Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IALOMIȚA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1151/A

Ședința publică din data de 2 decembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE – D______ R______

JUDECĂTOR – M_____ I____

GREFIER - A______ D___

Pe rol, judecarea apelului în materia contenciosului administrativ și fiscal formulat de apelantul – reclamant C________-P_______ I__ împotriva sentinței civile nr. 1459 din 24.06.2015 pronunțată de Judecătoria Slobozia, în contradictoriu cu intimatul - pârât I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI I_______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul – reclamant C________-P_______ I__, lipsind intimatul - pârât I____________ de Poliție al Județului Ialomița.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează cu privire la stadiul procesual, obiectul dosarului, procedura de citare, după care;

Apelantul arată că, în afara înscrisurilor aflate la dosar, nu mai are alte probe de solicitat, cereri de formulat sau excepții de ridicat.

Instanța ia act că nu au fost invocate excepții și nici formulate alte cereri, față de actele și lucrările dosarului constată cercetarea judecătorească terminată, cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea cererii de apel.

Apelantul solicită admiterea apelului, în sensul înlocuirii sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, fără cheltuieli de judecată.

Dezbaterile declarându-se închise, instanța reține cauza în pronunțare.

După deliberare,

TRIBUNALUL

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Slobozia la data de 03.04.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul C________-P_______ I__ a solicitat anularea procesului verbal __________ nr. xxxxxx din 03.04.2015 întocmit de intimatul IPJ IALOMIȚA și anularea sancțiunii complementare, iar în subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii contravenționale cu avertisment.

Prin sentința civilă nr. 1459 din 24.06.2015, Judecătoria Slobozia a respins plângerea contravențională formulată de petentul C________ P_______-I__, cu domiciliul în Amara, ____________________ nr. 94, jud. Ialomița, CNP xxxxxxxxxxxxx, în contradictoriu cu intimatul IPJ IALOMIȚA, cu sediul în Slobozia, ____________________. 13-15, jud. Ialomița, CUI xxxxxxx, ca neîntemeiată și a fost menținut procesul-verbal __________ nr. xxxxxx din data de 03.04.2015 întocmit de intimat.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal __________ nr. xxxxxx din 03.04.2015 întocmit de intimatul IPJ IALOMIȚA, petenta a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 877.5 lei și reținerea permisului de conducere pentru 90 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 60 alin. (2) din OUG nr. 195/2002 și sancționată de art. 102 alin. (3) lit. c) din OUG nr. 195/2002.

În fapt, s-a reținut că, la data de 03.04.2015, petentul a condus pe _____________________ Slobozia autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare TX2977XM, iar la trecerea cu calea ferată nu a respectat semnele acustice și luminoase aflate în funcțiune, traversând calea ferată.

Sub aspectul legalității procesului verbal de contravenție, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale, neexistând nici un motiv de nulitate absolută a acestuia.

Analizând temeinicia aceluiași proces verbal, instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

În cauza de față, instanța a considerat că întreg ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză vine să susțină mențiunile din cuprinsul procesului verbal atacat.

Totodată, din înregistrarea video aflată la f. 27 din dosar rezultă fără putință de tăgadă faptul că petentul nu a respectat semnificația semnalelor sonore și luminoase care anunțau sosirea trenului. Sub acest aspect, instanța a constatat că la momentul la care petentul se afla înaintea trecerii de cale ferată, semnalele luminoase erau pornite, celelalte autoturisme aflate pe sensul opus de mers fiind oprite. Totodată, se observă și faptul că petentul ar fi avut timp să oprească, fără ca mașina să ajungă pe calea ferată.

Așa fiind, instanța a reținut că, din mijloacele de probă administrate în cauză, reiese faptul că petenta se face vinovată de contravenția reținută în sarcina sa.

Instanța a mai avut în vedere și faptul că abaterea contravențională a fost constatată ex propriis sensibus de către agentul constatator și a reținut că fapta a fost apreciată nemijlocit de către acesta.

Totodată, instanța a constatat că petentul nu a formulat obiecțiuni cu prilejul întocmirii procesului-verbal de contravenție, semnându-l fără rezerve, fapt a cărui semnificație nu poate fi decât aceea a acordului cu privire la mențiunile consemnate și sancțiunea aplicată de către agentul constatator.

