R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

Cod operator de date cu caracter personal 3184

DECIZIA CIVILĂ NR. 244/R/2014

Ședința publică de la 05 Februarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE I_____ P__________

Judecător M____-F________ B____

Judecător G_______ O______ O___

Grefier L______ C______

S-a luat spre examinare recursul formulat de recurenta B___ D______ împotriva Sentinței civile nr. 7427/25.04.2013 pronunțată de Judecătoria Cluj-N_____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX privind și pe intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta recurentei, av. P_____ B___ A__ M____, lipsă fiind reprezentantul intimatului.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, în temeiul art. 159 ind.1 (4), art. 2 pct.3 C.pr.civilă și art. 34 alin.2 din O.G. 2/2001, tribunalul procedează la verificarea din oficiu a competenței, stabilind că este competent general, material și teritorial să judece prezenta cauză.

Se constată că recursul a fost formulat în termen, motivat și comunicat intimatului.

Reprezentanta recurentei arată că nu mai are cereri de formulat în probațiune și solicită acordarea cuvântului asupra recursului.

Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra recursului.

Reprezentanta recurentei solicită instanței, în temeiul prev. art. 312 alin.3 din Codul de procedură civilă, raportat la prevederile art. 304 pct.9 din Codul de procedură civilă și art. 34 alun.2 din O.G. 2/2001, admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale formulate de recurentă, cu consecința anulării procesului-verbal de constatare a contravenției nr. xxxxxxx/25.10.2012. Mai arată că instanța de fond a ignorat cu desăvârșire probele de nevinovăție existente la dosarul cauzei, respectiv declarația dată de recurentă și declarația martorului aflată la fila 17 din dosar și a reținut, de asemenea că, recurenta nu a fost în măsură să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului-verbal, depoziția martorului fiind subiectivă, din moment ce și acesta a fost sancționat cu același prilej. De asemenea, existența vreunui dubiu referitor la temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției, precum și inexactitatea observațiilor personale ale agentului constatator au fost probate prin cele două probe care susțin nevinovăția recurentei, respectiv prin declarația sinceră și detaliată despre felul în care s-au petrecut evenimentele dată în fața instanței de judecată de către recurentă, cu respectarea principiului nemijlocirii, coroborată cu declarația martorului M_____ C______ aflată la fila 17 din dosar.

Instanța reține cauza în pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 7427/2013 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Cluj N_____ a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta B___ D______ în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ și a fost menținut ca legal și temeinic procesul-verbal ________ nr.xxxxxxx/25.10.2012.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, prin procesul verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/25.10.2012, petenta a fost sancționată contravențional pentru neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea străzii. A constatat că, procesul verbal contestat conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art.17 din OG nr.2/2001, alte critici neputând duce la anularea actului, prin raportare la Decizia nr. XXII/19.03.2007 a ÎCCJ.

Agentul constatator a respectat dispozițiile art.21 al.3 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, la împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, la scopul urmărit, precum și circumstanțele personale ale contravenientului.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a constatat că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).

Prin plângerea formulată, petentul nu a dovedit inexactitatea acesteia sau o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.

Instanța a reținut că a fost înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul, având în vedere că nu există niciun dubiu privind temeinicia sau exactitatea observațiilor personale ale agentului constatator. Petentul nu a fost în măsură să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului-verbal, iar depoziția martorului de la fila 17 a fost înlăturată de instanța, apreciind că este subiectivă din moment ce chiar și acesta a fost sancționat cu același prilej.

Deși, potrivit art.1169 C.civ, sarcina probei revine petentului, acesta nu a adus nici o dovadă solidă și veridică în sprijinul contestării stării de fapt reținute în procesul verbal. Procesul verbal de constatare a contravenției face dovada deplină asupra situației de fapt și a încadrării în drept, până la proba contrarie, conform unei practici constante.

Împotriva aceste hotărâri a declarat recurs petenta B___ M______ D______ solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii contravenționale, cu consecința anulării procesului verbal de constatare a contravenției nr. xxxxxxx/25.10.2012, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea recursului, recurenta a arătat că, susținerile instanței de fond cuprinse în considerentele hotărârii referitoare la faptul că, prin plângerea formulată petentul nu a dovedit inexactitatea acesteia sau o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul verbal cu consemnarea unei situații de fapt nereale nu au temei legal în condițiile în care petentul, prin materialul probator administrat în cauză trebuie să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției, iar nu să arate motivul subiectiv și personal care l-a determinat pe agentul de poliție să.l sancționeze.

Instanța a reținut de asemenea, ignorând cu desăvârșire probele de nevinovăție existente la dosarul cauzei, respectiv declarația dată de petentă și declarația martorului aflată la fila 17 din dosar, faptul că a fost înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petenta, având în vedere că nu există niciun dubiu privind temeinicia procesului verbal, depoziția martorului fiind subiectivă, din moment ce și acesta a fost sancționat cu același prilej.

