Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL M________

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 609/2015

Ședința publică de la 06 Octombrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE E______ T____

Judecător A_____ C______

Grefier V________ B____

Pe rol soluționarea apelului formulat de apelanta-petentă ______________________, împotriva sentinței civile nr. 1102/13.03.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul I____- I____________ TERITORIAL NR.6, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx/18.11.2014.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsă părțile.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 29 septembrie 2015, fiind consemnate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, după care;

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constatând dezbaterile încheiate a rămas în deliberare asupra apelului.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1102/13.03.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX a fost respinsă plângerea formulată și menținut procesul verbal de contravenție.

Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut în esență, din probatoriul administrat în cauză că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin.l pct.31 din O.G. nr.37/2007, prin aceea că a circulat pe DN 67, km 24, localitatea Sisești, județul M________, ansamblul de vehicule format din autovehicul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și semiremorca cu nr. de înmatriculare Sm-35-CMY, utilizat de petentă în baza copiei proforme nr. xxxxxxx a licenței de transport, condus de conducătorul auto MITRASCA I___, și, în timp ce efectua transport rutier contra cost de mărfuri în trafic național, a retras neautorizat cartela tahograf din aparat și nu a deținut nici un document justificativ din care să reiese activitatea sa pe ultimele 28 de zile.

Analizând legalitatea procesului-verbal, instanța a constatat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prev. de art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii indicate de aceste texte legale, și anume: numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele, prenumele contravenientului, data și locul săvârșirii faptei, semnătura agentului.

Instanța nu a reținut ca motiv de nulitate a procesului-verbal faptul că agentul constatator nu i-a dat posibilitatea reprezentatului petentei dreptul de a formula obiecțiuni, întrucât aceasta putea, prin intermediul plângerii contravenționale, să spună analizei instanței toate apărările de care înțelege să se folosească.

În ceea ce privește nesocotirea dispozițiilor legale care obligă agentul constatator să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de formula obiecțiuni instanța reține că în această situație suntem în prezența unui caz de nulitate expresă, dar relativă, astfel cum a decis și Înalta Curte de Casație și Justiție. Potrivit Deciziei nr. 22/2007 pronunțată de ÎCCJ, într-un recurs în interesul legii, nesocotirea dispozițiilor art. 16 alin. (7) din O.G. nr. 2/2001 atrage nulitatea relativă a procesului-verbal, astfel încât, s-a decis că pentru a se dispune anularea procesului-verbal de constatare a contravenției este necesar ca reclamantul-contravenient să dovedească nu numai că agentul constatator și-a încălcat obligația de a-i aduce la cunoștință dreptul de a face obiecțiuni, ci și că această încălcare i-a produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal de constatare a contravenției.

În cauza de față, nu numai că petenta nu a invocat existența unei vătămări cauzate de neaducerea la cunoștință a dreptului de a formula obiecțiuni și a împrejurării că această vătămare nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal contestat, ci, lipsa obiecțiunilor este obiectiv justificată de faptul că procesul verbal de constatare a contravenției a fost întocmit în lipsa petentei, situație permisă de lege, cu toate acestea, instanța apreciază că petenta avea posibilitatea să prezinte în fața instanței toate obiecțiunile pe care nu a avut posibilitatea să le formuleze cu ocazia întocmirii procesului-verbal.

S-a constatat că agentul constatator a indicat motivele pentru care nu s-a putut identifica un martor asistent, cu respectarea dispozițiilor art.19 alin.3 din OG 2/2001, în condițiile în care, soluția prin care i s-ar pretinde agentului constatator să găsească un martor care să nu aibă calitatea de agent constatator și care să se afle în biroul acestuia, ar apărea excesivă. Mai mult de atât, rolul martorului nu este acela de a confirma situația de fapt reținută de către agentul constatator (martorul nu trebuie să fie prezent la constatarea faptei contravenționale, ci la întocmirea procesului verbal), ci acela de a arăta că procesul verbal s-a încheiat în vreuna dintre situațiile prevăzute de art.19 din OG nr.2/2001, respectiv contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze.

În ceea ce privește temeinicia, instanța a reținut că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul lui până la proba contrară, probă ce incumbă petentului, potrivit art. 249 C. pr. civ., întrucât cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească.

