Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică


Date speţă
Instanţă:
Tribunalul TIMIŞ
Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual:
Apel
Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie
Număr hotarâre:
1629/2015 din 12 octombrie 2015
Sursa:
Rolii.ro

R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ nr. 1629/2015

Ședința publică din data de 12 octombrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE D___ P_____

Judecător G_______ B______

Grefier E_____ B______

Pe rol se află judecarea apelului declarat de apelantul I____________ De Poliție Județean T____ împotriva sentinței civile nr. xxxxx/27.11.2014, pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosar nr. XXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimații P____ A______-S_____, G_______ A________ S.A., având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat în reprezentarea intimatei L____ M_____ B_____ și au lipsit reprezentanți celorlalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință.

Potrivit dispozițiilor art. 131 al. 2 coroborate cu prevederile art. 95 pct. 2 din noul cod procedură civilă, aprobat prin Legea nr. 134/2010, instanța constată că este competentă din punct de vedere general, material și teritorial să soluționeze cauza.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 392 din Noul Cod Procedură Civilă, constată încheiată cercetarea judecătorească, declară dezbaterile deschise și acordă cuvântul pe apel.

Reprezentantul intimatei P____ A______ - S_____ a solicitat respingerea apelului, fără cheltuieli de judecată

În temeiul dispozițiilor art. 394 Noul Cod Procedură Civilă, instanța declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.

TRIBUNALUL :

Deliberând, constată următoarele :

Prin sentința civilă nr. xxxxx/27.11.2014, pronunțată de JUDECĂTORIA TIMIȘOARA în dosar nr. XXXXXXXXXXXX , s-a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta P____ A______-S_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în Timișoara, ___________________________. 31, _________________________, în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție Județean T____, cu sediul în Timișoara, _____________________. 46, jud. T____, și intervenient G_______ A________ SA, cu sediul în București, ______________________. 45, sector 1, având ca obiect procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 27.12.2014.

S-a dispus înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii și a măsurii complementare aplicate pentru fapta prev. de disp.art.79 alin.1 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice cu avertismentul.

S-a menținut în rest dispozițiile procesului verbal atacat.

Nu s-au acordat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din data de 27.12.2013 petenta a fost sancționată contravențional pentru două fapte: aceea de a vira la dreapta fără a se asigura corespunzător, cu consecința acroșării unul alt autovehicul și aceea de nu declara în termenul legal de 24 de ore producerea evenimentului rutier.

Prin procesul verbal contestat s-a reținut că în ziua de 24.12.2013, la ora 12 30, petenta se afla la volanul autoturismului cu nr. XXXXXXXXX și neasigurându-se la manevra de schimbare a benzii a acroșat autoturismul cu nr. XXXXXXXXX. De asemenea, s-a mai reținut că aceasta nu s-a deplasat la sediul Poliției în vederea declarării incidentului.

Procesul-verbal respectă cerințele imperative ale art. 17 din OG 2/2001, iar plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile.

Cu privire la prima fapta reținută în sarcina sa, instanța observă faptul că petenta nu contestă vehement acroșarea celuilalt autovehicul, ci afirmă că nu crede că s-a produs vreun eveniment, menținând o poziție dubitativă cu privire la aspectele imputate. De altfel, nici martorul propus de aceasta, prin depoziția dată în fața instanței sub prestare de jurământ, nu a contestat existența unor pagube materiale, ci a făcut o apreciere subiectivă cu privire la gravitatea redusă a avariilor produse. Un argument suplimentar în favoarea faptului că petenta nu contestă acroșarea autoturismului cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX este și acela că aceasta s-a arătat dispusă să încheie o înțelegere amiabilă. În plus, în declarația dată în fața organelor de poliție, petenta a recunoscut că există o zgârietură minoră, însă o apreciază ca fiind nesemnificativă (f 46).

