Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IALOMIȚA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 687/A

Ședința publică din data de 23 septembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE – M_____ I____

JUDECĂTOR – D______ R______

GREFIER - A______ D___

Pe rol, judecarea apelului în materia contenciosului administrativ și fiscal formulat de apelantul – reclamant Ț___ B_____ D______ împotriva sentinței civile nr. 313 din 04.03.2015 pronunțată de Judecătoria Urziceni, în contradictoriu cu intimatul - pârât I____________ JUDEȚEAN DE POLIȚIE IALOMIȚA, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul – reclamant Ț___ B_____ D______, lipsind intimatul - pârât I____________ Județean de Poliție Ialomița.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează cu privire la stadiul procesual, obiectul dosarului, procedura de citare, după care;

Apelantul arată că, în afara probelor administrate la instanța de fond, nu mai are altele de solicitat, cereri de formulat sau excepții de ridicat.

Instanța ia act că nu mai sunt alte probe de depus la dosar, petentul înțelegând să se folosească de probele care au fost administrate în fața primei instanțe. De asemenea, ia act că nu au fost invocate excepții și nici formulate alte cereri, față de actele și lucrările dosarului constată cercetarea judecătorească terminată, cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea cererii de apel.

Apelantul – reclamant Ț___ B_____ D______, cu privire la cele susținute de intimat prin întâmpinare, precum că radarul „bate” la aproximativ 300-400 m și că, la momentul respectiv, viteza autovehiculului condus de el ar fi fost de 168 km/h, consideră că se poate folosi și pentru viteza surprinsă de radar termenul de „aproximativ”. Susține că, în norma de metrologie legală de funcționare a cinemometrelor se spune că omologarea lor se face în anumite condiții, iar una dintre acestea este că „umiditatea relativă a aerului să fie între o valoare minimă, pe care nu o cunoaște și o maximă de 90” . Or, în Urziceni, în intervalul în care a fost depistat, la stația meteo care se află în oraș, era de aproximativ 87-88. Locul unde s-a petrecut evenimentul fiind pe undeva pe malul unui lac, deci umiditatea relativă era mult mai mare.

Un alt aspect pe care dorește să-l releve este tot din norma de metrologie, unde se spune că cinemometrele sunt influențate de undele electromagnetice. La dosarul cauzei a depus un DVD cu înregistrarea de la ieșirea din localitatea Urziceni înspre locul unde a intervenit evenimentul, unde se poate vedea că și pe o parte și pe cealaltă a DN 2 sunt foarte mulți stâlpi de înaltă tensiune. Mai mult, la intrare în orașul Urziceni, pe partea stângă a sensului de mers spre Suceava, există o stație de transformare, de la înaltă – medie și joasă tensiune.

Totodată, solicită ca instanța să aibă în vedere faptul că pe stradă se vedeau pâcle de ceață, ceea ce dovedește că umiditatea era foarte mare. Își amintește foarte clar că, în momentul în care a fost oprit de agentul de poliție rutieră, în fața mașinii poliției se afla o altă mașină, ceea ce nu poate conduce neapărat la ideea că viteza aparținea mașinii condusă de el, putând fi o acumulare a vitezelor celor două mașini.

Fiind pasionat de fizică, susține că a studiat problema mai amănunțit, știe că cinemometrele funcționează pe undele (…) și nu crede că acestea au „știut” să remită înapoi fix doar spre mașina sa și nu ce era în câmpul său vizual. În altă ordine de idei, știe că este o practică comună a polițiștilor să mute camera video atunci când depistează o persoană care conduce cu viteză, însă nu mută și cinemometru, iar dacă face acest lucru trebuie verificat dacă, conform cu normele de metrologie, unghiul de incidență este același. Or, în momentul în care a mutat camera video trebuie să se vadă dacă a mutat și cinemometru.

Un alt aspect este acela că agentul de poliție se afla singur în autospeciala dotată cu radar, ceea ce presupune că era destul de greu să facă mai multe operațiuni în același timp (să vadă de dispozitivul radar, să aprindă girofarul și să-l oprească), cum spune intimatul în întâmpinare că, în primă fază, nu se vede numărul de înmatriculare al mașinii sale, ori în norma de metrologie se spune că trebuie să se distingă clar, atât numărul de înmatriculare, cât și viteza la momentul respectiv. Consideră că agentul de poliție rutieră a dat dovadă de rea-credință, în sensul că nu l-a lăsat să semneze procesul-verbal și a consemnat în acesta că nu s-au găsit martori. Or, indiferent de ora, DN 2 fiind foarte circulat, este imposibil să nu găsești martori.

Dezbaterile declarându-se închise, instanța reține cauza în pronunțare.

