Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 722/2013

Ședința publică de la 19 iunie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE D______ D_________

Judecător I____ E____ C______

Judecător M____ C_____

Grefier V_______ M________

Pe rol fiind pronunțarea asupra recursurilor formulate de inculpata N_______ M______ și partea civilă Asociația de P__________ nr. 16 G_______ R_______, împotriva sentinței penale nr. 132 din 06 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria V_____, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 4 iunie 2013, în ședință publică ( cu participarea din partea Ministerului Public a domnului procuror – I_____ C________ din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași), susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea pentru azi când,

CURTEA DE APEL

Deliberând asupra recursurilor penale de față.

Prin sentința penală nr. 132 din data de 06 februarie 2013 pronunțată de Judecătoria V_____, s-au dispus următoarele:

„În baza art. 334 Cod procedură penală dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatei N_______ M______, din infracțiunile reținute în rechizitoriu, în următoarea încadrare juridică: art. 215 ind. 1 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal și art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal (fapte din perioada 23.04.xxxxxxxxxxxxx08) și art. 215 ind. 1 al. 1 Cod penal (fapta din martie 2008), toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

Condamnă inculpata N_______ M______, fiica lui V_____ și M_______, născută la 30.10.1976 în V_____, cetățean român, divorțată, studii-12 clase, domiciliată în V_____, _____________________, ____________, județul V_____, C.N.P.-xxxxxxxxxxxxx, fără antecedente penale, la următoarele pedepse:

- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 ind. 1 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art.74 al. 1 lit. a, c, al. 2, art. 76 lit. d Cod penal;

- 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a, c, al. 2, art. 76 lit. e Cod penal.

În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal dispune contopirea pedepselor aplicate, astfel că inculpata N_______ M______ va executa pedeapsa rezultantă, cea mai grea, de 6 (șase) luni închisoare.

Interzice inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal în condițiile prevăzute de art. 71 al. 2 Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate și fixează termen de încercare de 2 ani și 6 luni, conform art. 82 Cod penal.

În temeiul art. 359 Cod procedură penală atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal, privind condițiile revocării suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 71 al. 5 Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei principale.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a Cod procedură penală raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală achită inculpata N_______ M______ pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 215 ind. 1 al. 1 Cod penal (fapta din martie 2008).

În temeiul art. 348 Cod procedură penală anulează înscrisurile falsificate, respectiv chitanța nr. xxxxxx/23.04.2008, chitanța nr. xxxxxx/11.06.2008, chitanța nr. xxxxxx/11.06.2008, chitanța nr. xxxxxx/12.08.2008 și chitanța nr. xxxxxx/25.04.2008 (f.13-17-ds. U.P.).

În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală admite, în parte, acțiunea civilă formulată de partea vătămată, constituită parte civilă, Asociația de P__________ nr. 16 E___ R_______ V_____, cu sediul în V_____, _________________________. 196, __________________, și obligă inculpata N_______ M______ la plata către aceasta a sumei de 8.150 lei, respingând restul pretențiilor ca neîntemeiate.

În baza art. 191 Cod procedură penală obligă inculpata N_______ M______ la plata către stat a sumei de 500 lei - cheltuieli judiciare avansate în cursul urmăririi penale și al judecății. Suma de 50 lei, parte din onorariul avocatului desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

În temeiul art. 193 Cod procedură penală obligă inculpata N_______ M______ la plata către partea civilă Asociația de P__________ nr. 16 E___ R_______ V_____ a sumei de 1.700 lei-cheltuieli de judecată (onorariu avocat).”

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:

Prin rechizitoriul nr. 305/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria V_____, înregistrat pe rolul Judecătoriei V_____ la nr. XXXXXXXXXXXXX s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpatei N_______ M______ pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 215 indice 1 alin. 1 Cod penal și art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.

S-a reținut în actul de sesizare a instanței că, în calitate de administrator, inculpata N_______ M______ și-a însușit din gestiunea Asociației de proprietari nr. 16 „E___ R_______” V_____ suma de 9.390 lei și a falsificat, prin contrafacere, 5 chitanțe fiscale emise de S.C. Termica S.A. V_____, pe care le-a folosit în evidența contabilă a Asociației.

Partea vătămată Asociația de proprietari nr. 16 „E___ R_______” V_____ s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 9.390 lei (fila 15 dosar instanță) și a solicitat proba cu înscrisuri și proba testimonială, fiind audiați martorii P______ E____ și T____ V_______.

Inculpata N_______ M______ a fost audiată atât în cursul urmăririi penale cât și în fața instanței, solicitând inițial judecarea cauzei potrivit dispozițiilor art. 320 indice 1 Cod procedură penală, cerere respinsă de instanță ca urmare a faptului că în declarația dată în fața instanței aceasta nu a înțeles să recunoască săvârșirea faptelor în modalitatea în care acestea au fost reținute în actul de sesizare a instanței, ci dimpotrivă, nu a recunoscut comiterea faptei descrisă la punctul 2 din rechizitoriu.

A solicitat inculpata, în apărare, proba cu acte și proba cu martorii C______ I__ și C______ V_____.