Este evident că semnarea procesului-verbal într-un atare mod nu conferă o prezumție irefragabilă de recunoaștere a faptei, însă persoana sancționată are obligația de a justifica atitudinea substanțial diferită, materializată prin contestarea ulterioară a procesului-verbal, în condițiile în care nu a avut nimic de obiectat cu prilejul întocmirii acestuia și aducerii la cunoștință a faptei imputate de către agentul constatator. În lipsa dovedirii unor împrejurări care să ateste că petentul s-a aflat în eroare sau a fost constrâns să semneze actul fără obiecțiuni, acesta susținând că a semnat pentru că îi era necesar pentru a formula plângere, simpla negare a situație de fapt în astfel de condiții nu poate conduce la înlăturarea prezumției de veridicitate a celor expuse în procesul-verbal contestat.

Instanța a apreciat că petentul nu a reușit să răstoarne prezumția de care se bucură procesul-verbal de contravenție contestat sub aspectul temeinicei acestuia, iar situația de fapt reținută prin acesta corespunde realității.

Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța a apreciat drept justificat cuantumul amenzii aplicate.

În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. (3) O.G. nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Instanța a constatat că nivelul amenzii corespunde pericolului social al faptei și conduitei petentului. Instanța a considerat că fapta acestuia de a traversa calea ferată în timp ce semnalele acustice și luminoase erau în funcțiune, denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja atât pe cel care conduce un autoturism, cât și pe ceilalti participanți la trafic și nu poate fi consecința unei neatenții sau culpe ușoare a petentului, ci doar consecința unei lipse de interes vădite a acestuia față de dispozițiile legale și față de siguranța traficului, provocând indignare în rândul celorlalți participanți la trafic.

Sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 90 zile intervine de drept odată cu săvârșirea faptei de către petent, astfel încât orice discuție referitoare la oportunitatea luării sale este exclusă.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen, motivat, C________ –P_______ I__ solicitând anularea sentinței atacate și reținerea cauzei spre rejudecare.

Arată că una dintre componentele esențiale ale contravenției este existența vinovăției în lipsa căreia nu există contravenția și este imposibilă tragerea la răspundere a făptuitorului. Arată că prima instanță a înlăturat apărările formulate cu privire la lipsa vinovăției în ceea ce privește fapta contravențională care îi este imputată.

Mai arată că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze de orice mijloc de probă și să invoce argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor.

În drept, art. 466 și urm. C pr. civ.

În dovedire, înscrisuri.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea apelului ca fiind netemeinic și menținerea în tot a procesului-verbal de constatare atacat întrucât instanța de fond a verificat, din oficiu, legalitatea procesului verbal, iar intimata a depus, odată cu întâmpinarea și toate documentele doveditoare ale constatării contravenției în condiții de deplină legalitate.

Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.

Procesul-verbal de constatare a contravenției îndeplinește condițiile de fond și formă, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 2/2001.

In concluzie, solicită respingerea apelului formulat ca fiind netemeinic și menținerea procesului-verbal de constatare a contravenției ca fiind temeinic și legal.

În drept, art. 205 al. 2 C pr. civ.

În dovedire, înscrisurile depuse la prima instanță.

Tribunalul, analizând sentința ce face obiectul apelului de față, în raport de criticile formulate, susținerile părților, actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale incidente, dispozițiile art. 476 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă, constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal __________ nr. xxxxxx din 03.04.2015 întocmit de intimatul IPJ IALOMIȚA, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 877.5 lei și reținerea permisului de conducere pentru 90 de zile pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 60 alin. (2) din OUG nr. 195/2002 și sancționată de art. 102 alin. (3) lit. c) din OUG nr. 195/2002.

În fapt, s-a reținut că, la data de 03.04.2015, petentul a condus pe _____________________ Slobozia autoturismul marca Opel cu nr. de înmatriculare TX2977XM, iar la trecerea cu calea ferată nu a respectat semnele acustice și luminoase aflate în funcțiune, traversând calea ferată.

Verificând, potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, tribunalul reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, ce ar putea fi invocate din oficiu. Fapta este corect descrisă potrivit art.16 alin.1 din O.G. nr.2/2001.

Și sub aspectul temeiniciei, tribunalul constată că procesul verbal de contravenție răspunde cerințelor legale.