După deliberare,

TRIBUNALUL

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoria Suceava la data de 10.07.2014, sub numărul XXXXXXXXXXXXX, petentul Ț___ B_____ D______ a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului Ialomița, anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenție ________ nr.xxxxxxx/27.06.2014, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului.

Prin sentința civila nr.5801/04.12.2014 Judecătoria Suceava a admis excepția necompetentei teritoriale si a declinat competenta soluționării cauzei in favoarea Judecătoriei Urziceni.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Urziceni la data de 09.02.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXXX .

Prin sentința civilă nr. 313 din 04.03.2015 Judecătoria Urziceni a respins plângerea formulată de petentul Ț___ B_____ D______ domiciliat în Suceava, _____________________.38, _____________, _____________________, C.N.P xxxxxxxxxxxxx, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI IALOMIȚA, cu sediul în municipiul Slobozia, ______________________. 13-15, județ Ialomița.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 27.06.2014, întocmit de Serviciul Politiei Rutiere din cadrul I.P.J. Ialomița, petentul a fost sancționat cu amendă de 765 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 121 alin.1 din Regulamentul de Aplicare al O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 102 alin.3 lit. e si 108 alin.1 lit. c din OUG 195/2002, întrucât la data de 31.10.2014 în jurul orei 19,50, a condus autoturismul Dacia cu nr. XXXXXXX, pe DN 2, în afara localității Urziceni, pe direcția B____-București, fiind înregistrat de aparatul radar AUTOVISION montat pe auto Dacia cu nr. de înmatriculare MAI xxxxx cu viteza de 168 km/h, depășind viteza legală admisă cu 68 km/h.

Verificând, potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, ce ar putea fi invocate din oficiu. Fapta este corect descrisă potrivit art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001 .

Sub aspectul temeiniciei, instanța a constatat că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală).

Aceasta deoarece, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței CEDO (cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contravenție (referitoare la circulația pe drumurile publice) intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 CEDO. La această încadrare conduc două argumente: 1. norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice se adresează tuturor cetățenilor); 2. amenda (sancțiunea contravențională aplicabilă) precum și măsura administrativă a reținerii permisului de conducere urmăresc un scop preventiv și represiv.

Curtea Europeană a drepturilor omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, c. Maszni c. României, hotărârea din 21.09.2006, A_____ c. României) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție, caracter penal.

Instanța constată, de asemenea, că lipsa gravității pedepsei aplicate petentului (amendă în cuantum de765 lei) nu poate priva o contravenție de caracterul său inerent penal (în accepțiunea Curții europene a drepturilor omului – Cauza Ozturc c. Germaniei).

În consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.

Față de cele de mai sus, instanța reiterează faptul că textul Convenției Europene a Drepturilor Omului (la fel și jurisprudența Curții) face parte din dreptul intern al României încă din anul 1994 iar, în raport de dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.

Așadar, indiferent de reglementarea de care beneficiază contravențiile în dreptul intern (ele neaparținând materiei penale în dreptul românesc), în lumina jurisprudenței CEDO ele intră în sfera acuzațiilor în materie penală.

În acest sens, instanța a constatat că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției nu poate face dovada prin el însuși a existenței faptei, a autorului acesteia și a vinovăției, acest proces verbal fiind doar actul prin care o persoană este acuzată de săvârșirea contravenției.

Beneficiind de prezumția de nevinovăție, petentul nu este obligat să-și dovedească nevinovăția, sarcina administrării probelor revenind agentului constatator și orice îndoială profitând persoanei acuzate de săvârșirea contravenției (in dubio pro reo).

În urma analizării actelor din dosar, instanța reține că a fost dovedită vinovăția petentului, fiind răsturnată prezumția de nevinovăție a acestuia. Pentru a ajunge la această concluzie, instanța s-a bazat pe probele depuse la dosar de către intimat, anume: raportul agentului constatator, C.D. - ul cu înregistrarea video a evenimentului rutier, buletin de verificare metrologica, atestat operator radar si relații Biroul R____ de Metrologie Legala..

Petentul nu a făcut dovada unei situații contrare.

Apărările petentului în sensul că nu a circulat cu viteza de 168 km/h, sunt irelevante cauzei, fapta fiind dovedită prin CD cu înregistrarea video a evenimentului rutie.r

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen, petentul Ț___ B_____ D______, solicitând admiterea apelului și modificarea sentinței civile, în sensul admiterii plângerii formulate împotriva procesului verbal de contravenție, așa cum a fost formulată.

In motivarea acestuia a arătat că a depus la dosarul cauzei probe cu care își susține nevinovăția, probe la care instanța de fond nu a făcut referire în cuprinsul hotărârii.