În schimb, în ceea ce privește ce-a de-a doua faptă, de neprezentare la sediul Poliției în termen de 24 de ore, instanța reține că în speță sunt întrunite elementele constitutive ale faptei. Împrejurarea că era Ajunul Crăciunului nu este o circumstanță aptă să înlăture obligația petentei de a se prezenta la Poliție. Cu toate acestea, împrejurarea că petenta a avut o stare emoțională nefavorabilă, precum și faptul că atât din susținerile acesteia, cât și depoziția martorului reiese că între petentă și conducătorul celuilalt vehicul a existat o înțelegere verbală în sensul de a se încheia o constatare amiabilă la un moment ulterior, instanța apreciază că ar fi suficientă și proporțională aplicarea unei sancțiuni cu avertismentul.

Pe cale de consecință, instanța a admis în parte plângerea contravențională și a dispus înlocuirea sancțiunii contravenționale a amenzii și a măsurii complementare aplicate pentru fapta prev. de disp.art.79 alin.1 din OUG nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice cu avertismentul, menținând procesul verbal de contravenție ca legal și temeinic în rest.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel I____________ de Poliție Județean T____, solicitând admiterea apelului formulat, modificarea sentinței în sensul respingerii plângerii contravenționale din următoarele considerente:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 27.12.2014, petenta a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 800 lei (400 lei + 4000 lei), precum și suspendare dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, reținându-se în sarcina sa faptul că la data de 27.12.2013, în Timișoara, ______________________ a condus auto Renault cu nr. XXXXXXX, pe banda doi, nu s-a asigurat la schimbarea benzii pe banda unu, virând dreapta; a acroșat cu dreapta spate un auto Audi cu nr. XXXXXXX. De asemenea, nu s-a prezentat la Poliția Rutieră în 24 de ore pentru a declara accidentul.

Prin sentința nr. xxxxx/2014 din 27.11.2014. Judecătoria Timișoara a admis în parte plângerea contravențională formulată de către petenta P____ A______ S_____ împotriva procesului - verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 27.12.2014, dispunând înlocuirea amenzii în cuantum de 400 lei și a măsurii complementare a reținerii permisului de conducere, ambele aplicate pentru fapta prev. de art. 79 alin. 1 din OUG 195/2002 cu sancțiunea avertismentului.

Pentru a dispune astfel, instanța a apreciat că faptele reținute în sarcina petentei P____ A______ S_____ sunt de o gravitate redusă și că scopul legii poate fi atins și prin aplicarea sancțiunii avertismentului;:

Apreciază că prima instanță a pronunțat o hotărâre total netemeinică atunci când a admis plângerea petentului si a înlocuit atât sancțiunea contravențională a amenzii în cuantum de 400 lei, cât și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile cu sancțiunea avertismentului.

Agentul constatator a aplicat sancțiunile în cuantumul prevăzut de lese pentru fiecare dintre cele două contravenții reținute în sarcina petentei, având în vedere atât gravitatea faptelor, dar și atitudinea acesteia de la momentul constatării contravenției. Consideră că nu este oportun ca persoanele care săvârșesc contravenții să se prevaleze de faptul că indiferent de fapta săvârșită și de sancțiunea aplicată de către agentul constatator, prin formularea unei plângeri contravenționale, poate evita o sancțiune pe care să o resimtă.

Apreciază că nu se impune înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului din următoarele motive:

In efectuarea operațiunii de individualizare a sancțiunilor contravenționale, punctul de plecare îl constituie fapta contravențională corelată cu întreg complexul de date care indică periculozitatea ei socială, iar ca punct final, situația, contravenientului privită în raport cu împrejurările ce țin de atitudinea acestuia față de fapta săvârșită.

Astfel, raportat la criteriile expuse de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, apreciază că, având în vedere gradul de pericol social al faptei, nu se poate aplica sancțiunea avertismentului, deoarece fapta, prin natura sa, nu poate cauza o pagubă materială efectivă, însă acest lucru nu înseamnă că nu a cauzat o pagubă.

