Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL ARGEȘ

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 293/2015

Ședința publică de la 29 Ianuarie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE A______ M_____ P______

Judecător M______ V____

Grefier N_______ P___

S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de intimatul I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES-BIROUL POLITIEI RUTIERE P______ împotriva sentinței civile nr. 4345/07.05.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind petentul C_______ O_____ C_________, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Tribunalul având în vedere că prin motivele de apel (fila4) s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, potrivit disp. art 223 alin3 c.pr.civ, nemaifiind alte cereri de formulat, în raport de actele și lucrările dosarului constată încheiată cercetarea asupra apelului și rămâne în pronunțare asupra acestuia.

INSTANȚA

Asupra apelului civil de față,

Constată că la data de 05.03.2013 petentul C_______ O_____ C_________, a formulat plângere contravențională împotriva procesului - verbal cu ________ nr. xxxxxxx/20.02.2013 emis de intimata I.P.J. Argeș – Biroul Poliției Rutiere Pitești, solicitând instanței să dispună anularea acestuia ca fiind nelegal si netemeinic.

În motivarea plângerii s-a arătat că: a formulat obiecții la procesul verbal, acesta nefiind conform realității; la data de 20.02 2013, in timp ce se deplasam in mun. Pitești cu autoturismul cu nr. de inmatriculare XXXXXXXXXX, a trecut pe langa un agent de politie care i-a făcut semne sa oprească; s-a conformat dispozițiilor agentului si a prezentat documentele la control; agentul a verificat documentele si l-a "anunțat" ca i se aplica o amenda considerabila si reținerea permisului de conducere, pentru faptul ca nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați in traversare pe marcajul special amenajat acestora; a circulat regulamentar si a acordat prioritate de trecere pietonilor ori de cate ori aceștia si-au manifestat intentia de a traversa insa la respectiva trecere de pietoni nu se afla nimeni, deci nu avea cui sa ii dea prioritate; a invederat agentului aceste aspecte si a solicitat agentului sa indice daca comiterea contravenției a fost filmata, intrucat are certitudinea ca nu a incalcat nici-o regula de circulație; agentul de politie a refuzat orice discuție si s-a indepartat de mașina impreuna cu documetele sale; dupa aproximativ 5 minute s-a intors si i-a solicitat sa semneze procesul verbal fara a da drumul din mana procesului-verbal, astfel incat sa nu poată citi conținutul sau; i-a invederat ca nu-l va semna pana nu-i prezintă proba video, iar acesta i-a comunicat ca îi va trimite procesul verbal prin posta; în aceasta situație i-a solicitat sa-i permită sa citească conținutul si sa facă obeictiuni; organul de constatare a presupusei contravenții nici nu i-a făcut dovada pe loc a faptului ca a fost inregistrat cu aparatul video montat pe un auto din dotarea politiei rutiere; de aceea, prin prezenta solicită ca I.P.J. Argeș sa faca dovada ca a fost efectuata înregistrarea video cu privire la cele ce au fost consemnate in procesul verbal de constatarea contravenției aplicata asupra sa; în ceea ce privește fondul plângerii poate proba cu martori faptul ca nu a incalcat nici-o regula de circulație si ca a acordat prioritate pietonilor de fiecare data cand a fost cazul; în ceea ce privește puterea doveditoare a procesului-verbal, in dreptul intern se considera ca acesta face credința deplina despre actele si faptele la care se refera, nefiind necesara administrarea altor mijloace de proba; în prezent, aceste considerente trebuie revizuite având in vedere practica CEDO ( A_____ c. României, Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Eanady c. Slovaciei, Lauko c. Slovaciei, Kaubec c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, Blum c. Austriei) precum si prevederile art. Art 6 paragraf 1 din CEDO care fac parte din dreptul intern in baza art 11 din Constituitia României si are prioritate in temeiul art 20 alin 2 din legea fundamentala; desi in dreptul nostru contravenția are caracter civil, in lumina jurisprudenteti CEDO acest gen de contravenții intra in sfera acuzațiilor in materie penala, la care se refera primul paragraf al articolului 6 CEDO; pentru a stabili daca respectiva contravenție are sau nu natura penala trebuie avute in vedere trei crierii alternative, nu cumulative- calificarea faptei in dreptul intern, natura faptei incriminate, natura si gravitatea sancțiunii aplicate; raportat la aceste criterii, CEDO a considerat ca procedura contravenționala reglementata de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor poate fi asimilata celei penale; potrivit CEDO, primul criteriu are doar valoare relativa, astfel ca pentru lămurirea caracterului sancțiunilor contravenționale prin prisma art 6 par. 1 din Convenție urmează a fi analizate celelalte doua crierii; prin urmare, in speța de fata, in lumina jurisprudentei CEDO si a art 6 din Convenție, instanța nu poate priva contravenția de caracterul sau inerent penal intrucat norma juridica ce sancționează contravenția are caracter general si sancțiunea urmărește un scop preventiv si represiv; pe cale de consecința, trebuie sa fie recunoscute si garanțiile specifice in materie penala printre care si prezumția de nevinovăție; textul Convenției (la fel su jurisprudenta Curții) face parte din dreptul intern al României, iar in raport de dispozițiile art 20 alin 2 din Constituție are prioritate fata de reglementările interne; în acest sens, procesul-verbal nu face prin el insusi dovada existentei faptei, a autorului si a vinovăției acestuia, fiind doar actul prin care o persoana e acuzata de săvârșirea unei contravenții; în aceasta situație, beneficiind de prezumția de nevinovăție, sarcina administrării probelor revine agentului constatator, orice îndoiala profitând persoanei acuzate de săvârșirea contravenției potrivit principiului in dubio pro reo; în aceasta ordine de idei, solicită agentului constatator sa faca dovada săvârșirii contravenției.

