Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX Codul operatorului de date personale: 4670
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA B_____
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4955
Ședința publică din data de 30.10.2014
Instanța constituită din:
Președinte – H______ A________
Grefier – cALU E____ V_______
Pe rol fiind amânată pronunțarea asupra cererii de chemare în judecată formulate de petentul C______ A____, (CNP xxxxxxxxxxxxx) cu domiciliul în B_____, ________________________. 18, jud. B_____ împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/02.09.2014 întocmit de intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN B_____, cu sediul în B_____, _________________________. 10-12, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 23.10.2014, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta sentință; la acel termen instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de azi, 30.10.2014 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B_____ la data de 03.09.2014 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX petentul C______ A____ a solicitat anularea procesului-verbal ________ nr.xxxxxxx/02.09.2014 întocmit de intimata IPJ B_____.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că prin procesul-verbal atacat a fost sanctionat cu amendă în cuantum de 360 de lei si cu suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumuri publice pe o perioadă de 30 de zile întrucât la data de 02.09.2014, în timp ce conducea autoturismul marca Opel cu numărul XXXXXXXXX, la ___________________________________, nu a acordat prioritate pietonilor angajați în traversare pe marcajul pietonal.
Petentul a menționat că sancțiunea aplicată este nelegală și netemeinică pentru că la data si ora respectivă a pătruns în intersectie pe culoarea verde intermitent a semaforului ce permite virajul la dreapta si a ajuns cu roțile pe marcajul pietonal în timp ce semaforul a dat culoarea verde pentru pietoni si pentru vehiculele pe direcția __________________________________. A mai susținut petentul că a continuat deplasarea trecând cu partea din spate a automobilului pe marcajul pietonal înainte ca primul pieton să ajungă dinspre ____________________________ drumului, astfel încât nu a deranjat în nici un fel deplasarea acestora.
În dovedirea celor susținute, petentul a solicitat încuviințarea si administrarea probei cu înscrisuri si cu înregistrarea video, anexând la dosarul cauzei, în copie, procesul-verbal contestat, dovada reținerii permisului și cartea de identitate.
Plângerea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, reprezentând taxa judiciară de timbru, conform art.19 din O.U.G nr. 80/2013(f.5).
Intimata a formulat întâmpinare(f.12) prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal de contravenție ca legal și temeinic întocmit.
In motivare, aceasta a arătat că agenții constatatori din cadrul instituției sale au dispus aplicarea sancțiunii contravenționale în mod justificat, fapta contravențională urmând a fi probată cu înregistrarea video.
In dovedirea susținerilor, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înregistrarea video pe care a atașat-o la dosar precum și a oricăror alte probe sau mijloace admise de lege.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art.31-36 din OG2/2001 si a art 201 si urm din Cod Pr civ.
Petentul a formulat răspuns la întâmpinare(f.18) prin care a arătat că situatia faptică prezentată de intimată prin întâmpinare nu corespunde realității, motiv pentru care solicită admiterea plângerii, anularea procesului-verbal si exonerarea de la plata amenzii. In subsidiar, petentul a solicitat transformarea amenzii în avertisment susținând ca această sancțiune este suficientă in raport de pericolul social concret al faptei săvârșite.
In motivarea cererii, petentul a arătat că în viziunea Curtii Europene, sancțiunea complementară a punctelor de penalizare si cea privind suspendarea dreptului de a conduce au un caracter penal in sensul Convenției, iar dreptul de a conduce este un drept util atât in viața de zi cu zi cât și în viata profesională.
Instanța a încuviințat și administrat pentru părți proba cu înscrisuri si proba cu înregistrarea video.
Analizând plângerea contravențională, din prisma susținerilor petentului, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente în cauza, instanța reține că:
In fapt, prin procesul-verbal ________ nr.xxxxxxx/02.09.2014 petenta a fost sancționată cu amendă în cuantum de 360 de lei (4 puncte penalizare) și cu sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, reținându-se că a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe ____________________ către ______________________________ viraj dreapta pe Bulevardul D________ nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare pe marcajul pietonal
Fapta a fost încadrată ca reprezentând contravenție potrivit art. 135 lit. h din R O.U.G. nr. 195/2002, fiind sancționată potrivit art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002.
Procesul-verbal a fost semnat de petent.
Instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data înmânării procesului-verbal de constatare a contravenției, potrivit art. 34 alin. 1 raportat la art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța urmează a verifica legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la proportionalitatea sancțiunii aplicate de către agentul constatator.