De asemenea, trebuie avut în vedere și faptul că legiuitorul a stipulat sancțiunea amenzii într-un cuantum ridicat pentru astfel de fapte ilicite. Or, a aprecia că gravitatea faptei este suficient de scăzută încât să justifice aplicarea unui simplu avertisment, ar face ca sancțiunea amenzii contravenționale menționată în dispozițiile leșii să fie inoperantă, confirmând și întărind, în același timp, atitudinea indisciplinată a cetățenilor, care ar fi încurajați să încalce dispozițiile legale arătate, fiind la adăpost de sancțiuni pecuniare, conștienți fiind că sancțiunea care li s-ar aplica ar fi avertismentul.

În subsidiar, dacă instanța de apel va considera că totuși se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment, solicită a se menține sancțiunea complementare a suspendării dreptului de a conduce pe timp de 30 de zile, având în vedere următoarele:

Procesul verbal întocmit de agentul constatator a fost încheiat potrivit modelului prevăzut în anexa nr. IA din HG nr. 1391/2006, și cuprinde toate elementele obligatorii prevăzute de lege, inclusiv măsura tehnico-administrativă luată de agentul constatator.

Sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce a fost aplicată prin același proces verbal prin care s-a aplicat și sancțiunea principală a amenzii.

Arătă că prevederea art. 180 alin 1 din Hg 1391/2006 ( unde se menționează că procesul verbal cuprinde, printre altele în mod obligatoriu, sancțiunea contravențională condimentară aplicată și/sau măsura tehnico administrativă dispusă) este respectată în cazul procesului verbal supus analizei instanței.

Conform art. 210 alin. 1 din HG 1391/2006, în situația în care conducătorul de autovehicul săvârșește o faptă pentru care, potrivit legii, se reține permisul de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, se eliberează o dovadă înlocuitoare cu drept de circulație, iar sancțiunea contravențională complementară operează începând cu ziua următoare celei în care a expirat valabilitatea dovezii.

Așadar, în prezenta speță, procesul verbal a fost încheiat cu respectarea prevederilor legale în vigoare, agentul constatator făcând mențiune despre măsura tehnico-administrativă de reținere a permisului de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, fiind eliberată și o dovadă înlocuitoare cu drept de circulație pentru un termen de 15 zile.

In ceea ce privește măsura dispusă de către instanță, respectiv anularea sancțiunii complementare de suspendare a dreptului de a conduce, instanța a dispus această măsură raportându-se la situația de fapt, însă nu a avut în vedere faptul că măsura suspendării dreptului de a conduce este prevăzută imperativ de textul de lege care sancționează contravenția respectivă, agentul constatator fiind obligat să o dispună prin procesul-verbal prin care a reținut săvârșirea contravenției în sarcina petentei. Atât timp cât procesul-verbal de contravenție este menținut, ca fiind legal și temeinic, fiind dovedit în fața instanței că petentul a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, fiind numai înlocuită sancțiunea amenzii cu cea a avertismentului, consideră că sancțiunea complementară trebuia să fie menținută.

Prin întâmpinare, intimatul P____ A______ – S_____, a solicitat respingerea apelului, pentru următoarele considerente:

Intimata reiterează motivele invocate în cererea de chemare în judecată și arată că în data de 24.12.2013, în jurul orei 12:30, conducea autoturismul marca Renault Fluence cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX în Timișoara, pe ______________, din Direcția Primăriei Timișoara, spre Spitalul de Copii Louis Ț______, în condiții de trafic intens, fiind Ajunul Crăciunului.

Astfel, în timp ce se afla pe banda I, între cele două semafoare aflate în stânga și dreapta Catedralei Mitropolitane, petenta arată că, în fața sa, se afla autoturismul marca Audi Q7 de culoare neagră, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, a oprit circulația timp de câteva minute pentru a permite familiei sale să coboare, fapt care a necesitat timp și a determinat multe claxonări ale autoturismelor din trafic.