A fost înaintată la dosar și fișa de cazier judiciar a inculpatei și au fost audiați și martorii din lucrări.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

Inculpata N_______ M______ a fost trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunilor de delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată, în concurs real, prevăzute de art. 215 indice 1 alin. 1 Cod penal și art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de administrator al Asociației de proprietari nr. 16 „E___ R_______” V_____ a retras din contul deschis la CEC Bank al acesteia, în 5 zile diferite – în perioada 23.04.2008 – 12.08.2008, suma de 8150 lei pe care și-a însușit-o, justificând suma respectivă prin falsificarea unui număr de 5 chitanțe emise Asociației de către S.C. Termica S.A. V_____.

De asemenea, s-a reținut la punctul 2 din rechizitoriu că inculpata N_______ M______, în calitate de administrator al Asociației de proprietari nr. 16 „E___ R_______” V_____, și-a însușit suma de 1.240 lei sub pretextul unor lucrări de reparații la subsolul scării B a blocului 194, lucrări care nu ar fi fost efectuate în realitate.

Față de faptele descrise în rechizitoriu, prin raportare la încadrarea juridică reținută, instanța a constatat că aceasta nu este corectă.

Astfel, instanța a constatat că, raportat modalității și momentului săvârșirii faptelor, neexistând o rezoluție infracțională unică, nu se poate vorbi de o infracțiune unică de delapidare, ci de două infracțiuni de delapidare, corespunzătoare punctelor 1 și 2 din rechizitoriu.

De asemenea, cu privire la fapta descrisă la punctul 1 din rechizitoriu, având în vedere că suma de 8.150 lei însușită a fost retrasă de la CEC Bank în 5 zile diferite, în perioada 23.04.2008 – 12.08.2008, însă în baza unei rezoluții infracționale unice, instanța a reținut forma continuată a infracțiunii de delapidare.

În consecință, în temeiul art. 334 Cod procedură penală a schimbat încadrarea juridică a faptelor reținute în rechizitoriu din infracțiunile prevăzute de art. 215 indice 1 alin. 1 Cod penal și art. 290 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal, în infracțiunile prevăzute de art. 215 indice 1 alin. 1 Cod penal și art. 290 alin. 1 Cod penal, ambele cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal (pentru faptele descrise la punctul 1 din rechizitoriu) și art. 215 indice 1 alin. 1 Cod penal (pentru fapta descrisă la punctul 2 din rechizitoriu).

Începând cu luna iulie 2007 și până în cursul anului 2011, inculpata N_______ M______ a fost angajată pe postul de administrator-casier la Asociația de proprietari nr. 16 „E___ R_______” V_____, potrivit contractului individual de muncă înregistrat la I.T.M. V_____ cu nr. V01864S/12.07.2007 (filele 204, 205 dosar urmărire penală).

Potrivit statutului Asociației (filele 206 – 213 dosar urmărire penală), inculpata avea atribuții de serviciu privind administrația, contabilitatea și casieria, având prin urmare atribuții specifice funcției de gestionar și atribuții de înregistrare a operațiunilor financiare în evidența contabilă.

Din probele dosarului rezultă că Asociația de proprietari nr. 16 „E___ R_______” V_____ are deschis un cont bancar la CEC Bank – Sucursala V_____, iar în cursul anului 2008, inculpata N_______ M______ a efectuat un număr de cinci operațiuni de retragere în numerar din acest cont, după cum urmează:

● la data de 23.04.2008 – suma de 3.000 lei cu ordinul de retragere nr. xxxxxx;

● la data de 25.04.2008 – suma de 1.500 lei cu ordinul de retragere nr. xxxxxx;

● la data de 05.06.2008 – suma de 1.200 lei cu ordinul de retragere nr. xxxxxxx;

● la data de 11.06.2008 – suma de 950 lei cu ordinul de retragere nr. xxxxxxx;

● la data de 12.08.2008 – suma de 1.500 lei cu ordinul de retragere nr. xxxxxxx,

toate aceste sume având explicația „plăți AJOFM V_____ și asigurări de sănătate”.

Prin urmare, teoretic, inculpata N_______ M______ ar fi trebuit să folosească sumele retrase în scopul menționat, fapt care însă nu s-a întâmplat.

Pentru a justifica retragerea din cont a acestor sume, inculpata a scos din arhiva Asociației 5 chitanțe emise de către S.C. Termica S.A. V_____ în anul 2007 pentru achitarea energiei termice, respectiv: nr. xxxxxx/22.05.2007 în valoare de 3.000 lei, nr. xxxxxx/14.08.2007 în valoare de 1.500 lei, nr. xxxxxx/23.05.2007 în valoare de 2.000 lei, nr. xxxxxx/13.09.2007 în valoare de 150 lei și nr. xxxxxx/23.08.2007 în valoare de 1500 lei.