Intimatul - pârât I____________ Județean de Poliție Ialomița nu a formulat întâmpinare.

Tribunalul, analizând sentința ce face obiectul apelului de față, în raport de criticile formulate, susținerile părților, actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale incidente, dispozițiile art. 476 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă, constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin procesul-verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx din 27.06.2014, întocmit de Serviciul Politiei Rutiere din cadrul I.P.J.Ialomița, petentul a fost sancționat cu amendă de 765 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 121 alin.1 din Regulamentul de Aplicare al O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 102 alin.3 lit. e si 108 alin.1 lit. c din OUG 195/2002

În fapt, s-a reținut că, la data de 27.06.2014, în jurul orei 22.29, a condus autoturismul Dacia cu nr. XXXXXXX, pe DN 2, în afara localității Urziceni, pe direcția B____-București, fiind înregistrat de aparatul radar AUTOVISION montat pe auto Dacia cu nr. de înmatriculare MAI xxxxx cu viteza de 168 km/h, depășind viteza legală admisă cu 68 km/h.

Verificând, potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, tribunalul reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, ce ar putea fi invocate din oficiu. Fapta este corect descrisă potrivit art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001.

Și sub aspectul temeiniciei, tribunalul constată că procesul verbal de contravenție răspunde cerințelor legale.

Instanța de fond trecând la soluționarea cauzei, în mod corect a stabilit că actul de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de o prezumție simplă de legalitate și temeinicie, prezumție care permite petentului ca prin probele pe care le propune în fața instanței să dovedească o alta situație de fapt decât cea reținută prin procesul verbal, însă această situație nu poate fi reținută în cauza de față.

Instanța de apel reține că prin înscrisurile depuse la dosar de către intimat în susținerea procesului verbal, acesta a răsturnat prezumția de nevinovăție care opera în favoarea petentului.

Referitor la primul motiv de apel privind umiditatea relativă la momentul înregistrării contravenției de aparatul radar care era foarte apropiată de valoarea maximă admisă pentru buna funcționare a cinemometrului, tribunalul constată că este neîntemeiat. Astfel, conform NML 021-05, pct. 3.1.2 lit. b, pentru funcționarea normală a cinemometrelor este necesară o umiditatea relativă cuprinsă între 10 % și 95 %, fără condensare. Din adresa nr. 3903/15.10.2014 emisă de Administrația Națională de Metrologie rezultă că la stația meteorologică Urziceni, la data de 27.06.2014, la ora 22 umezeala relativă era de 90%, iar la ora 23 de 94%. Instanța constată că în procesul verbal de contravenție s-a reținut că apelantul a circulat cu viteză peste limita legală în data de 27.06.2014 la ora 22.29 în afara localității Urziceni. Însă, valoarea de la ora 23, după ora constatării contravenției săvârșită de petent era de 94% care se încadrează în limita tolerată de NML 021-05, chiar dacă spre limita maximă. Atâta timp cât valoarea nu depășește limita impusă de lege, înregistrarea efectuată de cinemometru este valabilă, acestea fiind construit să funcționeze în limitele stabilite de normele metrologice.

Referitor la motivul de apel privind influențarea cinemometrului de undele electromagnetice emise de stația de transformare de la ___________________________, tribunalul constată că și acesta este neîntemeiat. Astfel, din înregistrarea video depusă de apelant la dosar rezultă că la ________________________________ se află o stație de transformare tensiune, însă nu a depus dovezi din care să rezulte că autoturismul poliției se afla în apropierea acesteia la momentul la care a înregistrat contravenția săvârșită de petent. În imaginea captată de cinemometru se poate observa că pe sensul de mers al mașinii de poliție erau indicatoare care presemnalizau o curbă periculoasă, iar pe sectorul de drum surprins în CD-ul depus de apelant nu apare acest sector de drum, neobservându-se aceste indicatoare. Mai mult, din raportul agentului constatator rezultă că apelantul a fost surprins circulând cu viteză peste limita legală în apropiere de localitatea Cotorca care se află la o distanță de 9 km de Urziceni, ceea ce face ca stâlpii și stația de tensiune să nu influențeze acuratețea înregistrării efectuată de cinemometru.

