ROMÂNIA

JUDECĂTORIA A___ Operator 3208

SECTIA CIVILĂ

DOSAR NR.XXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 6419

Ședința publică din data de 19.11.2015

Președinte : E____ D______ B____

Grefier : G_______ M____ P____

S-a luat în examinare plângerea contravențională formulată de petenta _______________ împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ___________ nr. xxxxxxxx/11.06.2015 încheiat de intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților și a martorilor Hanus M_____ și V___ D_____.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depuse la dosar, prin registratura instanței, nota cu privire la deficiențele constatate în urma controlului în trafic, nr. xxxxxxxx/11.06.2015, din partea intimatei și proces verbal din partea Poliției Municipiului Sibiu din care rezultă imposibilitatea îndeplinirii mandatelor de aducere a martorilor.

Față de imposibilitatea îndeplinirii mandatelor de aducere a martorilor Hanus M_____ și V___ D_____, în temeiul dispozițiilor art. 313 alin. 3 C.pr. civ., instanța revine asupra probei testimoniale.

Văzând că nu sunt motive de amânare, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

INSTANȚA

Constată că prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță la data de 01.07.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXX, petenta _______________ în contradictoriu cu intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR, a solicitat ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună, în principal, anularea procesului verbal de contravenție ca netemeinic și nelegal, cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale.

În subsidiar, petenta a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul. Cu cheltuieli de judecată.

În motivare petenta arată că prin procesul verbal de contravenție contestat a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 4000 lei pentru încălcarea prevederilor art. 4 pct. 57 din HG 69/2012, reținându-se în sarcina sa faptul că la data de 11.06.2015.2015, conducătorii auto Ș_____ Hanus M_____ și V___ D_____, angajați al societății petente nu dețineau la bordul vehiculului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX/XXXXXXXXX documentul de transport corespunzător mărfii transportate

Pe cale de excepție petenta a invocat nulitatea procesului verbal de contravenție pentru nerespectarea dispozițiilor art. 16 și art. 19 din OG. 2/2001 arătând că agentul constatator a încheiat procesul verbal în lipsa contravenientului și în lipsa vreunui martor asistent, făcându-se mențiunea că nu a putut fi identificat nici un martor în momentul întocmirii procesului verbal, decât un alt agent, care potrivit OG. 2/2001 nu poate avea această calitate, fiind incompatibil.

Se mai arată că procesul verbal de contravenție a fost încheiat după mai bine de 20 de minute, în data de 11.06.2015, ora 19:10, controlul în trafic fiind efectuat la ora 18:44, anulându-se astfel încă de la început și în totalitate posibilitatea existenței unor obiecțiuni la cele constatate de agent, procesul verbal neputând conține decât exclusiv constatările personale ale acestuia.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de contravenție, petenta a făcut referire garanțiile procesuale recunoscute și garantate de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care face parte integrantă din dreptul intern în baza art. 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul art. 20 al. 2 din Legea Fundamentală.

Se mai arată că regula in dubio pro reo constituie un complement al prezumției de nevinovăție, un principiu instituțional care reflectă modul în care principiul aflării adevărului consacrat de art. 3 C.pr. pen., se regăsește în materia probațiunii. Ea se aplică prin aceea că, în măsura în care dovezile administrate pentru susținerea vinovăției celui acuzat conțin o informație îndoielnică tocmai cu privire la vinovăția făptuitorului în legătură cu fapta imputată, autoritățile judecătorești nu își pot formula o convingere care să se constituie într-o certitudine și de aceea, ele trebuie să concluzioneze în sensul nevinovăției acuzatului și să-l achite.

Referitor la încălcarea prevederilor HG 69/2012 care sancționează lipsa documentului de transport corespunzător mărfii transportate la data constatării faptei contravenționale – 11.06.2015 – petenta precizează faptul că documentul de transport (scrisoare CMR) exista la data efectuării controlului, conform copiei certificate depusă la dosar, din care rezultă că acest document de transport exista, iar în tot cuprinsul acestuia sunt individualizate atât numele celor doi conducători auto, cât și identificarea ansamblului auto. Având în vedere că acest document a fost predat conducătorilor auto, petenta apreciază că și-a îndeplinit această obligație stabilită la art. 4 pct. 57 întrucât la bordul autovehiculului exista documentul în discuție, astfel că reținerea în cuprinsul procesului verbal a acestei încălcări a prevederilor HG. 69/2012 este nejustificată, solicitând înlăturarea ei.

Sub aspectul individualizării sancțiunii, petenta solicită a se avea în vedere situația economică sensibilă existentă în prezent la nivel național, iar aplicarea unor sancțiuni precum este cea cuprinsă în procesul verbal de contravenție contestat ar destabiliza și mai mult situația financiară a societății aducând consecințe negative mult prea mari în raport cu pericolul social al faptelor săvârșite.