Aceste chitanțe au fost copiate/scanate și apoi modificate de către inculpată la rubrica „data .. anul” unde aceasta a șters datele vechi și a înscris alte date corespunzătoare anului 2008, astfel:

-pe chitanța nr. xxxxxx a înscris data de 11.06.2008;

-pe chitanța nr. xxxxxx a înscris data de 23.04.2008;

-pe chitanța nr. xxxxxx a înscris data de 12.08.2008;

-pe chitanța nr. xxxxxx a înscris data de 11.06.2008;

-pe chitanța nr. xxxxxx a înscris data de 25.04.2008.

Ulterior, inculpata a înregistrat chitanțele contrafăcute în evidența contabilă a Asociației, pentru a da astfel o justificare sumelor retrase din contul bancar, dar pe care, în realitate, și le-a însușit.

În raportul de constatare tehnico-științifică aflat la dosarul de urmărire penală se concluzionează că chitanțele modificate reprezintă copii color ale celor modificate, și reproduc conținutul originalelor cu excepția rubricii „Data, …., anul”, neputându-se stabili cui aparține scrisul modificat, datorită cantității reduse de scris.

Din adresa nr. 1589/27.05.2011 emisă de către S.C. Termica S.A. V_____ rezultă că toate cele 5 chitanțe au fost emise de către societate în anul 2007, pentru contravaloarea energiei termice, nefiind posibil ca acestea să fie emise în cursul anului 2008 întrucât, începând cu luna octombrie 2007, plățile pentru prestațiile efectuate proprietarilor de către societate nu s-au mai făcut prin intermediul Asociației.

Inculpata N_______ M______, în cursul urmăririi penale, nu a recunoscut comiterea acestei fapte, oferind însă o explicație neplauzibilă, care nu se corobora cu materialul probator aflat la dosar.

Cu prilejul audierii în fața instanței, inculpata N_______ M______ a recunoscut comiterea acestei fapte, însă prin apărător, cu prilejul concluziilor pe fondul cauzei a arătat că nu poate fi reținută în sarcina sa comiterea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 Cod penal, atât timp cât nu s-a stabilit cu certitudine că scrisul modificat de pe cele 5 chitanțe ar aparține acesteia.

Instanța nu poate reține aceste apărări având în vedere că, din coroborarea tuturor probelor administrate în cauză, rezultă fără putință de tăgadă comiterea faptelor anterior descrise de către inculpata N_______ M______.

De altfel, inculpata nu a avut nicio explicație cu privire la faptul că sumele de bani retrase din contul Asociației de proprietari în anul 2008 coincid ca dată și sumă cu cele consemnate pe chitanțele incriminate ca fiind plătite către S.C. Termica S.A. V_____.

De asemenea, în urma verificării Registrului de Casă aferent lunilor în care s-a pretins, prin chitanțele respective, că ar fi fost efectuate plăți către S.C. Termica S.A., nu au fost identificate plăți către această societate.

Mai mult, inculpata în declarația dată în fața instanței a recunoscut comiterea acestor fapte în modalitatea reținută atât în rechizitoriu, cât și de către instanță, fără a face vreo altă obiecție, fiind chiar de acord și cu recuperarea prejudiciului cauzat Asociației prin aceste fapte.

Referitor la fapta descrisă la punctul 2 din Rechizitoriu, instanța reține că, din nota de constatare nr. xxxxx/16.08.2011, întocmită de comisarii Gărzii Financiare V_____ în urma efectuării unui control de specialitate la Asociația de P__________ nr. 16 „E___ R_______” V_____ a rezultat că în registrele de casă din datele de 20.03.2008, 25.03.2008 și 19.05.2008 sunt evidențiate sumele de 2.000 lei, 1.240 lei și 2.000 lei având explicația de curățenie și reparații la subsolurile blocului 195 scara B, ______________ și, respectiv _____________, însă nu au fost identificate documente justificative pentru plata acestor sume.

Au fost identificate doar câteva facturi și chitanțe nedatate emise de către ___________________. V_____ către Asociația nr. 16: factura nr. xxxxxxx și chitanța nr. xxxxxxx în valoare de 2.000 lei; factura nr. xxxxxxx și chitanța nr. xxxxxxx în valoare de 2.000 lei și factura nr. xxxxxxx și chitanța nr. xxxxxxx în valoare de 1.240 lei.

Referitor la lucrările de curățenie și reparații la subsol efectuate la scara B a blocului 194, din probele administrate în cauză rezultă că locatarii au strâns singuri bani în acest scop, au găsit muncitori pentru efectuarea lucrărilor, care s-au făcut fără implicarea Asociației.

Instanța a constatat însă, că din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă că, ulterior acestor lucrări, au mai fost efectuate și altele de către Asociație și care au fost plătite de către inculpata N_______ M______ cu suma de 1.240 lei, pe care aceasta a consemnat-o în registrul de casă din data de 25.03.2008, ca reprezentând cheltuială pentru efectuare de lucrări la subsolul acestui imobil.

Față de întreg materialul probator aflat la dosar, instanța a constatat existența unei stări de dubiu în privința însușirii de către inculpată a acestei sume, atât timp cât rezultă posibilitatea reală ca suma de 1.240 lei să fi fost folosită într-adevăr pentru plata unor astfel de lucrări, așa cum de altfel s-a întâmplat și în cazul scărilor A și B ale blocului 195.