Instanța a apreciat că situația de fapt reținută de agentul constatator este conformă cu realitatea. Petenta a afirmat, prin cererea de chemare în judecată, că deținea diagramele pe ultimele 28 de zile, dar că, potrivit legii, nu avea obligația să le prezinte. Instanța nu poate reține o astfel de apărare, generică, întrucât nu a fost susținută de nicio probă, neputându-se constata existența unei stări de fapte contrare celei reținute.

Potrivit art.8 alin.l pct.31 din O.G. nr.37/2007 modificată și completată prin O.G. nr.21/2009, aprobată cu Legea 52/2010, " neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital ",și este sancționată conform prevederilor art.9 alin.l litera c din același act normativ, cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 Iei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier.

Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.

Instanța a reținut faptul că, inclusiv în cauza A_____ contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile, luându-se în calcul gravitatea mizei și păstrându-se dreptul la apărare (paragraful 60).

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța trebuie să analizeze, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o ”acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative, respectiv natura faptei, caracterul penal al textului ce definește contravenția, conform legislației interne, și natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.

În prezenta cauză, instanța a apreciat că sancțiunea principală a amenzii contravenționale în cuantum de 8.000 lei, aplicată unei persoane juridice, pentru o contravenție la regimul privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, este suficient de gravă pentru a determina instanța să concluzioneze în sensul că față de petentă a fost formulată o „acuzație în materie penală” în sensul dat acestei sintagme de jurisprudența CEDO.

De asemenea, instanța a reținut că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.

Prin urmare, instanțaa constatat că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D__ fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Astfel, simpla negare a petentei în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât acesta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

În cauza dedusă judecății, instanța a constatat că petenta _____________________.R.L. nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție, existând la dosar doar susținerile acesteia în contra prezumției de temeinicie a actului contestat, prin care s-a reținut că, în urma controlului efectuat la data de 18.11.2014, pe DN7 Km 24, localitatea Sisești, Jud. M________, circulat ansamblul de vehicule format din autovehicul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și semiremorca cu nr. de înmatriculare Sm-35-CMY, utilizat de petentă în baza copiei proforme nr. xxxxxxx a licenței de transport, condus de conducătorul auto MITRASCA I___ și, în timp ce efectua transport rutier contra cost de mărfuri in trafic național, a retras neautorizat cartela tahograf din aparat și nu a deținut nici un document justificativ din care să reiese activitatea sa pe ultimele 28 de zile.

Instanța a reținut că dispozițiile O.G. nr. 37/2007 se completează cu cele ale regulamentelor europene care sunt direct aplicabile, fără a fi necesară transpunerea acestora în dreptul intern, regulamentele europene având efect direct și aplicabilitate imediată.

Având în vedere textele normative aplicabile, instanța a apreciat că petenta avea, așadar, obligația de a prezenta diagramele din ziua în curs și pe cele din cele 28 de zile precedente.

Pentru fapta contravențională prevăzută de art. 8 pct.31 din OG 37/2007 în art. 9 alin.1 lit. c) din același act normativ este stabilită sancțiunea amenzii, cu limite între 4.000 și 8.000 RON. Așadar, observând sancțiunea stabilită (amenda fără posibilitatea de aplicare a avertismentului), precum și cuantumul ridicat al acesteia (minimul amenzii contravenționale de 4000 RON), s-a constatat că legiuitorul a apreciat că fapta prevăzută de art. 8 pc.31 din OG 37/2007 prezintă un grad de pericol social abstract ridicat.

Din înscrisurile depuse la dosar, instanța a reținut că pericolul social al faptei reținute ca fiind săvârșite de către petentă este unul ridicat, aducându-se atingere unor norme sociale de o importanță deosebită, respectiv cele privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora. De asemenea, în raport de imposibilitatea de verificare a respectării perioadelor de condus, a perioadelor de pauză, instanța a constatat că fapta este în măsură a prezenta un grad de pericol social semnificativ, aducând atingere și siguranței pe drumurile publice și drepturilor fundamentale garantate angajaților firmelor de transport, considerente pentru care a apreciat operațiunea de individualizare a sancțiunii aplicate ca fiind corect și proporțional realizată în raport de fapta reținută și impactul acesteia asupra valorilor sociale protejate.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel petenta ______________________ criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului cu consecința anulării procesului verbal de contravenție.

În motivare, apelanta-petentă a susținut că nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, conducătorul auto respectând dispozițiile legale referitoare la pauza neîntreruptă sau fracționată aspect neprobat de către intimată cu diagrame din care să rezulte vreo depășire a perioadei de conducere.