În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. 2/2001, O.U.G. 195/2002, art. 6 par. 1 din C.E.D.O.

La data de 04.12.2013 s-a depus, de către intimată, întâmpinare prin care s-a arătat: a primit spre soluționare contestația C_______ O_____ C_________, din mun. Pitești, ____________________________, _____________________, jud. Argeș, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 20.02.2013, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 135, lit. H din HG nr. 1391/2006, sancționată de art. 100, alin. 3, lit. B din OUG nr. 195/2002 R, constând în aceea că a condus autoturismul marca Audi cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, pe _______________________ a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversarea străzii, pe marcaj pietonal, semnalizat corespunzător, pietonii aflându-se pe banda sa de mers, procesul verbal fiind întocmit de către agentul principal de poliție Carstei O_______, din cadrul Poliției Mun. Pitești, Biroul Rutier; astfel, din verificările efectuate s-a constatat că în ziua de 20.02.2013, agentul principal de politie Carstei O_______, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, pe _____________________, din mun. Pitești a observat conducătorul unui autoturism marca Dacia cu numărul de înmatriculare AG-H-KTF, ce se deplasa spre _______________________ a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați regulamentar în traversarea străzii, pe marcaj pietonal, semnalizat corespunzător, pietonii aflându-se pe banda sa de mers, fapt pentru care agentul de poliție a procedat la oprirea acestui autoturism; cu această ocazie a identificat conducătorul autoturismului în persoana petentului C_______ O_____ C_________, explicându-i acesteia motivul opririi și pericolul social creat prin manevra sa precum și faptul că va fi sancționat contravențional; agentul de poliție a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 20.02.2013, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 135, lit. H din HG nr. 1391/2006, sancționată de art. 100, alin. 3, lit B din OUG nr. 195/2002 R, petentul fiind sancționat cu amendă în valoare de 300 lei, având posibilitatea de a achita jumătate din minimul amenzii în două zile lucrătoare, respectiv suma de 150 lei, iar ca măsură tehnico-administrativă s-a reținut permisul de conducere în vederea suspendării, eliberându-i-se o dovadă înlocuitoare cu valabilitate 15 zile, petentul semnând și primind procesul-verbal; plângerea a fost depusă in termen legal, iar procesul verbal a fost întocmit cu respectarea prevederilor legale, motiv pentru care opinăm pentru menținerea acestuia și a sancțiunii aplicate, solicitând judecarea acesteia în lipsă.

Prin sentința civilă nr. 4345/7.05.2014 a Judecătoriei Pitești a fost admisă plângerea și s-a anulat procesul – verbal de constatare a contravenției cu ________ și nr. xxxxxxx/20.02.2013 emis de intimată, reținându-se în esență următoarele:

La data de 20.02.2013, orele 18⁰⁵, petentul a fost sancționat cu amendă în sumă de 300 lei, pentru că, a condus auto marca Audi cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX în mun. Pitești, Calea Craiovei și nu a acordat prioritate pietonilor angajați în traversarea străzii pe marcajul pietonal, la ora 17⁵⁷.

S-a emis procesul – verbal cu ________ și nr. xxxxxxx/20.08.2013 (fila 7), sancțiunea aplicându-se în baza dispozițiilor art. 135, alin. 4 din H.G. 1391/2006, raportat la prevederile art. 100, alin. 3, lit. b din O.U.G. 195/2002.