Astfel, martora C______ M____ (fila 54) arată că, la scurt timp după efectuarea curățeniei la subsol de către locatari, a mai fost efectuată o lucrare ca urmare a înlocuirii unei țevi la subsol, lucrare despre care precizează că în mod sigur s-a făcut pentru că a văzut acest lucru.

Același lucru este susținut și de martorul Becciu P____ (fila 55) că a aflat că, ulterior curățeniei efectuate de locatari, au mai fost efectuate la subsol lucrări suplimentare pentru care a achitat suma de 67 lei, de către martora R_____ G_______ (fila 66) care declară că, la câtva timp, a mai fost efectuată o lucrare la subsol în legătură cu o țeavă pe care personal a cumpărat-o și că nu consideră că a plătit vreodată la Asociație o sumă de bani nejustificată.

Și martorul R_____ C______ (fila 67) confirmă această situație, arătând că, ulterior reparației efectuată de locatari, s-au mai făcut de către Asociație unele lucrări în legătură cu o țeavă, lucrări plătite de Asociație, nefiind contrariat de plata vreunei sume nejustificate la Asociație, în același sens fiind și declarațiile martorilor I____ E____ (fila 86) și C______ I__ (fila 88).

Și martorii T____ V_______ – fost Președinte al Asociației și P______ E____ – cenzor, declară că nu au existat probleme în perioada cât au ocupat aceste funcții.

În cursul cercetării judecătorești, inculpata a declarat că suma de 1.240 lei a fost într-adevăr plătită pentru efectuarea unor lucrări la subsolul scării B a blocului 194, nefiind însușită de ea. Aceeași poziție a avut inculpata față de comiterea acestei fapte și cu prilejul declarațiilor date în cursul urmăririi penale.

Astfel, instanța a constatat că, în privința faptei descrise la punctul 2 din rechizitoriu, declarațiile inculpatei se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în fața instanței și cu restul probelor administrate în cauză.

Declarațiile martorilor date în cursul urmăririi penale nu contrazic declarațiile date de aceștia în fața instanței, relatând că au efectuat lucrări pe cont propriu la subsolul scării, fără însă a infirma și efectuarea unor lucrări ulterioare de către Asociație, dovadă că aceștia au și achitat sumele respective fără a obiecta în vreun fel, cum s-ar fi întâmplat dacă nu s-ar fi efectuat în realitate aceste lucrări, având în vedere că aceștia suportaseră anterior cheltuieli cu reparații la subsol și astfel ar fi sesizat că trebuie să plătească sume nejustificate.

Instanța a reținut declarațiile martorilor date în cursul cercetării judecătorești și motivat de faptul că nu se pot ignora principiile fundamentale ale procesului penal privind oralitatea, contradictorialitatea și nemijlocirea, neputându-se aprecia numai declarațiile acestora din faza de urmărire penală și făcându-se abstracție de cele date în fața instanței.

Raportat tuturor probelor existente la dosar, nu s-a demonstrat cu certitudine săvârșirea de către inculpata N_______ M______ a faptei descrisă la punctul 2 din rechizitoriu, neputându-se desprinde „dincolo de orice îndoială” concluzia că aceasta și-a însușit suma de 1.240 lei, astfel că instanța a făcut aplicarea principiului „in dubio pro reo” care nu poate profita decât inculpatei.

Inculpata N_______ M______ beneficiază de prezumția de nevinovăție – puternică garanție procesuală – și aceasta nu poate fi înlăturată prin probabilități, eventualități, iar îndoiala care există cu privire la însușirea sumei respective – element esențial al laturii obiective a infracțiunii de delapidare reținută, prevăzută de art.215 indice 1 alin. 1 Cod penal, împiedică astfel condamnarea acesteia pentru această faptă.

Față de aceste considerente, instanța a constatat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare, prevăzută de art. 215 indice 1 alin. 1 Cod penal, descrisă la punctul 2 în rechizitoriu, sub aspectul laturii obiective referitor la faptul că inculpata N_______ M______ – în calitate de administrator al Asociației de proprietari nr. 16 „E___ R_______” și-ar fi însușit suma de 1.240 lei și, în consecință, va dispune achitarea acesteia în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală pentru săvârșirea acesteia.

Referitor la infracțiunile descrise la punctul 1 din rechizitoriu, în raport de probatoriile administrate în cauză, a fost răsturnată în mod neîndoielnic prezumția legală relativă de nevinovăție instituită în favoarea inculpatei prin dispozițiile art. 66 și art. 5 indice 2 Cod procedură penală, art. 23 alin. 11 din Constituția României și art. 6 paragraful 2 din Convenția Europeană Pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, făcându-se dovada certă și indubitabilă a săvârșirii acestora.

Vinovăția inculpatei N_______ M______ în săvârșirea infracțiunilor pentru care aceasta a fost trimisă în judecată, descrise la punctul 1 din rechizitoriu, a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă, niciuna din probele administrate nefiind de natură a naște dubii sub acest aspect.