În aceste condiții, petenta precizează că a reușit să obțină prioritate de la un conducător auto aflat pe banda a II-a, pentru a putea trece de autoturismul marca Audi cu nr. XXXXXXXXX care oprise circulație, după care a revenit pe banda I, bandă obligatorie pentru direcția înainte și s-a îndreptat la domiciliul de pe _____________________. 31, unde a parcat.

Conducătorul autoturismului Audi Q7 a pornit în urmărirea sa, cu claxoane și semnale luminoase de la faruri, a fost agresată verbal, de către conducătorul autoturismului susmenționat, care a urmărit-o până la domiciliu, susținând că petenta i-a lovit mașina.

Intimata susține că a încercat o rezolvare amiabilă a incidentului pe cale amiabilă urmând a se reîntâlni cu dl. C_______ la o dată ulterioară zilei de 24.12.2013, sens în care părțile au schimbat numerele de telefon.

În aceste condiții, petenta apreciază că nu se poate discuta de refuzul de a se prezenta la sediul Poliției Rutiere pentru a declara un accident, ci despre acordul părților în sensul de a rezolva problema pe calea constatării amiabile.

Apreciază că, ar fi putut fi secționată eventual, pentru neprezentarea la citarea organelor de Poliție, conform art 102, alin (1) lit 25 din OUG 195/2002, însă numai în situația în care nu s-ar fi prezentat la citația organelor de Poliție. în realitate chiar ea s-a prezentat la Poliție în termen de 30 de minute de la ora la care a fost chemată telefonic, în data de 27.12.2013, chiar dacă nu a fost apelată personal, ci la sediul societății unde lucra atunci.

Apreciază că ar fi fost in culpa fata de conținutul contravenției de neprezentare la Politie, daca celalalt participant la trafic s-ar fi prezentat la Politie si ar fi declarat accidentul, iar ea as fi refuzat apoi să se prezinte la citarea Politiei.

Consideră astfel că organul constatator ar fi trebuit să aibă în vedere toate circumstanțele menționate mai sus.

Apreciază că procesul verbal întocmit și contestat este nelegal.

Invocă aplicabilitatea în cauză a prevederilor art. art. 79, alin (2) , lit a) din OUG 195/2002, conform căruia: părțile unui eveniment rutier nu au obligația prezentării pentru a-l declara la Politie , dacă se încheie o constatare amiabilă, în condițiile legii

Referitor la solicitarea apelantei de a se modificat sentința primei instanțe, în sensul de a fi menținută sancțiunea complementară cu suspendarea dreptului de a conduce timp de 30 de zile, apreciază că o astfel de solicitare nu numai că nu se justifică, dar este inadmisibilă conform prevederilor legale în vigoare.

Astfel, sancțiunea complementară cu suspendarea dreptului de a conduce pentru o anumită perioadă, este aplicabilă, conform prevederilor OUG 195/2002, concomitent cu sancțiunea principală, pentru anumite fapte, dar numai dacă sancțiunea principală este amenda.

Susține că în acest moment, cadrul legislativ aplicabil nu permite aplicarea unei sancțiuni complementare cu suspendarea dreptului de a conduce, concomitent cu sancțiunea avertismentului

În al doilea rând, apreciază că nici argumentele de ordin etic și moral nu ar justifica o asemenea asociere, căci din moment ce prima instanță a apreciat că este justificată înlocuirea sancțiunii principale a amenzii cu avertismentul, înseamnă că instanța a dat întregului său comportament o încărcătură mai ușoară din punct de vedere al pericolului social, ceea ce nu poate duce decât la concluzia că nu se justifică înlocuirea sancțiunii principale cu una mai ușoară, dar menținerea sancțiunii complementare, care presupune severitate, căci presupune suspendarea exercitării dreptului de a conduce.

Analizând apelul formulat, prin prisma motivelor invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, tribunalul apreciază că acesta este fondat , pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Intimata petentă a fost sancționat contravențional cu o amendă totală în cuantum de 800 de lei și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile pentru săvârșirea a două fapte contravenționale,respectiv cea prevăzută de art. 54 alin. 1 din OUG 195/2002 republicată și cea prevăzută de art.79 alin. 1 lit. b din OUG 195/2002.