Astfel, sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor legale prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din textul art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare a contravenției se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, făcând dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, probă ce revine petentului, în condițiile art 249 C.p.c.
Această situație nu este contrară art. 6 CEDO și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că materia contravențională este asimilată unei acuzații în materie penală, în sensul art. 6 par. 2 CEDO.
În legătură cu acest aspect, CEDO a arătat în jurisprudența sa (cauza A_____ c. României, pct. 60, cauza N_______ G_______ c. României) că dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, iar prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului (de altfel, în cauza H______ și alții c. României, Curtea a precizat că prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materia circulației rutiere, care intră în competența poliției), în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.
Potrivit art. 31 - 36 din O.G. nr. 2/2001 persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
Instanța reține că, potrivit art. 135 lit. h din R.A.O.U.G. nr. 195/2002, „Conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere și pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului”, iar potrivit art. 100 alin. 3 lit b din O.U.G. nr. 195/2002, „Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: b) neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului”.
Din vizionarea CD-ului cu imaginile surprinse în legătură cu fapta reținută în sarcina petentului (vizionarea CD-ului aflat în plicul de la f. 25 dosar fiind făcută în ședința publică din data de 23.102.014, în prezența petentului și a consilierului juridic din partea intimatei), instanța reține, dincolo de orice dubiu, că agentul constatator a reținut în mod corect situația de fapt în cuprinsul procesului-verbal. Astfel, se observă în mod evident că petentul nu a acordat prioritate pietonilor care se aflau pe marcajul de trecere de pietoni. Din modul în care era semnalizată trecerea de pietoni, prin marcaj vizibil și indicator rutier, instanța reține că petentul a avut posibilitatea de a prevedea traseul pietonilor și de a lua toate măsurile necesare pentru a opri în condiții de siguranță pentru a le acorda acestora prioritate
Prin urmare, instanta va înlătura apărările petentului conform cărora acesta a trecut cu partea din spate a autovehiculului pe marcajul pietonal înainte ca primul pieton sa ajungă dinspre __________________________ drumului. Petentul avea așadar obligația de a acorda prioritate pietonilor angajați regulamentar în traversare, acesta având posibilitatea reală de a opri, în raport de locul în care se afla în acel moment.
Cu privire la aparatul care a măsurat viteza de deplasare a autovehiculului condus de petent, instanța constată că acesta este verificat și omologat din punct de vedere metrologic (Admis), așa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică nr. xxxxxxx/08.04.2014, (f.24).
Cu toate că prin plângerea formulată petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, instanța constată că probele administrate dovedesc temeinicia observațiilor personale ale agentului constatator, iar petentul nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001, astfel că procesul-verbal este legal și temeinic.
În concluzie, acțiunea petentului, constând în neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului, constituie contravenție și se sancționează potrivit art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, astfel că măsura tehnico-administrativă de reținere a permisului de conducere în vederea suspendării este legală.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, care a dovedit prin susținerile sale că de fapt nu era atent la drumul public înainte de a fi oprit de echipajul de poliție sau a nesocotit cu bună știință obligațiile legale.
Suspendarea dreptului de a conduce reprezintă o măsură care nu are la bază o prezumția de vinovăție a conducătorului auto vizat, deoarece acesta are posibilitatea de a contesta elementele constitutive ale contravenției ce face obiectul procesului. Prin urmare, această sancțiune nu are un caracter punitiv, ci preventiv, întrucât privește protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl prezintă un conducător auto suspectat de încălcarea gravă a regulilor de circulație rutieră și îndeosebi față de pericolul pe care îl prezintă încălcarea regulilor de circulație pentru participanții la trafic (decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Michel Pewinski c. Franței, 7 decembrie 1999).
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul C______ A____, (CNP xxxxxxxxxxxxx), cu domiciliul în B_____, ________________________ 18, judetul B_____, în contradictoriu cu intimata I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN, cu sediul în B_____, _________________________.10-12, judetul B_____.
Menține procesul-verbal ________ nr.xxxxxxx/02.09.2014, ca fiind temeinic și legal întocmit.
Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria B_____
Pronunțată în ședință publică azi, 30.10.2014
Președinte Grefier
H______ A________ C___ E____ V_______
H.A../C.E.V. 5 Noiembrie 2014/4 ex.
____________.11.2014