Or, în motivarea aplicării sancțiunii, agentul constatator a învederat că, nerespectarea perioadei minime de odihnă zilnică , rezultă din actul intitulat „ certificat de desfășurare activității”, fiind bifată rubrica ( 18) și anume, desfășoară o altă activitate decât condusul , apreciind astfel că această sintagmă „ desfășura o altă activitate decât condusul”, se referă la faptul că șoferul nu desfășura activitate de conducere și poate fi solicitată de conducerea societății în eventualitatea înc are se ivesc curse care ar trebui efectuate .

Precizează apelantul-petent că societatea, datorită climatului economic, nu primește comenzii pentru efectuarea unor curse în mod regulat, astfel că șoferii subscrisei sunt disponibili la domiciliul lor fiind chemați de către societate în cazul în care se ivesc curse.

Mai mult, singurul act care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție este „ certificatul de desfășurare activități” și nicidecum diagrame din care să rezulte faptul că șoferul societății ar fi depășit perioadele legale de repaus, cu atât mai mult cu cât în momentul identificării șoferului în trafic, diagramele acestuia care atesta timpii de conducere au fost verificat , toate fiind în regulă, astfel că nu s-a putut constata și proba faptul că s-ar fi depășit perioada legală de condus.

Solicită apelanta-petentă a se observa că intimatul nu a depus la dosarul cauzei probe ( diagramele) din care să rezulte depășirea perioadei de odihnă minimă de către șoferul societății.

De asemenea, din cuprinsul OG nr.37/2007 nu rezultă faptul că, bifarea căsuței „ desfășura o altă activitate decât condusul”, din cuprinsul certificatului de atestare a activității ar constitui o contravenție și ar trebui sancționată.

Apreciază astfel apelanta-petentă că intimatul nu a probat susținerile sale, nu a adus nicio probă din care să rezulte faptul că, șoferul ar mai fi condus anterior și nu ar fi respectat perioadele de odihnă zilnică , considerente pentru care sancțiunea este netemeinică și nelegal, iar pe cale de consecință a solicitat admiterea apelului, cu consecința anulării procesului verbal de contravenție.

În drept, apelul a fost întemeiat pe dispozițiile art. 466-482 Cod de procedură civilă .

A anexat la cerere sentința atacată, taxa judiciară de timbru , practică judiciară , iar în temeiul art. 411 Cod de procedură civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Intimata I____- I____________ TERITORIAL NR.6, a formulat în cauză întâmpinare prin care solicităm respingerea apelului formulat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârea instanței de fond, pentru următoarele motive:

Conform art.8 alin. l pct.31 din O.G. nr.37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, fapta anterior amintită face parte din încălcările foarte gravă ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenție, dacă aceasta nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni.

In aceste condiții, procesul-verbal de contravenție este temeinic și legal, avându-se în vedere următoarele aspect: 

Pentru ca transportul rutier să se desfășoare în deplină legalitate, acesta se poate efectua doar în condițiile respectării legislației stabilite de Uniunea Europeană și reglementărilor naționale din domeniul transporturilor, precum și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.

în acest sens, există Regulamentul Consiliului (CEE) nr.3821/85 privind aparatura de înregistrare în transportul rutier, modificat prin Regulamentul Consiliului (CE) nr.2135/98, Regulamentul Comisiei(CE) nr. 1360/2002 și Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr.561/2006, ca norme europene, iar O.G. nr.37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, modificată prin O.G. nr.21/2009, ordonanță aprobată prin Legea nr.52/2010, ca norme interne.

Astfel, prin O.G. nr.37/2007 legiuitorul a defalcat abaterile de la regulile privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, clasificându-le astfel: alin.1 al art. 8 enumerând faptele ce reprezintă încălcările foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.561/2006 si ale Regulamentului (CEE) nr.3821/85, alineatul 2 al art.8 enumerând faptele ce reprezintă încălcările grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.561/2006 si ale Regulamentului (CEE) nr.3821/85 si alineatul 3 al art.8 enumerând încălcările minore ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.561/2006 si ale Regulamentului (CEE) nr.3821/85

Fapta contravențională constată și reținută în actul constatator, așa cum am menționat și anterior, este o încălcare foarte gravă ale dispozițiilor Regulamentului (CE) 561/2006 și sunt prevăzute de art.8 alin. l pct.31 din O.G. nr.37/2007 modificată și completată prin

O.G. nr.21/2009, aprobată cu Legea 52/2010, respectiv: pct.31: ” neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital ", și este sancționată conform prevederilor art.9 alin. l litera c din același act normativ, cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier.