Petenta apreciază că prin reindividualizarea sancțiunii contravenționale aplicate nu s-ar aduce atingere scopului urmărit de legiuitor în ceea ce privește aspectul preventiv și punitiv al sancțiunii, normele de drept comun în domeniul răspunderii contravenționale fiind cele prevăzute de OG. 2/2001, respectiv art. 7 alin. 3.

În drept, petenta a invocat dispozițiile OG. 2/2001, HG. 69/2012, art. 111, art. 223 alin. 3, art. 583 C.pr. civ., iar în probațiune a depus la dosar procesul verbal de contravenție contestat, dovada comunicării acestuia, copie document de transport .

Intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal ca temeinic și legal.

În fapt, cu ocazia controlului efectuat în trafic rutier în data de 11.06.2015, ora 18:44 pe DN7, km.533, loc. V___________, jud. A___, a fost depistat autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX/XXXXXXXXX deținut și utilizat de societatea petentă, conducător auto Hanus M_____, care efectua un transport rutier contra cost de marfa internațional. În urma controlului asupra documentelor necesare și obligatorii efectuării transportului rutier în condiții de legalitate conform art. 44 din OMTI 980/2011, s-a constatat faptul că operatorul de transport rutier nu și-a respectat obligația de a asigura la bordul vehiculului rutier a documentului de transport de tip CMR sau avizul de însoțire a mărfii, abatere care constituie contravenția prevăzută și sancționată de art.4 pct.57.6 din HG 69/2012 și o încălcare gravă ale prevederilor Regulamentului (CE) 1071/2009, Regulamentului (CE) 1072/2009 și ale OG 27/2011 privind transporturile rutiere.

A fost întocmită nota de constatate cu nr. xxxxxxxx cu privire la deficiențele constatate în traficul rutier, fiind semnată de ambii conducători auto.

Intimatul apreciază că plângerea nu poate fi luata in considerație întrucât fapta săvârșita conține toate elementele constitutive ale unei contravenții, iar agentul constatator a respectat prevederile exprese ale art.13,14,16(5)(6) și 17, 19 si 25-27 din OG. 2/2001 cu privire la întocmirea, modul de încheiere și comunicare al procesului verbal de contravenție. Astfel petenta are toate elementele de identificare, procesul verbal de contravenție conține descrierea faptei, contravenția, temeiul legal în baza căruia a fost sancționată.

Ceea ce a dus la întocmirea procesului verbal este expresia nudei contravenții, iar petenta nu poate invoca in apărarea sa propria culpă sau necunoașterea legii, motivația petentei nu este în măsură să o exonereze de răspundere.

Pe fondul cauzei intimata arată că, Normele metodologice cuprinse în Ordinul MTI 980/2011 stabilesc cadrul de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere și reprezintă normele prevăzute de aceasta cu privire la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora.

Transportul rutier se poate efectua numai în condițiile respectării prevederilor prezentelor norme, ale reglementărilor naționale și ale Uniunii Europene din domeniul transporturilor rutiere, precum și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.

Atât OG 27/2011 cat si OMTI 980/2011 creează cadrul general pentru aplicarea directa a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier și ale Regulamentului (CE) 1.072/2009.

Conform prevederilor art. 39. - (1) din OMTI 980/2011 norme metodologice stabilesc cadrul de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere și reprezintă normele prevăzute de aceasta cu privire la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora, pentru a efectua transport rutier contra cost de mărfuri, operatorul de transport rutier trebuie să dețină la bordul autovehiculului copia conformă a licenței comunitare valabilă pentru transportul rutier de mărfuri, documentul de transport, precum și toate celelalte documente specifice, prevăzute de reglementările în vigoare, pentru fiecare categorie și/sau tip de transport rutier.

În cazul in speța, la data de 11.06.2015 când a fost verificat și sancționat operatorul de transport rutier, acesta nu-si respectase obligația de a efectua operațiuni de transport rutier asigurând la bordul vehiculului rutier a documentului de transport de tip CMR sau avizul de însoțire a mărfii.

Deși operatorul de transport rutier a anexat la plângerea sa o scrisoare de transport CMR, la momentul controlului nu l-a deținut la bordul vehiculului rutier.

Conform prevederilor art.4 pct.57.6 din HG 69/2012 „nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul vehiculelor cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz: „documentul de transport, conform tipului de transport rutier efectuat, precum și autorizațiile prevăzute de legislația în vigiare în domeniul transporturilor rutiere”, constituie contravenție si se sancționează conform prevederilor art.7 alin. l și 2, lit. a din HG 69/2012 cu amenda aplicabilă operatorului de transport rutier.