În cazul în care se constată că fapta săvârșită aduce atingere valorilor sociale ocrotite de legea penală și prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, ea implicit atrage aplicarea unei sancțiuni penale.

Față de modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptelor, de urmările produse, nu se poate reține sub nici o formă că faptele comise de inculpata N_______ M______ nu prezintă gradul de pericol social, așa cum este acesta prevăzut de art. 18 Cod penal.

În temeiul art. 345 Cod procedură penală, având în vedere că faptele reținute există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpată cu forma de vinovăție prevăzută de lege, instanța a dispus condamnarea acesteia la câte o pedeapsă cu închisoarea în limitele prevăzute de textele incriminatoare.

La individualizarea pedepselor aplicate, instanța a ținut seama de limitele de pedeapsă fixate în partea specială a Codului penal pentru fiecare din infracțiunile reținute, de gradul de pericol social concret dat de circumstanțele reale ale faptelor, urmările produse, de forma continuată a acestora, de atitudinea sinceră a inculpatei care a recunoscut comiterea acestora, de faptul că aceasta nu este cunoscută cu antecedente penale, fiind la primul său conflict cu legea penală, având și disponibilitatea achitării prejudiciului cauzat de îndată ce va avea posibilități materiale.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile ce-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă persoana inculpatei, cât și aptitudinii acesteia de a se îndrepta sub influența sancțiunii.

Pentru ca o pedeapsă să-și atingă scopul preventiv, ea trebuie să fie aleasă și dozată încât prin funcțiile ei să realizeze un efect preventiv maxim.

Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal, art. 52 alin. 1 - potrivit căruia „ scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni".

Instanța a reținut în favoarea inculpatei N_______ M______ și circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 al. 1 lit. a, c, al. 2 Cod penal și anume: conduita bună avută de aceasta anterior comiterii faptelor din prezenta cauză, rezultată din actele depuse la dosar și din fișa de cazier judiciar, aceasta fiind la primul conflict cu legea penală, atitudinea sinceră și de regret avută în fața instanței, prezentându-se la toate termenele la care a fost chemată, vârsta sa, situația sa familială, și se va da astfel, eficiență dispozițiilor art. 76 lit. d, e Cod penal, coborându-se pedepsele ce se vor aplica în limitele permise de aceste texte de lege.

Având în vedere împrejurarea că inculpata a săvârșit faptele pentru care a fost cercetată în prezenta cauză înainte de a fi condamnată pentru vreuna dintre ele, în baza art. 34 lit. b Cod penal raportat la art. 33 lit. a Cod penal, a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpata N_______ M______ să execute pedeapsa rezultantă de 6 luni de închisoare.

Sub aspectul pedepsei accesorii, conform art. 71 alin. 2 Cod penal, condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a doua, lit. b) și lit. c) din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă, ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

Însă, potrivit art. 20 al Constituției, dispozițiile legislative interne trebuie interpretate în lumina tratatelor internaționale privitoare la drepturile omului la care România este parte.

Ca atare, normele cuprinse în Convenție și în Protocoalele adiționale, împreună cu jurisprudența dezvoltată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, alcătuiesc un ______________________________ jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului este direct aplicabilă, având forță constituțională și supralegislativă. Interpretarea instanței de contencios European, în virtutea principiului subsidiarității, se impune deci și față de instanțele interne, astfel încât, la examinarea conținutului pedepsei accesorii, trebuie avută în vedere hotărârea Hirst împotriva Marii Britanii (Cererea nr. xxxxx-2001, Hotărârea din 06.10.2005) prin care Curtea a constatat încălcarea art. 3 din Protocolul 1 ca urmare a interzicerii ope legis a dreptului de a alege a persoanei condamnate la pedeapsa închisorii. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că o restrângere generală, automată și nediferențiată a unui drept fundamental consacrat de Convenție și care are o importanță crucială, trece peste o marjă de apreciere acceptabilă oricât de largă ar fi ea și este incompatibilă cu art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției.

Interzicerea unui drept nu poate avea loc indiferent de durata sancțiunii, gravitatea faptei sau circumstanțele cauzei, ci doar în urma unei aprecieri a îndeplinirii cerinței proporționalității restrângerii exercițiului acestuia.

De aceea, cu privire la drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) Cod penal, instanța a reținut că natura faptelor săvârșite și atitudinea inculpatului, duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, motiv pentru care exercițiul acestora a fost interzis pe perioada executării pedepsei.

Exercitarea dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate, de natura aceleia de care s-a folosit inculpata pentru săvârșirea infracțiunii, nu a fost interzis având în vedere că inculpata nu s-a folosit la săvârșirea infracțiunilor în speță de o anumită funcție sau profesie.

Cu privire la drepturile prevăzute de art. 64 lit. d) și e), respectiv drepturile părintești și dreptul de a fi tutore sau curator, ca urmare a modificărilor intervenite prin Legea nr. 278 din 04.07.2006, interzicerea acestora se aplică ținându-se seama de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, de împrejurările cauzei, de persoana infractorului și de interesele copilului ori ale persoanei aflate sub tutelă sau curatelă.

