dosar în care avea calitatea de parte, iar pe de altă parte știa că veridicitatea adeverinței originale a fost confirmată și prin rezoluția nr. 6275/P/2004 din 21.04.2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N_____ (f. 163-167).

*

* *

În fața instanței de judecată, la dosar a fost depusă de către inculpată adeverința 3350/8.02.1991 emisă de Primăria mun. Cluj N_____, în original (f. 83, vol. II) însoțită de cererea adresată primăriei sub același număr de numitul A___ V. V______ M_____ (f.84), tatăl inculpatei, în copie xerox. S-a susținut de către apărare că supoziția procurorului că adeverința ar fi falsă s-a bazat pe un răspuns al Primăriei Cluj N_____ în sensul că cererea de eliberare a adeverinței nu a fost formulată de A___ V_____ M_____, adică tatăl inculpatei, ci de A___ V_____ (bunicul inculpatei și tatăl numitului A___ V_____ M_____).

Este real, din acest punct de vedere, că susținerile din rechizitoriu sunt eronate. Din copiile actelor de stare civilă depuse la dosar reiese în mod cert că numitul A___ V_____, bunicul inculpatei, a decedat la data de 3 iulie 1975 (f. 310-311), fiind imposibil că acesta să fi formulat cererea în cursul anului 1991. Cum A___ V_____ era decedat din 1975, evident cererea apare a fi fost făcută de tatăl inculpatei, A___ V_____ M_____ (sub numele A___ V. V______ M_____, fiul lui V_____ și M____) dar cel mai probabil în evidențele primăriei nu au fost consemnate toate prenumele persoanei solicitante.

De asemenea, s-a depus în probațiune o copie a unei adrese înregistrată la Primăria Cluj N_____ sub nr. 8060/13.03.1991 prin care A___ V_____ M_____ făcea referire la adeverința ce-i fusese eliberată sub nr. 3350/8.02.1991, prin aceasta încercând să se dovedească împrejurarea că adeverința 3350/8.02.1991 este reală, și nu falsificată și că în diverse acte de stare civilă tatăl inculpatei apărea atât sub prenumele de V_____, cât și V______, ceea ce a condus la crearea anumitor confuzii (f.162-165, vol. II; fila 313, vol. III, dosar instanță).

În ceea ce privește pretinsa copie falsificată a adresei nr. 31.951/04.11.1991, inculpata a susținut că, așa cum rezultă din declarația numitului P__ G_____ dată în dosarul nr. 6275/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N_____, adeverința xxxxx/04.11.1991 eliberată de Comisia Județeană de aplicare a Legii 18/1991 sub semnătura președintelui G_______ F____ și a secretarului T____ J___ (f.81), atesta calitatea de proprietari a numiților A___ V_____ M_____, A___ O_______, Alb S____ și G_____ M______ pentru suprafața totală de 1,75 ha prevăzută în tabelul anexa nr. 3 la poziția nr. 33 întocmit conform regulamentului de aplicare a Leg. 18/1991. Aceasta s-a susținut că a fost forma inițială sau originală a adeverinței 31.951/04.11.1991, fapt care nu a fost precizat în cuprinsul rechizitoriului.

Această adeverință emisă în 1991 s-a susținut că a fost eliberată într-un singur exemplar original (cel aflat la fila 81 din dosar), de pe acesta făcându-se mai multe copii xerox de către persoanele interesate, în speță titularii adeverinței sau aparținătorii acestora.

De altfel, în baza acestei adeverințe s-a întocmit și procesul verbal de punere în posesie xxxxx/18.02.1997 pentru moștenitorii A___ V______, Alb O_______, Alb S____ și G_____ S_____ M________ (fără partea vătămată C______ L________).

In vara anului 1997, adică după vreo 6 ani și după punerea în posesie a celor amintiți mai sus, C______ L________ s-ar fi adresat numitului P__ G_____, din câte se pare la aceea dată făcând parte din Comisia municipală de fond funciar, susținând că a fost omis din adeverință deși și el avea drept de moștenire după defuncții A___ V_____ și A___ M____. Așa cum a arătat P__ G_____ în declarația dată, deoarece îl cunoștea pe C______ L________ și știa că și acesta are drept de moștenire, s-a hotărât să modifice adeverința xxxxx/04.11.1991 adăugând pe aceasta numele lui C______ L________, iar la numita G_____ tăind peste prenumele M______ și scriind deasupra prenumele de S_____.

Despre această modificare, făcută la o distanță de 6 ani, s-a susținut că nu poate întruni elementele de legalitate ale unei corecturi oficiale, nefiind făcută de emitentul competent și nici într-o modalitate legală, procesul verbal de punere în posesie fiind deja întocmit la data modificării. De asemenea, inculpata a susținut că nu există dovada că o comisie de aplicare a Legii 18/1991 ar fi dezbătut cererea, nu cunoaște care membri ai comisiei ar fi participat și dacă aceștia ar fi hotărât modificarea ei. Inculpata a admis faptul că în dosarul 6275/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N_____ s-a dat o soluție de neîncepere a urmăririi penale față de modificarea adeverinței, dar pentru lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii și prescripția răspunderii penale, ceea ce, în opinia inculpatei, nu echivala cu faptul că modificarea efectuată a fost corectă sau că ar fi urmat o procedură legală și, ca atare, ar fi trebuit să o recunoască.