Din conținutul înscrisurilor depuse de intimată, prima instanță a observat că aceasta a prezentat în dovedirea faptei contravenționale imputate contestatorului numai raportul agentului constatator (fila 20), iar nu și o posibilă înregistrare video. La solicitarea instanței de a se depune și această înregistrare video se observă că intimata a precizat că nu deține o astfel de probă (fila 45), respectiv constatarea faptei s-ar fi făcut direct de către agentul constatator.

O astfel de apărare a fost infirmată chiar de către agentul constatator prin raportul său; a arătat că există o probă video, rezultând că nu a observat fapta contravențională prin propriile simțuri.

În acest context, instanța de fond a reținut că intimata nu a probat existența faptei contravenționale susținând înregistrarea cu probă video, iar ulterior arătând că fapta a fost constatată personal de agentul constatator.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că „prezumția de veridicitate a faptelor constatate de agent și consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumția de veridicitate nu poate opera decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situația ca persoana învinuită de săvârșirea faptei să fie pusă în imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul-verbal, deși din probele administrate de „acuzare” instanța nu poate fi convinsă de vinovăția „acuzatului”, dincolo de orice îndoiala rezonabilă” (Hotărârea pronunțată în cauza Salabiaku c. Franței - paragraful 28). Rezultă că și procesul - verbal de contravenție, ca orice alt act administrativ, se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, însă numai dacă nu s-ar ajunge la situația în care persoana învinuită să fie pusă în imposibilitatea de a face proba contrară.

Într-o astfel de situație a fost pus contestatorul de astăzi, petent care nu poate proba contrar celor reținute în procesul – verbal de constatare a contravenției. Rezultă că, prin proba administrată nu s-a reușit a se răsturna prezumția de nevinovăție de care se bucură contestatorul, raportat și la jurisprudența Curții E.D.O. (cauza A_____ contra România).

Cu această motivare prima instanță a găsit fondate apărările petentului și a dispus anularea procesului verbal.

Împotriva sentinței civile de mai sus a declarat apel organul constatator I.P.J Argeș criticând hotărârea pentru netemeinicie, sens în care a arătat că procesul verbal se bucură de o prezumție de adevăr potrivit art.34 din OG nr.2/2001 și că sarcina probei aparține petentului, pentru a dovedi contrariul celor din actul constatator.

Cauza A_____ împotriva României nu este aplicabilă în speță, iar CEDO în deciziile pronunțate a arătat că nu se opune aplicării unui mecanism care să instaureze o prezumție de conformitate a unui proces verbal de contravenție cu realitatea.

În speță, fapta a fost constatată direct de agentul constatator și de aceea s-a arătat în întâmpinare că nu există o înregistrare video a abaterii săvârșită de petent.

Apelul a fost întemeiat pe disp.art.466 C.pr.civilă.

Examinând sentința prin prisma criticilor formulate tribunalul reține următoarele:

Organul constatator susține atât prin întâmpinarea depusă la dosar, cât și prin motivele de apel că fapta contravențională săvârșită de petent a fost constatată personal de agentul de poliție, ce se afla în ziua respectivă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu și că , de aceea nu s-a depus la dosar înregistrarea video.

Raportul agentului de poliție însă consemnează în mod clar că observarea faptei s-a realizat prin înregistrare video și nu prin propriile simțuri, aspect statuat în mod corect de către judecătorul fondului.

Așa cum a reținut și instanța de fond procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de adevăr potrivit disp.art.34 din OG nr.2/2001, însă nu de o prezumție absolută, ceea ce înseamnă că organul constatator trebuie să producă minime dovezi pentru a susține aspectele consemnate în procesul verbal , cu atât mai mult cu cât, există contradicție în privința modului de constatare a faptei contravenționale.

Forța probantă a procesului verbal nu operează decât până la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge la situația ca persoana vinovată să fie pusă în imposibilitatea de a dovedi contrariul. În speță, într-adevăr contestatorul a fost pus într-o astfel de situație, iar intimata nu a probat săvârșirea faptei de către petent.

În atare situație, soluția primei instanțe de anulare a procesului verbal este legală și temeinică conducând la respingerea apelului ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat apelul declarat de intimatul I____________ DE P______ AL JUDETULUI ARGES-BIROUL POLITIEI RUTIERE P______, cu sediul în mun. Pitești, ______________________, jud. Argeș. împotriva sentinței civile nr. 4345/07.05.2014, pronunțată de Judecătoria Pitești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind petentul C_______ O_____ C_________, domiciliat în mun. Pitești, ___________________________, _____________, _____________, județul Argeș.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 29 Ianuarie 2015

Red. A.M.P

Dact. NE/ 4 ex

11.02.2015