Având în vedere că infracțiunile săvârșite sunt independente de autoritatea părintească, instanța nu a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. d și e.

În consecință, instanța a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) Cod penal pe durata și în condițiile art. 71 Cod penal.

Instanța, apreciind că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate inculpatei poate fi atins și fără executarea acesteia - inculpata fiind la prima încălcare a legii penale și prezentând șanse sporite de reintegrare în societate, față de vârsta acesteia și constatând că sunt îndeplinite și celelalte condiții impuse de art. 81 Cod penal (pedeapsa rezultantă aplicată în prezenta cauză este mai mică de 2 ani, inculpata nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni), circumstanțele personale ale inculpatei, sunt elemente de natură să determine concluzia că scopul pedepsei poate fi atins chiar fără executarea acesteia în regim de detenție, iar condamnarea inculpatei la pedeapsa închisorii și suspendarea condiționată a executării acesteia reprezintă un avertisment suficient pentru inculpată în măsură să conducă la reeducarea acesteia, la formarea unei atitudini corecte față de ordinea de drept, de valorile sociale ocrotite prin dispozițiile legale ce incriminează infracțiunea pentru care a fost antrenată răspunderea penală și să își conformeze conduita exigențelor legii penale, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni, fixat în condițiile art. 82 Cod penal.

Având în vedere dispozițiile art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

Potrivit dispozițiilor art. 359 alin. 1 Cod procedură penală a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal privind revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul comiterii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare, termen care începe să curgă de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În latura civilă a cauzei, partea vătămată Asociația de P__________ nr. 16 „E___ R_______” V_____ s-a constituit parte civilă cu suma de 9390,6 lei formată din: suma de 8150 lei retrasă și însușită de inculpată în perioada 23.04.2008 – 12.08.2008, din contul CEC deschis pe numele Asociației și suma de 1240,6 lei însușită pe nedrept sub pretextul efectuării lucrărilor de curățenie și reparații la subsolul scării B a blocului 194.

Avându-și izvorul în principii de dreptate și echitate socială, răspunderea civilă este reglementată de art. 998 Vechiul Cod civil (față de data comiterii faptelor), text de lege ce consacră răspunderea civilă pentru faptele cauzatoare de prejudicii și care instituie obligația generală de reparare a prejudiciului, prevăzând că „orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat a-l repara”.

Promovarea acțiunii civile în procesul penal urmează regulile edictate de normele civile referitoare la răspunderea civilă delictuală, fiind necesară întrunirea cumulativă a mai multor condiții legate de dovedirea faptei ilicite, a prejudiciului cauzat, a legăturii de cauzalitate între cele două precum și a vinovăției inculpatului.

Instanța a reținut că, față de soluția de achitare dispusă de instanță pentru infracțiunea descrisă la punctul 2 din rechizitoriu, a respins ca neîntemeiate pretențiile în sumă de 1240,6 lei – corespunzătoare acesteia, solicitate de partea civilă ca neîntemeiate.

Referitor la suma de 8150 lei solicitată de partea civilă Asociația de P__________ nr. 16 „E___ R_______” V_____, reprezentând suma retrasă de inculpata N_______ M______ în calitate de administrator din contul CEC al Asociației, instanța a considerat această cerere justificată și o va admite, cu atât mai mult cu cât și inculpata a fost de acord cu achitarea acesteia.

Prin urmare, în temeiul art. 14 și 346 Cod procedură penală, a admis în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă Asociația de P__________ nr. 16 „E___ R_______” V_____ și a obligat inculpata la plata către aceasta a sumei de 8.150 lei – despăgubiri materiale, respingând restul pretențiilor solicitate ca neîntemeiate.

În conformitate cu dispozițiile art. 348 Cod procedură penală, s-a dispus și anularea înscrisurilor falsificate, respectiv cele 5 chitanțe.

De asemenea, față de dispozițiile art. 191 și art. 193 Cod procedură penală, a fost obligată inculpata N_______ M______ și la plata către stat a cheltuielilor judiciare avansate pe parcursul urmăririi penale și al judecății, precum și la plata către partea civilă Asociația de P__________ nr. 16 „E___ R_______” V_____ a cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, respectiv onorariu avocat, conform chitanțelor depuse la dosar.

În termen legal hotărarea a fost recurată de partea civilă și de inculpata N_______ M______.

Motivele de recurs ale părții civile vizează soluția de achitare a inculpatei pentru infracțiunea prev. de art. 215 ind. 1 C. penal, faptă descrisă la punctul 2 din rechizitoriu întocmit în martie 2008, cât și pedeapsa prea blândă aplicată inculpatei în condițiile în care aceasta nu a recuperat prejudiciul.

Prin recursul promovat, inculpata solicită reaprecierea probelor și achitarea pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 C. penal, raportat la disp. art. 11 pct. 2 lit. a, combinat cu art. 10 lit. c C. pr. pen. Totodată, inculpata solicită redimensionarea cheltuielilor judiciare pe care a fost obligată sa le plătească părții civile, având în vedere că a fost achitată pentru una dintre infracțiunile cu care a fost sesizată instanța de judecată.