S-a mai susținut că activitatea Comisiei de fond funciar s-a caracterizat prin numeroase disfuncționalități și greșeli, inclusiv emiterea unor adeverințe cu același număr de înregistrare dar cu conținut diferit, aceasta fiind probabil și cauza care a dus la formarea acestui dosar penal.

A___ V_____ M_____, tatăl inculpatei a decedat în 1999, inculpata susținând că a preluat de fapt înscrisurile deținute de tatăl ei, printre care și copia xerox a adeverinței xxxxx/04.11.1991 pe care cineva scrisese cu pixul A___ V______ defunct.

S-a arătat de către inculpată că acea cosemnare, făcută cu pixul de o persoană necunoscută, este evident lipsită de orice semnificație juridică și deci, în opinia ei, nu avea aptitudinea de a crea consecințe juridice, fiind la fel de evident că prin această consemnare nu s-a urmărit și nu se putea urmări producerea de consecințe juridice. În plus, inculpata niciodată nu a contestat calitatea de succesor a lui C______ L________, ci dreptul de a mai veni la moștenire, deoarece acesta renunțase cu mult anterior anilor 1990 la succesiune în accepțiunea inculpatei.

Inculpata a mai susținut că depunerea unui înscris falsificat în xerocopie nu atrage răspunderea penală pentru infracțiunea prev. de art. 290 C.pen., deoarece instanța de judecată nu putea să ia în considerare la pronunțarea hotărârii un înscris în copie xerox și că dacă instanța de judecată i-ar fi pretins inculpatei să depună "originalul" așa cum avea obligația, inculpata nu putea prezenta decât copia xerox cu mențiunea făcută cu pixul pe aceasta.

În acest sens, inculpata a arătat că și la parchet a susținut că ea deține doar o copie xerox de pe adeverința inițială emisă sub numărul xxxxx/1991 care nu corespunde cu cea depusă în original, dar cu semne clare de modificare, de către părțile adverse.

S-a susținut de către apărare că infracțiunea prev. de art. 291 Cod penal nu poate subzista, deoarece această infracțiune nu poate exista decât în condițiile în care s-a comis anterior una din infracțiunile de fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual sau fals în înscrisuri sub semnătură privată. în speță, existența infracțiunii de uz de fals ar presupune contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau alterarea înscrisului oficial în orice mod. Evident, s-a susținut că despre contrafacerea scrierii sau a subscrierii nu se poate discuta, singura variantă putând fi a alterării înscrisului. Aceasta ar însemna că asupra adeverinței eliberate sub nr. xxxxx/04.11.1991 să se fi efectuat ștersături, adăugiri, deteriorări de natură a produce consecințe juridice și cu intenția de a produce consecințe juridice necorespunzătoare realității, aspect care nu îi poate fi imputat inculpatei.

Aceasta deoarece singura persoană care a intervenit asupra adeverinței inițiale sau originale, în accepțiunea inculpatei, era numitul P__ G_____, iar cu privire la acesta s-a pronunțat rezoluția de neîncepere a urmăririi penale pe considerentul lipsei laturii obiective și subiective a infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, în dosarul 6275/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj N_____.

Astfel, s-a subliniat în apărare că părțile vătămate au fost invitate de instanță să observe personal adeverința xxxxx în original și au arătat că într-adevăr aceasta reprezintă originalul depus la instanțele civile. Apoi, s-a arătat că se poate compara originalul cu copia xerox obținută de procuror, putându-se constata similitudinea acestora.

Susținându-se în esență că inculpata a fost de bună-credință în promovarea și susținerea tuturor acțiunilor civile pe care le-a declanșat, apărarea a subliniat faptul că depunerea unor adeverințe la un dosar pentru a prezenta cauza nu se confundă cu aptitudinea acestora de a produce consecințe juridice, aceste adeverințe neavând o asemenea capacitate, motiv pentru care a solicitat a se constata lipsa laturii obiective a infracțiunii de uz de fals raportat la adeverința xxxxx/1991.

*

* *

Examinând întreg materialul probator administrat în cauză, în special cel constând în înscrisuri, în ceea ce privește cea de-a treia infracțiune reținută în sarcina inculpatei, Curtea apreciază că și aceasta din urmă a fost dovedită fără nici un dubiu prin materialul probator administrat atât în faza de urmărire penală, cât și nemijlocit în faza de judecată.

Astfel, în primul rând trebuie subliniat faptul că situația juridică a celor două adeverințe trebuie examinată separat, deoarece este diferită.

În al doilea rând, situația în ceea ce privește adeverința cu numărul xxxxx/04.11.1991 eliberată de Primăria Cluj-N_____ este oarecum atipică, existând, în aserțiunea apărării, două adeverințe, cu același număr, din care teoretic numai unul dintre originalele pretinse se găsește la dosar, respectiv cel modificat de numitul P__ G______ în