A menționat că, inexactitatea observațiilor personale ale agentului constatator au fost probate prin cele două probe care susțin nevinovăția petentei, respectiv prin declarația sinceră și detaliată despre felul în care s-au petrecut evenimentele dată în fața instanței de judecată de către petenta, cu respectarea principiului nemijlocirii, coroborată cu depoziția martorului martin H____ C____.

A învederat petenta că, a fost sancționată pe nedrept, având în vedere că, la momentul la care a traversat intersecția, nu existau pietoni angajați în traversare pe trecerea de pietoni. În ce privește declarația dată de martorul M_____ H____ C______, acesta a arătat faptul că, se afla pe trotuar, la semafor, în așteptarea culorii verde la pietoni, văzând mașinile angajate în traversarea intersecției inclusiv mașina petentei. Ulterior, acesta a văzut că petenta a fost oprită de către echipajul de poliție, sens în care s-a deplasat înspre acesta, pentru a relata cu exactitate cele întâmplate.

A precizat petenta că, susținerea instanței de fond referitoare la faptul că depoziția martorului se impune a fi înlăturată, ca fiind subiectivă, sunt eronate, având în vedere că martorul a recunoscut că s-a aflat cu altă ocazie în aceeași împrejurare, dar referitor la prezenta faptă, a constatat cu propriile simțuri faptul că, la momentul la care petenta a traversat intersecția alături de ceilalți participanți la trafic, pe trecerea de pietoni de pe Calea Dorobanților nu era angajat în traversare nici un pieton, motiv pentru care a dorit să intervina.

Instanța a făcut o întreagă prezentare și dezbatere a jurisprudenței Curții Consituționale, însă petenta nu a făcut referire la faptul că ar fi existat o inegalitate de arme între părțile în litigiu, din contră au fost administrate în mod judicios toate probele solicitate de petentă, atât proba cu înscrisuri cât și proba testimonială. Recurenta susține că hotărârea atacată este lipsită de temei legal, în condițiile în care aceasta trebiie să se sprijine pe probe concludente și pertinente soluționării cauzei, probe care au răsturnat prezumția de temeinicie a procesului verbal.

Mai arată petenta că, nu contestă prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură la modul general procesele verbale de constatare a contravențiilor, ci reclamă faptul că, această prezumție a fost răsturnată prin administrarea și coroborarea probelor de nevinovăție din prezenta cauză.

În drept au fost invocate prevederile art. 304 pct. 9, 321 al. 3 c.pr.civ., 34 al. 1 și 2 din OG 2/2001, 1169 c.civ.

Intimatul legal citat nu a depus întâmpinare în recurs.

Analizând recursul declarat pe baza actelor de la dosarul cauzei și a dispozițiilor legale incidente, tribunalul reține următoarele :

Recursul declarat în cauză, față de argumentele invocate este nefondat, sentința civilă criticată fiind legală și temeinică.

Astfel, tribunalul reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară. Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când apreciază probatoriul.

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

Tribunalul constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D__ fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, petenta trebuie să aducă probe credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

Astfel, martorul audiat de prima instanță, M_____ H____ C______ ( f. 17 din dosarul de fond) nu expune o altă situație de fapt decât cea consemnată în procesul verbal de contravenție și nu contrazice susținerile agentului constatator. Martorul a precizat că, se afla la intersecția _____________________ M___ cu Calea Dorobanților așteptând la semafor, care arăta culoarea roșie pentru pietoni, timp în care au trecut două sau trei mașini dinspre Piața Ș_____ cel M___ spre Calea Dorobanților, fără a preciza dacă este vorba și despre autoturismul condus de recurentă. Totodată, din declarația martorului nu reiese dacă acesta a surprins momentul în care petenta a traversat pe culoarea verde a semaforului trecerea de pietoni, declarând că aceasta trecuse deja de trecerea de pietoni.

Așadar, în mod corect a reținut prima instanță faptul că recurenta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, iar prin administrarea probei testimoniale nu a justificat motivul pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.

În aceste condiții, proba testimoniala administrată în cauză nu înlătură prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal, tribunalul reținând că, recurenta a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, motiv pentru care va respinge recursul declarat împotriva sentinței civile nr. 7427/2013 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoria Cluj-N_____ pe care o va menține în întregime,

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de recurenta B___ M______ D______ împotriva sentinței civile nr. 7427/24.04.2013 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX al Judecătoriei Cluj N_____ pe care o menține în întregime

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 05 Februarie 2014.

Președinte, I_____ P__________	Judecător, M____-F________ B____	Judecător, G_______ O______ O___
	Grefier, L______ C______

Red. Dact. GOO 2ex.

Judecător fond S_____ I___