Examinând actele și lucrările dosarului din perspectiva criticilor formulate, dar și din oficiu în limite procedurale, curtea reține următoarele:

Coroborând probele administrate în ambele faze procesuale rezultă cu certitudine că inculpata N_______ M______ a săvârșit faptele de la punctele 1 și 2 din rechizitoriu, astfel cum au fost descrise în actul de inculpare. Relevante sub aspect probatoriu, pe lângă actele produse de organele fiscale și celelalte înscrisuri din dosar, sunt declarațiile martorilor T____ V_______, C______ M____, D______ P____, P_____ E____, R_____ C______ și G_______ R___, probe din care rezultă cu certitudine că suma de 1240 lei a fost însușită de inculpată.

În calitate de administrator al Asociației de proprietari, sub pretextul efectuării unor lucrari de curățenie și reparații la subsolul blocului 194, a încasat de la locatari această sumă, pe care și-a însușit-o. Nu există documente care să ateste că inculpata a plătit acești bani către terți, iar martorii audiați și în fața primei instanțe au arătat că într-adevăr s-au efectuat reparații pe casa scării și la subsol pe cheltuiala lor și în regim propriu, fără implicarea Asociației.

Convenția încheiată între Asociația de proprietari și o persoană fizică, R___ V_____, atestă faptul că în iunie 2010 s-au efectuat reparații la blocul 194 ___________ în primavara anului 2008, așa cum susține recurenta. Pentru a acoperi suma încasată de inculpată de la locatari, sub pretextul efectuării unor lucrari, aceasta a întocmit o ________ chitanțe și facturi pe ___________________., societate a cărui unic administrator și asociat era.

În instanță inculpata a susținut că nu a cunoscut identitatea persoanei care a efectuat aceste pretinse lucrări de reparații și că acesta este motivul pentru care nu a putut obține acte contabile vizând sumele încasate de la locatari deși, astfel cum rezultă din procesul verbal al Garzii Financiare (fila 73 ds. u.p.) inculpata a învederat organelor de control financiar că anulase documentele contabile emise pe firma sa în momentul în care a primit facturi de efectuare a pretinselor lucrări de la o presupusă asociație familială.

În perioada 23.04.2008 – 12.08.2008, inculpata a retras din contul Asociației de proprietari nr. 16 „E___ R_______” V_____ deschis la CEC Bank – Sucursala V_____ suma totală de 8.150 lei., bani pe care ar fi trebuit să-i folosească pentru a achita contribuții la AJOFM.

Inculpata nu a efectuat nici un fel de plăți către AJOFM din aceste sume de bani.

Pentru a justifica retragerea din cont a acestor sume de bani, inculpata a scos din arhiva Asociației 5 chitanțe emise de către S.C. Termica S.A. V_____ în anul 2007, pentru achitarea energiei termice: nr. xxxxxx/22.05.2007 în valoare de 3.000 lei (f.22), nr. xxxxxx/14.08.2007 în valoare de 1.500 lei (f.20), nr. xxxxxx/23.05.2007 în valoare de 2.000 lei (f.21), nr. xxxxxx/13.09.2007 în valoare de 150 lei (f. 19) și nr. xxxxxx/23.08.2007 în valoare de 1.500 lei (f.18).

Aceste chitanțe au fost copiate/scanate și apoi modificate de către inculpată la rubrica „data…anul…”, unde aceasta a șters datele vechi și a înscris alte date corespunzătoare anului 2008.

Inculpata a înregistrat apoi chitanțele contrafăcute în evidența contabilă a Asociației, dând astfel o „justificare” sumelor retrase din contul bancar, dar pe care în realitate și le-a însușit.

Toate aceste chitanțe au fost supuse unui raport de constatare tehnico-științifică (f.193 - 203), care concluzionează că chitanțele care au fost modificate reprezintă copii color a celor modificate, reproduc conținutul originalelor cu excepția rubricii „data…anul…”. Nu s-a putut stabili cui aparține scrisul modificat, datorită cantității reduse de scris, fapt ce a încercat să fie valorificat de inculpată în apărarea sa.

Din adresa nr. 1589/27.05.2011 emisă de către S.C. Termica S.A. V_____ (f.121) rezultă că toate cele 5 chitanțe au fost emise de către societate în anul 2007, pentru contravaloarea energiei termice, nefiind posibil ca acestea să fi fost emise în cursul anului 2008, întrucât începând cu luna octombrie 2007 plățile pentru prestațiile efectuate proprietarilor de către societate nu s-au mai făcut prin intermediul Asociației de P__________.

Inculpata nu a recunoscut această faptă, care există însă dovedită de probele administrate în cauză.

Fiind dovedită pe deplin săvârșirea acestei infracțiuni, descrisă la punctul 2 din rechizitoriu, în temeiul disp. art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. d C. pr. pen., instanța va admite recursul părții civile. Va fi înlăturată dispoziția prin care inculpata a fost achitată pentru fapta de delapidare din martie 2008 și în consecință se va dispune condamnarea inculpatei pentru infracțiunea de delapidare prev. de art. 215 alin. 1 C. pen. (fapta din martie 2008).