Pe de altă parte, precizează intimatul faptul că tahograful este un aparat de control si înregistrare, care conține un indicator de viteze, un contor pentru kilometrii parcurși și un aparat de înregistrare care marchează pe diagrama: kilometrii parcurși, timpul de mers si staționare a autovehiculului, viteza momentană în dependență de timp, precum si ora la care s-a închis sau s-a deschis aparatul, atât la începutul și sfârșitul activității de transport, cât si în timpul desfășurării acestuia.

Utilizarea tahografului contribuie la creșterea siguranței rutiere, devenind totodată și un martor sigur în caz de accident, întrucât diagrama de înregistrare furnizează informații pe o perioadă de 24 de ore consecutive, precum si a anumitor perioade de lucru ale conducătorilor auto care le conduc.

A invocat intimata prevederile art. 14 și 15 din CEE 3821 /1985, precum și art. 10 din Regulamentul CE 561/2006 .

Subliniază intimatul că, sancțiunile aplicate de organele de control ale Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - I.S.C.T.R. se aplica în baza unei legislații bine definite, inspectorii ce efectuează controlul in trafic sunt investiți cu exercițiul autorității de stat, fapt ce apreciem ca le conferă un plus de prohibitate morala si profesionala, in exercitate atribuțiilor de serviciu.

De asemenea, art.58 din OG nr.27/2011 privind transporturile rutiere statuează faptul că persoanele cu funcții care concură la siguranța rutieră sunt: conducătorul auto, persoana desemnată să conducă permanent și efectiv activitatea de transport rutier a întreprinderii/operatorului de transport/operatorului pentru activități conexe transportului rutier, consilierul de siguranță pentru transportul rutier al mărfurilor periculoase și instructorul de conducere auto.

Având în vedere cele descrise anterior, consideră că fapta contravențională a fost constată și sancționată în mod corect, procesul-verbal de contravenție reprezentând o stare de fapt la momentul controlului, fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor O.G. nr.2 /2001. Ca atare, petenta nu poate fi exonerată de răspundere deoarece fapta pentru care a fost sancționată este individualizată în mod clar în cuprinsul procesului-verbal contestat.

Aplicarea unei sancțiuni de către un organ al statului nu reprezintă un scop în sine sau un mijloc de comitere a unor abuzuri. Este un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, de prevenire a săvârșirii unor fapte ilicite și nu în ultimul rând n-ar trebui uitat scopul educativ al unei sancțiunii contravenționale care impune necesitatea observării mai atente a dispozițiilor legii în acord cu imperativele acesteia.

A mai susținut că, sancțiunile aplicate de organele de control ale Inspectoratului de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - I.S.C.T.R. se aplică în baza unei legislații bine definite, inspectorii ce efectuează controlul in trafic sunt investiți cu exercițiul autorității de stat, fapt ce apreciem ca le conferă un plus de prohibitate morala si profesionala, in exercitate atribuțiilor de serviciu.

Pe de altă parte, a arătat că, apelanta petentă în mod clar a săvârșit contravenția constatată prin procesul-verbal, aspect pe care, de altfel, și instanța l-a reținut, procesul-verbal de contravenție reprezentând o stare de fapt la momentul controlului și deci intimata-petentă nu poate fi exonerată de răspundere pecuniară deoarece fapta pentru care a fost sancționată este individualizată în mod clar, procesul-verbal de contravenție fiind întocmit cu respectarea dispozițiilor O.G. nr.2/2001 privind regimul contravențiilor.

De altfel, aplicarea unei sancțiuni de către un organ al statului nu reprezintă un scop în sine sau un mijloc de comitere a unor abuzuri. Este un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, de prevenire a săvârșirii unor fapte ilicite și nu în ultimul rând nu ar trebui uitat scopul educativ al unei sancțiunii contravenționale care impune necesitatea observării mai atente a dispozițiilor legii în acord cu imperativele acesteia. 

Mai mult decât atât, la momentul aplicării amenzii agentul constatator a ținut cont de aceste dispoziții în sensul că cuantumul amenzii a fost stabilit la minimul aplicabil pentru săvârșirea unei astfel de contravenții.