În conformitate cu prevederile art. 3 pct. 14 din OG. 27/2011, documentul de transport este documentul care se află la bordul autovehiculului rutier pe toată durata derulării transportului, având înscrise date privind întreprinderea care efectuează transportul, expeditorul, beneficiarul transportului, mărfurile sau persoanele transportate, după caz, și care trebuie să facă posibilă stabilirea categoriei și a tipului de transport rutier efectuat.

Ca atare, în vederea răsturnării temeiniciei actului constatator petenta (potrivit art.34 alin. l din OG 2/2001) are obligația de a face dovada contrarie.

Se mai arată că legiuitorul a înțeles să individualizeze în funcție de gravitate, de pagubele produse, precum și în funcție de urmările produse, contravențiile stabilite și reglementate de HG 69/2012, iar această faptă reprezintă o încălcare grava a prevederilor Regulamentului CE nr.1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr.27/2011 și constituie contravenții, dacă aceasta nu a fost săvârșită în alte condiții, încât, potrivit legii penale să constituie infracțiune.

Pentru aceste considerente de fapt si de drept, intimatul solicită respingerea plângerii formulata de petenta ca neîntemeiată și menținerea sancțiunii aplicate prin procesul verbal de contravenție ca fiind temeinică și legală.

Petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinare prin care a reiterat motivele de contestare a temeiniciei procesului verbal de contravenție raportat la starea de fapt reținută în cuprinsul actului contestat, precizând că OG. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din analiza textului art. 34 rezultând că procesul verbal de contravenție face dovada deplină a situației de fapt reținute în cuprinsul acestuia până la proba contrară.

Pe de altă parte, art. 31 alin. 1 din OG. 2/2001 conferă dreptul părții vătămate de a contestat procesul verbal de contravenție .

De asemenea, petenta a reiterat susținerile din plângere privind existența documentului de transport la momentul efectuării controlului și reindividualizarea sancțiunii în sensul înlocuirii amenzii contravenționale cu avertismentul.

Analizând probele administrate în cauză, prin prisma prevederilor legale și a susținerilor părților, instanța reține în fapt următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ISCTR nr. xxxxxxxx încheiat la data de 11.06.2015 de intimatul I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier – ISCTR I____________ 5 T____, s-a reținut că, urmare a controlului efectuat în trafic rutier la aceeași dată, ora 18:44 pe DN 7, k.533, loc. V___________, jud. A___, a fost depistat autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX/XXXXXXXXX deținut și utilizat de societatea petentă, conducător auto Hanus M_____, care efectua un transport rutier contra cost de marfa internațional. În urma controlului asupra documentelor necesare și obligatorii efectuării transportului rutier în condiții de legalitate conform art. 44 din OMTI 980/2011, s-a constatat faptul că operatorul de transport rutier nu și-a respectat obligația de a asigura la bordul vehiculului rutier a documentului de transport de tip CMR sau avizul de însoțire a mărfii, abatere care constituie contravenția prevăzută și sancționată de art.4 pct.57.6 din HG 69/2012 și o încălcare gravă ale prevederilor Regulamentului (CE) 1071/2009, Regulamentului (CE) 1072/2009 și ale OG 27/2011 privind transporturile rutiere.

S-a aplicat petentei amenda contravențională în cuantum de 4000 lei, în temeiul art. 7 al. 1 din HG nr. 69/2012.

Sub aspect formal, instanța apreciază că nu se relevă motive de nulitate absolută, raportat la art. 17 din OG nr. 2/2001, procesul verbal găsindu-se legal încheiat.

Criticile petentei de nelegalitate, nu pot fi reținute. Este adevărat că procesul verbal a fost încheiat în lipsa reprezentantului legal al societății petente și nici nu a fost menționat un martor care să ateste aceasta, contrar prevederilor art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001, însă în cuprinsul acestuia s-a menționat faptul că nu a putut fi identificat un martor, de față fiind doar agenți constatatori care nu pot avea această calitate, fiind astfel aplicate prevederile art. 19 alin. 2 și 3.

De altfel, chiar și în situația nemenționării acestor împrejurări tot nu s-ar fi putut reține nulitatea actului, având în vedere că prin Decizia nr. 22/2007 A ICCJ, pronunțată în recurs în interesul legii, obligatorie pentru instanțe, s-a statuat că, situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator al contravenției sunt strict determinate prin reglementarea dată în cuprinsul art. 17 din ordonanță.(...) În raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor în care nulitatea procesului-verbal încheiat de agentul constatator al contravenției se ia în considerare și din oficiu, se impune ca în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un asemenea act, inclusiv cel referitor la consemnarea distinctă a obiecțiunilor contravenientului la conținutul lui, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției să nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.”

Ori, în speță, mențiunile referitoare la martorul asistent nu sunt dintre cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din Ordonanță și nici nu s-a dovedit că petenta a suferit vreo vătămare prin nemenționarea unui martor, vătămare care să nu poată fi înlăturată altfel.