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx contestat s-a reținut că la data de 24.12.2013 pe ________________________________,petenta intimată în timp ce conducea autoturismul marca Renault Fluence cu nr. XXXXXXXXX nu s-a asigurat când a efectuat manevra de schimbare a benzii de circulație și a avariat autoturismul marca Audi Q7 cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX .De asemenea s-a reținut că petenta intimată nu s-a prezentat la unitatea de Poliție Rutieră T____ în termenul legal de 24 de ore pentru a anunța producerea accidentului de circulație .

Prima instanță în stabilirea stării de fapt a reținut în mod corect că petenta se face vinovată de săvârșirea celor două fapte contravenționale pentru care a fost sancționată. Aceste aspecte nu au fost contestate si au intrat sub putere de lucru judecat.

În ceea ce privește însă soluția primei instanțe de modificare a sancțiunii principale a amenzii contravenționale în avertisment și a anulării sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pe o perioadă de 30 de zile , Tribunalul apreciază că aceasta nu este temeinică.

Astfel, potrivit art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, iar potrivit art.7 alin.3 din OG nr.2/2001 „avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune”.

Tribunalul apreciază că prima instanța nu a făcut o corectă apreciere a individualizării sancțiunii aplicate și a prevederilor legale menționate, în condițiile în care gradul concret de pericol social al faptei este unul ridicat având în vedere împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia și urmarea produsă.

Concret, petenta, prin atitudinea sa culpabilă a produs avarierea unui autoturism aspect care atrage consecințe patrimoniale care nu pot fi ignorate.

De asemenea Tribunalul reține și modalitatea în care s-au desfășurat evenimentele între părțile implicate în accident petenta apelantă fiind cea care a plecat de la locul faptei fără a da importanță accidentului produs și fiind ajunsă din urmă de către celălalt șofer implicat în eveniment abia la domiciliul acesteia aflat la câteva străzi distanță de locul producerii accidentului .

În consecință, având în vedere gradul concret de pericol social și împrejurările în care a fost săvârșită fapta, tribunalul consideră că scopul sancțiunii nu poate fi atins doar prin aplicarea sancțiunii avertismentului, amenda aplicată prin procesul verbal de contravenție fiind proporțională față de pericolul social al faptei .

Având în vedere aprecierea gradului de pericol social al faptei în sensul celor expuse mai sus,Tribunalul consideră că nu se impune nici anularea măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice pentru o perioada de 30 de zile, această sancțiune fiind aplicată în mod legal și temeinic de către agentul constatator din cadrul intimatei apelante IPJ T____.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 480 alin. 2 NC.pr.civ, Tribunalul va admite apelul, va schimba în tot sentința civilă apelată în sensul respingerii plângerii contravenționale formulate de către petenta intimată .

În ceea ce privește cheltuielile de judecată Tribunalul reține că ele nu au fost solicitate în apel de către apelant.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite apelul declarat de apelantul I____________ De Poliție Județean T____ cu sediul în Timișoara, ____________________. 46, J____ T____, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/27.11.2014 pronunțată de JUDECĂTORIA TIMIȘOARA, în dosar nr. XXXXXXXXXXXX , în contradictoriu cu intimații P____ A______ – S_____, cu domiciliul procedural ales la Cabinet avocat „SCPA P____ P_______, CUT SI ASOCIATII” din Timisoara, __________________. 5, _______________________ și G_______ A________ S.A. cu sediul în sector 1, București, _______________________. 45.

Schimba in tot hotărârea atacata.

Respinge plângerea contravențională.

Fără cheltuieli de judecata.

Definitiva.

Pronunțată în ședința publică de la 12 octombrie 2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

D___ P_____ G_______ B______

Grefier,

E_____ B______

Red. D.P, EB, 11.11. 2015

PI J_______ M_______


Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

office@avocatura.com

Formular de contact

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de AVOCATURA COM S.R.L.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Consultanță juridică online Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025