Este adevărat că în O.G. nr.2/2001 privind regimul contravențiilor la art.7 alin.3 se precizează faptul că ”Avertismentul se poate aplica în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede acesta sancțiune”, vă rugăm să observați faptul că legiuitorul deja a făcut o împărțire după gradul de pericol social al contravențiilor săvârșite la regimul transporturilor și siguranței circulației în transporturile rutiere, în încălcări foarte grave, încălcări grave și încălcări minore ale Regulamentul (CE) 561/2006 al Parlamentului European și al Consiliului.

Susține intimatul că dacă legiuitorul ar fi dorit să fie aplicat avertismentul pentru vreuna din acestea încălcări ar fi prevăzut expres în legislație acest aspect.

A mai precizat intimatul că, în situația în care va fi admis apelul, iar apelanta a achitat contravaloarea amenzii aplicate, solicită instanței de judecată să ia act de faptul că I____ are posibilitatea de a returna doar suma ce i-a fost virată în cont său - a se vedea pct.4.1 lit.a din procesul-verb al de contravenție, astfel că această instituție nu poate fi obligată la returnarea către petentă a întregii sume - amenda contravențională.

Pentru considerentele expuse a solicitat respingerea apelului și menținere ca temeinică și legală a hotărârii instanței de fond.

în drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile art.471 Cod procedură civilă, art.8 alin.l pct.31 din O.G. nr. 37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și a perioadelor de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, Regulamentului (CE) nr.561 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 privind armonizarea anumitor dispoziții ale legislației sociale în domeniul transporturilor rutiere, de modificare a regulamentelor (CEE) nr.3821/85 și (CE) nr.2135/98 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.3820/85 al Consiliului, iar în temeiul art. 411 Cod de procedură civilă a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Apelanta petentă nu a depus la dosar răspuns la întâmpinare.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art.476-479 N.C.pr.civ. instanța reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal de contravenție ___________ nr.xxxxxxxx/18.11.2014 apelanta-petentă a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 8.000 lei pentru încălcarea disp.art. 8 alin.l pct.31 din O.G. nr.37/2007, reținându-se în sarcina acesteia că a circulat pe DN 67, km 24, localitatea Sisești, județul M________, ansamblul de vehicule aprținând petentei format din autovehicul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și semiremorca cu nr. de înmatriculare Sm-35-CMY, utilizat de petentă în baza copiei proforme nr. xxxxxxx a licenței de transport, condus de conducătorul auto MITRASCA I___ în timp ce efectua transport rutier contra cost de mărfuri în trafic național și a retras neautorizat cartela tahograf din aparat și nu a deținut nici un document justificativ din care să reiese activitatea sa pe ultimele 28 de zile.

Prin sentința civilă nr. 1102/13.03.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX a fost respinsă plângerea formulată și menținut procesul verbal de contravenție.

Prin motivele de apel, apelanta-petentă critică hotărârea instanței de fond sub aspectul interpretării eronate a probatoriului administrat în cază precum și a dispozițiilor legale incidente, arătând în esență că nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, că în mod eronat s-a reținut pe baza certificatului de desfășurare a activității, fiind bifată rubrica 18-desfășoară o altă activitate decât condusul, că nu se face dovada activității pe ultimele 28 de zile, că nu au fost verificate diagrame din care să rezulte faptul că șoferul societății ar fi depășit perioadele legale de repaus, în subsidiar solicitând înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul.

În raport de motivele de apel invocate, Tribunalul reține că potrivit art.8 alin.l pct.31 din O.G. nr.37/2007 modificată și completată prin O.G. nr.21/2009, aprobată cu Legea 52/2010, constituie contravenție neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital " și este sancționată conform prevederilor art.9 alin.l lit. c din același act normativ, cu amendă de la 4.000 lei la 8.000 lei, aplicabilă întreprinderii/operatorului de transport rutier.

Potrivit art. 26 alin. 7 lit. a pct. i din Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85, modificat si completat de Regulamentul (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului European si al Consiliului „atunci când conducătorul auto conduce un vehicul echipat cu un aparat de înregistrare în conformitate cu anexa 1, acesta trebuie să fie în măsură să prezinte, la cererea unui inspector de control: foile de înregistrare din săptămâna în curs și cele care le-a utilizat pe parcursul celor 28 de zile precedente acesteia.

