Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 1 BUCUREȘTI

.

SENTINȚA Nr. 2468/2016

Ședința publică de la data de 12 februarie 2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: D______ A_____ – G______

GREFIER: L_____ S_____ - M_______

Pe rol judecarea cauzei C_________ administrativ și fiscal privind pe petentul G______ M_____ C_______ și pe intimata DIRECȚIA G_______ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - BRIGADA RUTIERĂ, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 29.01.2016 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta și când instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 12.02.2016 când, deliberând, a hotărât următoarele.

INSTANȚA

I. PROCEDURA

A. Cererea de chemare în judecată – primul ciclu procesual

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 1 București la data de 25.03.2013 sub numărul XXXXXXXXXXXXXX, petentul S_____ A________ a solicitat, în contradictoriu cu intimata D.G.P.M.B. – BRIGADA RUTIERĂ, anularea procesului-verbal de constatare si sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 14.03.2013.

În fapt, petentul a învederat instanței că cele prezentate nu sunt corecte, căci la momentul în care conducea prin dreptul trecerii de pietoni niciun pieton nu se afla angajat în traversare.

În materia timbrajului, în conformitate cu prevederile OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru cererea a fost legal timbrată cu taxă de timbru în valoare de 20 lei.

B. Apărări

Intimata D.G.P.M.B. – BRIGADA RUTIERĂ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată (f. 25).

În motivare s-a arătat că procesul verbal de sancționare este temeinic și legal întocmit, iar acest act de constatare face deplina dovadă a situației de fapt și de drept existente în cauză până la proba contrarie, fiind întocmit cu respectarea condițiilor de fond și de formă impuse de OG nr. 2/2001, nu este afectat de nicio nulitate, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei săvârșite.

Petenta a arătat că respectiva contravenție a fost constatată în mod direct și personal de polițistul rutier și au fost depuse la dosarul cauzei planșe foto.

În drept, intimata își întemeiază apărările pe prevederile OG nr. 2/2001, RAOUG nr. 195/2002 și OUG nr. 195/2002.

C. Răspuns la întâmpinare

La data de 04.10.2013 petentul a depus răspuns la întâmpinare prin care, în esență, a reiterat cele arătate în cererea introductivă.

D. Probe

În prezenta cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, conform art. 255 C.p.c. rap la art. 258 C.p.c.

E. Soluția în primul ciclu procesual

Prin Sentința civilă nr. xxxxx/22.11.2013 Judecătoria Sectorului 1 București a respins plângerea contravențională ca fiind neîntemeiată.

Prin Decizia civilăp nr. 2033/29.09.2015 Tribunalul București a admis apelul declarat în cauză și a anulat sentința civilă atacată și a trimis cauza în vederea soluționării fondului.

În acest sens instanța de apel a reținut că există o contradicție evidentă între considerente și dispozitivul sentinței atacate, raportat și la referatul prezent la fila 47.

F. Al doilea ciclu procesual

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București sub nr. XXXXXXXXXXXXXXX la data de 22.10.2015.

II. ÎN FAPT

În fapt la data de 14.03.2013, petentul a condus auto XXXXXXXX din direcția Calea Griviței către _________________________ la trecerea de pietoni de la Gara de Nord nu a acordat prioritate de trecere pietonilor care traversau drumul public prin loc marcat și semnalizat corespunzător pe sensul său de deplasare.

În virtutea acestui aspect, a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul intimatei procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx, prin care s-a reținut săvârșirea de către petentul S_____ A________ a contravenției prevăzute de art. 135 lit. h din RAOUG nr. 195/2002 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b din OUG nr. 195/2002.

III. ÎN D____

A. Reglementări incidente

În ce privește procedura aplicabilă prezentei cereri, instanța reține aplicabilitatea Codului de procedură civilă 2010 – Legea nr. 134/2010, publicată în M.Of. nr. 545 din 03.08.2012, republicată în temeiul art. 80 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010, publicată în M.Of. din 30.05.2012 – intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013.

Cauza de față a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 1 București la data de 25.03.2013 prin urmare procedura se va desfășura conform Codului de procedură civilă intrat în vigoare la 15 februarie 2013.

Obiectul cauzei de față de plângerea împotriva procesului-verbal de contravenție, această procedură specială prin care se permite contravenientului să conteste legalitatea și temeinicia procesului-verbal din care a fost sancționat fiind guvernată de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, instituie cadrul general de constatare și sancționare a contravențiilor. Prin dispozițiile specifice pe care le cuprinde, acest act normativ reglementează modul de întocmire a procesului-verbal de constatare a contravențiilor, cu precizarea mențiunilor obligatorii pe care trebuie să le cuprindă, persoanele ce pot avea calitatea de agent constatator, ca reprezentanți ai autorităților publice abilitate prin lege să constate și să sancționeze contravențiile, condițiile în care poate fi contestat procesul-verbal de constatare a contravenției, ca și regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și executării acestora.