Apelantul susține că în înregistrarea efectuată de aparatul radar se vedeau pâcle de ceață, însă tribunalul vizionând CD-ul nu a remarcat astfel de urme. În ceea ce privește susținerea referitoare la faptul că în fața mașinii de poliție se afla o altă mașină astfel încât apreciază că viteza înregistrată de aparatul radar ar putea fi formată din însumarea vitezei acesteia cu a vitezei autoturismului său, tribunalul o privește ca neîntemeiată. Astfel, în imaginea video se observă că în dreptul vitezei de 168 km/h apare scris „OPUS”, ceea ce înseamnă că aparatul radar era setat să înregistreze viteza autoturismelor care circulau din sens invers mașinii de poliție. Prin urmare, cinemometrul nu putea să facă o însumare a vitezelor a două mașini care circulau din sensuri diferite, în condițiile în care funcționa pentru a înregistra viteza de deplasare a autovehiculelor care circulau pe sensul de mers opus autoturismului pe care era amplasat.

Referitor la critica privind unghiul de incidență, din înregistrarea video depusă la dosar nu rezultă că, anterior înregistrării vitezei de deplasare a autovehiculul apelantului, s-ar fi efectuat manevre de mutare a cinemometrului, imaginea surprinsă de acesta înregistrând același sector de drum.

În ceea ce privește presupunerea apelantului că agentul de poliție nu putea să facă mai multe operațiuni deodată, tribunalul apreciază că este lipsită de suport real în condițiile în care cinemometrul înregistrează singur viteza autovehiculelor, operatorul radar neintervenind cu nimic asupra acestuia, astfel că putea să procedeze la aprinderea girofarului (printr-o simplă apăsare a unui buton) și efectuarea semnalului de oprire al apelantului.

Critica privind faptul că numărul de înmatriculare al autovehiculul condus de petent nu este vizibil în prima parte a înregistrării ceea ce contravine NML 021-05, nu poate fi primită de instanță. Într-adevăr, norma de metrologie prevede că în înregistrarea video trebuie să se evidențieze numărul de înmatriculare al autovehiculului, dar acest lucru este imposibil de realizat la momentul la care cinemometrul captează viteza de deplasare a acestuia deoarece aparatul radar măsoară viteza țintei de la aproximativ 250-300 metri. Or, de la această distanță nu poate fi vizibil numărul de înmatriculare al țintei. Însă, pe măsură ce autovehicul se apropie de aparatul radar, acesta reușește să focalizeze numărul de înmatriculare care se poate observa în imaginea surprinsă de cinemometru și depusă la dosar.

Referitor la lipsa martorului care să semneze procesul verbal de contravenție, tribunalul reține că agentul constatator a menționat în cuprinsul procesului verbal de contravenție că s-a procedat la înregistrarea contravenției cu mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, motiv pentru care nu s-a mai apelat la un martor asistent. Însă, lipsa semnăturii martorului de pe procesul verbal de contravenție atrage anularea acestuia numai dacă în acest fel i s-a produs contravenientului o vătămare. Ori, în cauza de față, apelantul nu a dovedit vătămarea care i s-a produs în acest fel, motiv pentru care tribunalul reține că și din cest punct de vedere procesul verbal a fost corect întocmit.

În privința sancțiunii aplicate, instanța de apel reține faptul că aceasta a fost în mod corect individualizată de către intimat care s-a raportat la gradul de pericol social pe care petentul l-a generat prin săvârșirea faptei, conform art.21 din O.G.nr.2/2001.

Fapta săvârșită cu vinovăție de petentul apelant fiind dovedită, instanța de fond a pronunțat o soluție temeinică și legală atunci când a păstrat procesul verbal de contravenție atacat în ceea ce privește fapta de a conduce cu depășirea vitezei legale admisă pentru sectorul de drum pe care circula petentul.

Așa fiind, cum în cauză, prezumția de nevinovăție de care s-a bucurat petentul apelant în condițiile art. 6 alin. 2 din Convenție, a fost răsturnată, corect instanța de fond prin soluția dată a menținut procesul verbal de contravenție ca fiind temeinic și legal, situație față de care în baza art. 480 alin. 1 din Noul cod de procedură civilă urmează a respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul petent Ț___ B_____ D______ împotriva sentinței civile nr. 313/04.03.2015 pronunțată de Judecătoria Urziceni.

Văzând și dispozițiile art. 634 alin. 1 pct.4 cod procedură civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 480 al.1 Noul Cod de procedură civilă raportat la art. 476 al. 1 Noul Cod de procedură civilă respinge ca neîntemeiat apelul formulat de Ț___ B_____ D______ cu domiciliul în Suceava, _________________. 38, ______________, ___________________, CNP xxxxxxxxxxxxx împotriva sentinței civile nr. 313/04.03.2015 a Judecătoriei Urziceni.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23.09.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

I____ M_____ R______ D______ D___ A______

Red . R.D. / Tehnored. DA

04 ex./____________.10.2015

Jud. fond O___ E____ /Judecătoria Urziceni