Astfel, deși apelanta-petentă susține aspectul că intimata nu a depus dovezi la dosar privind constatarea contravenției reținută în sarcina sa și că nu au fost verificate diagramele tahograf, aceste aspecte nu pot fi primite, în condițiile în care la dosar există diagrama săptămânală 11.11.xxxxxxxxxxxxx14(fila 33 dosar fond) precum și formularul de control în trafic ________ nr.xxxxxxxx/18.11.2014(fila 30 dosar) din care rezultă că în intervalul 14.11.2014 ora 06,18-17.11.2014 ora 05,22 angajatul M_______ I___ a retras neautorizat cartela tahograf din aparat și nu deține vreun document justificativ care să facă dovada continuității activității sale pe ultimele 28 de zile.

Ba mai mult, în cuprinsul procesului verbal de contravenție s-a menționat aspectul că s-a constatat săvârșirea contravenției prev.de art.8 alin.1 pct.31 din OG 37/2007 și s-a aplicat sancțiunea amenzii contravenționale urmare a verificării documentelor aflate la bordul vehiculului și a analizei datelor digitale descărcate de pe cartela tahograf a conducătorului auto M_______ I___, ceea ce denotă legalitatea controlului efectuat de inspectorii I____.

Pe de altă parte, deși apelanta-petentă invocă aspectul că sancțiunea a fost aplicată doar pe baza însemnărilor din cuprinsul certificatului de desfășurare a activității, fiind bifată rubrica 18-desfășoară o altă activitate decât condusul, aceste susțineri nu au nici un suport probator în condițiile în care la dosarul cauzei, atât la fond cât și în apel, nu a fost depus un asemenea înscris și nici nu este menționat în cuprinsul actului sancționator ca înscris ce a stat la baza sancționării apelantei-petente.

Referitor la solicitarea de înlocuire a sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 8.000 lei cu sancțiunea avertismentului, se reține că potrivit art. 1 alin. 1 din O.G. nr. 37/ 2007, acest act normativ stabilește cadrul de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihnă ale conducătorilor auto care efectuează operațiuni de transport rutier ce fac obiectul Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/ 2006 si cadrul de aplicare a regulilor privind utilizarea aparatelor de înregistrare a perioadelor de conducere, pauzelor si perioadelor de odihna ale conducătorilor auto, denumite în continuare tahografe sau tahografe digitale, asa cum sunt acestea definite în anexa nr. I si în anexa nr. IB la Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 3.821/85 privind echipamentul de înregistrare în transportul rutier, cu modificările si completările ulterioare.

Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 din OUG 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsa, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Petenta nu a indicat nici un motiv care să constituie, raportat la dispozițiile art. 21 alin. 3 OG 2/2001, împrejurări față de care instanța să poată proceda la o reindividualizare sau care să justifice înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.

Pericolul social concret al faptei reținute în sarcina petentei este ridicat, în lipsa documentelor legale obligatorii neputându-se verifica dacă conducătorii auto respectă timpii de odihnă iar sub acest ultim aspect, sunt de notorietate multiplele accidente care se petrec din cauza faptului că societățile de transport efectuează transporturi de bunuri și persoane cu nerespectarea dispozițiilor legale în materie, fapt care duce, uneori, la accidente soldate cu pierderea de vieți omenești.

Față de motivele de apel formulate și constatând că în cauză nu subzistă motive de ordine publică care să fie invocate din oficiu, potrivit disp.art.479 C.proc.civilă, urmează ca în baza art.480 alin.1 C.proc.civilă să fie respins apelul formulat de apelanta-petentă ______________________, împotriva sentinței civile nr. 1102/13.03.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX.

Văzând și disp.art.482 C.proc.civilă coroborate cu disp.art.424 și următoarele C.proc.civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelanta-petentă ______________________, cu sediul social în orașul Carei, ______________, nr. 27, județul Satu M___, împotriva sentinței civile nr. 1102/13.03.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______ în dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul I____- I____________ TERITORIAL NR.6, cu sediul în municipiul București, ________________________. 38, sector 1, cu sediul procesual ales în municipiul Dr. Tr. S______, Splai M____ Viteazul nr. 2 C, județul M________. , având ca obiect anulare proces verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx/18.11.2014.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi 06.10.2015 la sediul Tribunalului M________.

Președinte, E______ T____		Judecător, A_____ C______
	Grefier, V________ B____

Red. A.C./Tehnored. V.B./02.11.2015

Ex.4/02.1.2015

Jud.fond D.A.B____

Cod operator 2626