În cadrul acestui act normativ la art. 15 se stabilește categoria persoanelor – agenții constatatori – care au competența de a încheia procesele-verbal de contravenție, iar la art. 16 se menționează ce mențiuni trebuie să conțină în mod obligatoriu procesul-verbal.

De asemenea, la art. 17 se precizează că în „lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”

În ceea ce privește sancțiunea aplicată, art. 21 alin. 1 arată că „în cazul în care prin actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor nu se prevede altfel, agentul constatator, prin procesul-verbal de constatare, aplică și sancțiunea. (2) Dacă, potrivit actului normativ de stabilire și sancționare a contravenției, agentul constatator nu are dreptul să aplice și sancțiunea, procesul-verbal de constatare se trimite de îndată organului sau persoanei competente să aplice sancțiunea. În acest caz sancțiunea se aplică prin rezoluție scrisă pe procesul-verbal. (3) Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.”

B. Soluția instanței

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Procesul-verbal încheiat cuprinde numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și domiciliul persoanei sancționate, descrierea faptei pretinsă a fi săvârșită, data și locul comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

Instanța apreciază că descrierea faptei permite instanței să aprecieze gravitatea faptei și să verifice dacă sancțiunea aplicată contestatarei este proporțională cu gravitatea faptei, agentul constatator din cadrul intimatei arătând direcția de deplasare a petentului, descriind fapta pentru care a aplicat sancțiunea.

Raportat la încadrarea juridică a faptei, consultând procesul verbal instanța constată că acesta cuprinde o încadrare completă cu privire la fapta incriminată și norma de sancționare.

Sub aspectul temeiniciei, este unanim acceptat că procesul-verbal de contravenție întocmit de un agent al statului, pe baza propriilor simțuri, beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, procesul verbal urmând a fi analizat prin coroborare cu celelalte dovezi. În aceste condiții, cum prezumția poate fi răsturnată, se reține că nu este în niciun fel încălcat dreptul contravenientului la apărare și la un proces echitabil. De altfel, CEDO a stabilit că folosirea prezumțiilor nu este contrară jurisprudenței sale.

Dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de CEDO, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franța, cauza Vastberga Taxi Aktiebolga și Vulic c. Suedia).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la aprecierea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franța).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, conform art.31 – art.36 din OG nr.2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde adevărului, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Din analiza probelor rezultă că agentul intimatei a încheiat procesul-verbal în urma constatării personale a săvârșirii faptei cu ajutorul propriilor sale simțuri.

În apărarea sa petentul a arătat că la momentul respectiv nu se afla niciun pieton pe trecerea de pietoni.

Potrivit art. 100 alin. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului.

Potrivit art. 135. alin. 1 lit. h) din HG nr. 1391/2006, conducătorul de vehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța consideră că situația de fapt reținută de către agentul constatator nu corespunde realității, din probele administrate reieșind existența unei situații de fapt contrare celei consemnate.

Astfel, din planșele foto aflate la filele 40-44 din primul ciclu procesual, depuse chiar de către intimată, nu reiese că petentul ar fi comis fapta contravențională care i se impută. Astfel, nu se poate stabili numarul de înmatriculare al niciunuia dintre autoturismele filmate.

De asemenea, în al doilea ciclu procesual instanța a efectuat demersuri pentru obținerea înregistrărilor video în format electronic, iar intimata a depus la dosarul cauzei un CD conținând aceste înregistrări.

Analizând aceste înregistrări, instanța reține că numărul de înmatriculare al autovehiculului pretins ca a încălcat normele rutiere nu este vizibil.

Nu pot fi primite sustinerile intimatei din întampinare, potrivit căreia procesul verbal a fost întocmit pe baza constatărilor personale ale agentului de poliție, câtă vreme, în chiar actul contestat s-a menționat că petentul a fost filmat video, iar ulterior, la solicitarea instanței, au fost comunicate și planșe foto și înregistrări video.

Prin urmare, de vreme ce din planșele foto și înregistrările video comunicate nu rezultă că petentul a comis fapta contravenționala care i se impută, instanța constată că în speță nu a existat o încălcare de către petent a obligației menționate.

În consecință, întrucât s-a făcut dovada unei situații contrare actului de sancționare, neexistând elementul material (neacordarea priorității de trecere) al contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. 195/2002, instanța va admite plângerea, va anula procesul-verbal de contravenție încheiat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea privind pe petentul G______ M_____ C_______ cu domiciliul în sector 2, București, ___________________, ______________. 1, _______________________ cu intimata DIRECȚIA G_______ DE POLIȚIE A MUNICIPIULUI BUCUREȘTI - BRIGADA RUTIERĂ cu sediul în sector 3, București, ________________________. 9 – 15.

Anulează procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/14.03.2013.

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Sector 1 București.

Pronunțată în ședință publică azi, 12.02.2016.

PREȘEDINTE, D______ A_____ – G______

GREFIER, L_____ S_____ - M_______

Redactat: D______ A_____-G______

4 ex/17.02.2016