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, se reține că autovehiculul petentei condus de șoferul sus numit a fost depistat efectuând transport rutier de marfă, contra cost, pe teritoriul României, iar prevederile art. 19, 29, 39 din OMTI 980/2011 norme metodologice care stabilesc cadrul de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere și reprezintă normele prevăzute de aceasta cu privire la organizarea și efectuarea transporturilor rutiere și a activităților conexe acestora, pentru a efectua transport rutier contra cost de mărfuri, sunt imperative în ceea ce privește obligațiile operatorului de transport rutier, printre care, în cazul transportului rutier contra cost de mărfuri, se regăsește și aceea privind deținerea la bordul autovehiculului a documentului de transport.

Potrivit art. 4 pct. 57.6 din HG nr. 69/2012, nerespectarea de către operatorul de transport rutier a obligației de a asigura existența la bordul autovehiculului cu care efectuează transport rutier contra cost a unuia sau mai multor documente dintre următoarele, după caz:(...) 57.6. documentul de transport, conform tipului de transport rutier efectuat, precum și autorizațiile prevăzute de legislația în vigoare în domeniul transporturilor rutiere;” constituie contravenție și nu numai, „ reprezintă încălcări grave ale prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 și ale Ordonanței Guvernului nr. 27/2011”, fapta fiind sancționată de art. 7 al. 1 cu „amendă de la 4.000 lei la 6.000 lei, care se aplică operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier”

În speță, s-a reținut faptul că la bordul autovehiculului nu exista documentul de transport – respectiv scrisoarea de trăsură, aspect menționat în cuprinsul notei de constatare nr. xxxxxxxx, întocmită la data controlului în trafic, semnată de conducătorii auto, fără obiecțiuni, situație în care este evidentă nerespectarea obligației operatorului de transport rutier de mărfuri de a asigura la bordul autovehiculului toate documentele enumerate de legiuitor la art. 4, pct. 57, din HG nr. 69/2012, faptă ce constituie contravenția prevăzută de același text de lege și sancționată de art. 7 alin. 2 lit a din actul normativ invocat. Instanța nu poate reține ca veridică susținerea petentei cum că acest document exista la bord la momentul controlului, chiar dacă acesta este prezentat în instanță și cuprinde atât data plecării și ștampila expeditorului, cât și data sosirii și semnătura destinatarului, atâta timp cât nu s-a făcut dovada prezentării lui organului constatator, dimpotrivă, lipsa acestuia a fost, cum deja s-a arătat menționată și în nota de constatare necontestată de cei doi conducători auto care, prin semnare au avut cunoștință de cele reținute și ar fi putut prezenta ulterior acestui moment documentul de transport dacă acesta s-ar fi aflat la bordul autovehiculului.

Instanța apreciază că sancțiunea aplicată – amenda în cuantumul minim prevăzut de lege este corect individualizată, proporțională cu pericolul social al faptei care este unul ridicat, cum rezultă din conținutul normei juridice încriminatoare și din cuantumul ridicat al sancțiunilor prevăzute de legiuitor, înlocuirea acesteia cu avertismentul nejustificându-se atâta timp cât petenta nu a invocat și dovedit împrejurări care să constituie circumstanțe atenuante, nu a făcut dovada că lipsa documentului în discuție de la bordul autovehiculului s-ar fi datorat unei anume cauze scuzabile, dar și în condițiile în care avertismentul se aplică faptelor ce prezintă un grad de pericol social redus, ceea ce nu este cazul în speță. De asemenea, petenta nu a lăsat să se înțeleagă că a conștientizat pericolul social al nerespectării normelor juridice în materie și nu s-a angajat că pe viitor nu le va mai încălca.

Pentru toate acestea, găsind neîntemeiată plângerea, în baza art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța o va respinge, menținând ca temeinic și legal procesul verbal contestat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plângerea formulată de petenta _______________ cu sediul în Sibiu, _________________________, jud. Sibiu, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului Sibiu sub nr. JXXXXXXXXXXXX, CUI R4624767, în contradictoriu cu intimata I____________ de S___ pentru Controlul în Transportul Rutier cu sediul procedural ales în A___, _____________________, jud. A___, împotriva procesului verbal de contravenție ___________ nr. xxxxxxxx/11.06.2015.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare ce se va depune la Judecătoria A___.

Pronunțată în ședința publică din data de 19.11.2015.

Președinte Grefier

E____ D______ B____ G_______ M____ P____

Red/Dact/EDB/GMP/02.12.2015

4 ex. /2 ___________________:

Tran________ cu sediul în Sibiu, _________________________, jud. Sibiu

ISCTR Regiunea nr. 5 T____, cu sediul procesual ales în A___, ____________________, jud. A___

Exp. 2 _____________________________________>