In ce privește tratamentul sancționator, instanța de recurs constată că acesta este inadecvat, ineficient din perspectiva disp. art. 52 C. pen., în condițiile pluralității infracționale și a gravității faptelor comise. Mai mult decât atât, instanța de fond a reținut în favoarea inculpatei circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a și c C. pen. și a aplicat pedepse sub limita minimului special prevăzut de textul de lege. Având în vedere conduita procesuală a inculpatei, de pe parcursul întregului procesual penal, împrejurarea că aceasta nu a achitat prejudiciul și nu a făcut nicio diligență în acest sens, nu se justifică reținerea acestor circumstanțe atenuante. Lipsa antecedentelor penale este starea normală ce vizează conduita oricărei persoane obișnuite poziționată corect în societate și familie.

Analizând toate datele ce rezultă din dosar, în legătură cu persoana și conduita inculpatei, instanța apreciază că nu se impune reținerea acestor circumstanțe atenuante.

În aprecierea criteriilor prev. de art.72 C. pen., curtea reține că aplicarea unor pedepse moderate, dar peste minimul special prevăzut de textele de incriminare, constituie un tratament sancționator adecvat în așa fel încât pedeapsa să își realizeze atât scopul coercitiv cât și cel educativ așa cum este prevăzut de art. 52 C. pen.

Fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, înlăturând dispoziția prin care a fost admisă în parte acțiunea civilă, instanța de recurs va dispune obligarea inculpatei să plătească părții civile și suma de 1240,6 lei, prejudiciu cauzat prin săvârșirea faptei din martie 2008.

Din perspectiva acelorași argumente expuse, instanța apreciază că recursul inculpatei este nefondat și de aceea acesta urmează a fi respins potrivit disp. art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b C. pr. pen.

În baza disp. art. 192 C. pr. pen. inculpata va fi obligată să plătească atât statului cât și părții civile cheltuieli judiciare efectuate în recurs.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză rămân în sarcina

Pentru aceste motive,
În numele legii

Decide:

I. Admite recursul declarat de partea civilă Asociația de P__________ nr. 16 G_______ R_______ V_____ împotriva sentinței penale nr. 132 din 06.02.2013 a Judecătoriei V_____, pe care o casează, în parte, în latura penală și în latura civilă.

Rejudecând cauza:

Înlătură din sentința recurată dispoziția privind achitarea inculpatei N_______ M______ pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 215 ind. 1 al. 1 Cod penal (fapta din martie 2008).

Condamnă pe inculpata N_______ M______ la pedeapsa :

1.- de 1(un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii de delapidare, prevăzute de art. 215 ind. 1 al. 1 Cod penal (fapta din martie 2008).

Înlătură din sentință dispozițiile privind aplicarea art. art. 74 al. 1 lit. a, c, al. 2, art. 76 lit. d Cod penal și art. 76 lit. e Cod penal.

Descontopește pedeapsa principală rezultantă de 6(șase) luni închisoare aplicată inculpatei N_______ M______, în pedepsele componente de:

- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 ind. 1 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art.74 al. 1 lit. a, c, al. 2, art. 76 lit. d Cod penal,

- 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 74 al. 1 lit. a, c, al. 2, art. 76 lit. e Cod penal.

Majorează:

2.- de la 6 luni închisoare la 1(un) an și 4 (patru) luni închisoare pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 215 ind. 1 al. 1 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal,

3.- de la 2 luni închisoare la 4 (patru) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 290 Cod penal cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal

În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal contopește pedepsele aplicate, urmând ca inculpata N_______ M______ să execute pedeapsa cea mai grea de 1(un) an și 4 (patru) luni închisoare.

Majorează termenul de încercare la 3(trei)ani și 4(patru) luni.

Înlătură dispoziția privind admiterea în parte a acțiunii civile și, în consecință, obligă inculpata N_______ M______ la plata către parte civilă, Asociația de P__________ nr. 16 G_______ R_______ V_____ și a sumei de 1240, 6 lei, prejudiciu cauzat prin comiterea faptei de la pct. 1(fapta din martie 2008).

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale recurate.

II. Respinge, ca nefondat, recursul formulat de inculpata N_______ M______ împotriva aceleiași sentințe penale.

Obligă inculpata N_______ M______ să plătească părții civile Asociația de P__________ nr. 16 G_______ R_______ V_____ suma de 1000 lei cheltuieli judiciare( onorariu apărător ales).

Obligă inculpata N_______ M______ să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare.

Cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză în recursul părții civile rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 19.06.2013.

Președinte,Judecător,pt. Judecător

D______ DumitrescuIulia E____ CiobanuMaria C_____

aflat în C.O. semnează

președintele completului

pt. Grefier,

V_______ M________

aflat în C.O. semnează

grefier șef secție

Red. M.C.

Tehnored. C.A.

2 ex/19.07.2013

Judecătoria V_____:

Jud. L_______ C______ S______