Instanța de fond trecând la soluționarea cauzei, în mod corect a stabilit că actul de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de o prezumție simplă de legalitate și temeinicie, prezumție care permite petentului ca prin probele pe care le propune în fața instanței să dovedească o alta situație de fapt decât cea reținută prin procesul verbal, însă această situație nu poate fi reținută în cauza de față.

Instanța de apel reține că prin înscrisurile depuse la dosar de către intimat în susținerea procesului verbal, acesta a răsturnat prezumția de nevinovăție care opera în favoarea petentului.

Susținerile apelantului din cererea de apel referitoare la lipsa vinovăției acestuia nu sunt întemeiate. Tribunalul nu poate primi apărările apelantului referitoare la imposibilitatea acestuia de a frâna și de a opri mașina în condiții de siguranță. Astfel, din înregistrarea video depusă la dosar de către intimat rezultă că apelantul ar fi avut timp să oprească autoturismul după punerea în funcțiune a semnalelor acustice și luminoase de la nivelul căii ferate. Apărarea sa în sensul că dacă ar fi frânat, mașina s-ar fi oprit pe calea ferată nu este întemeiată în condițiile în care în înregistrarea video se observă alți participanți la trafic, pe sensul opus de mers apelantului care au avut timp să oprească după punerea în funcțiune a semnalelor acustice și luminoase la un moment la care autoturismul condus de apelant nu apare în înregistrarea video (deci el se afla la o distanță mai mare de calea ferată, astfel că ar fi avut timp să frâneze la timp). Mai mult, tot pe sensul de mers opus apelantului, se observă un autoturism marca Opel care a fost surprins foarte aproape de calea ferată la momentul punerii în funcțiune a semnalelor acustice și luminoase și care nu a putut opri decât pe calea ferată dar care a efectuat manevra de mers înapoi pentru a nu traversa calea ferată pe culoarea roșie a semaforului.

În privința sancțiunii aplicate, instanța de apel reține faptul că aceasta a fost în mod corect individualizată de către intimat care s-a raportat la gradul de pericol social pe care petentul l-a generat prin săvârșirea faptei, conform art.21 din O.G.nr.2/2001.

Aprecierea gradului de pericol social se face în raport de urmările care ar fi putut fi produse ca urmare a traversării liniei de cale ferată prin nerespectarea semnificației semnalelor acustice și luminoase de culoare roșie. Pericolul faptei săvârșite de apelant se stabilește nu numai prin raportare la siguranța proprie a apelantului, dar și prin raportare la ceilalți participanți la traficul rutier și la cel feroviar.

Tribunalul constată că apelantul a beneficiat de un proces echitabil în condițiile în care a avut posibilitatea de a propune probele pe care le aprecia utile pentru soluționarea cauzei. Astfel, dacă instanța națională îi oferă petentului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, cade exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale. Instanța națională poate pronunța o hotărâre numai pe baza probelor depuse de agentul constatator, în condițiile în care petentului i s-a dat pe tot parcursul procesului posibilitatea de a-și dovedi afirmațiile.

Din ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut că petentul nu a reușit să înlăture prezumția de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul-verbal, nereușind să combată cele consemnate în cuprinsul actului de constatare a contravenției.

Așa fiind, cum în cauză, prezumția de nevinovăție de care s-a bucurat petentul apelant în condițiile art. 6 alin. 2 din Convenție, a fost răsturnată, corect instanța de fond prin soluția dată a menținut procesul verbal de contravenție ca fiind temeinic și legal, situație față de care în baza art. 480 alin. 1 din Noul cod de procedură civilă urmează a respinge ca nefondat apelul declarat de apelantul petent C________-P_______ I__ împotriva sentinței civile nr. 1459/24.06.2015 a Judecătoriei Slobozia.

Văzând și dispozițiile art. 634 alin. 1 pct.4 cod procedură civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

În baza art. 480 al.2 Noul Cod de procedură civilă respinge ca neîntemeiat apelul formulat de C________-P_______ I__, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în Amara, ____________________, nr. 94, jud. Ialomița împotriva sentinței civile nr. 1459/24.06.2015 a Judecătoriei Slobozia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 02.12.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, GREFIER,

R______ D______ I____ M_____ D___ A______

Red . Tehnored.I.M.

04 ex./___________.12.2015

Jud. fond Z_____. A.I./Judecătoria Slobozia