Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX - plângere contravențională –

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 1624

Ședința publică din 04 noiembrie 2015

Instanța constituită din:

Președinte : B____ C_________

Judecător: B_____ I___ D___

Grefier : I_____ A___ O___

Pe rol, judecarea apelului formulat de intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România împotriva sentinței civile nr. 43 din data de 06.01.2015 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimată fiind petenta Ț______ A_______.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, la prima strigare au lipsit părțile, situație în care, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, în ordinea listei, se constată, de asemenea, lipsa acestora.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța reținând că prin cererea de apel s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, că probatoriul este epuizat, iar cauza în stare de judecată, reține cauza spre soluționare.

După deliberare,

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 43 din data de 06.01.2015 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Suceava a admis plângerea formulate de petenta Ț_____ A_______, în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției _______ 14 nr. xxxxxxx încheiat la data de 22.09.2014 de C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. A anulat procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx/22.09.2014 încheiat de intimată.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _______ 14 nr. xxxxxxx/22.09.2014 întocmit de către intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - CESTRIN, petenta Ț_____ A_______ a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, constatându-se că în data de 15.06.2014, pe DN 15 C km 68 m, Praxia, vehiculul categoria A cu numărul de înmatriculare XXXXXXXX, aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă, faptă prevăzută de dispozițiile art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 2 din același act normativ.

Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nu a fost semnat de către petentă și nici de către un martor asistent, agentul constatator menționând că actul a fost încheiat în lipsa contravenientei și a martorilor întrucât constatarea contravenției a fost efectuată cu mijloacele tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei - SIEGMCR.

Verificând, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța a reținut că acesta a fost încheiat fără respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 17 din același act normativ, potrivit cărora lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitate ce se invocă și din oficiu.

Astfel, instanța a constatat că lipsa semnăturii agentului constatator este menționată în dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, fapt ce impune concluzia că nulitatea incidentă este una expresă, supusă condițiilor stabilite în art. 175 din Codul de procedură civilă, prevederile O.G. nr. 2/2001 completându-se cu dispozițiile Codului de procedură civilă, conform art. 47 din O.G. nr. 2/2001.

Din analiza procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției instanța a constatat că acesta nu este semnat olograf de către agentul constatator, în cuprinsul actului contestat fiind făcută mențiunea că documentul a fost generat și semnat electronic conform prevederilor Legii nr. 455/2001 și a H.G. nr. 1259/2001.

Prin dispozițiile art. 1 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, legiuitorul a înțeles să stabilească domeniul de aplicare a acestei norme. Conform acestor prevederi „prezenta lege stabilește regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice”. Din interpretarea acestui text rezultă că prevederile acestei legi se aplică doar înscrisurilor în formă electronică cărora le poate fi aplicată pentru certificare o semnătură electronică.

Potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 3 din același act normativ, semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare. De asemenea, în același act normativ, legiuitorul a definit datele în formă electronică ca reprezentări ale informației într-o formă convențională adecvată creării, prelucrării, trimiterii, primirii sau stocării acesteia prin mijloace electronice.

Față de dispozițiile legale mai sus menționate, instanța a apreciat că semnătura electronică este corelativă unui înscris în formă electronică, atât semnătura electronică, cât și înscrisul în formă electronică fiind destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic. Or, instanța a constatat că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției aflat la dosarul cauzei, căruia i-a fost încorporat un „cod de bare” nu a fost primit nici de către petent și nici de către instanță prin intermediul unui program informatic pentru a se putea verifica semnătura agentului constatator și conținutul actului, ci a fost primit pe suport de hârtie.

În continuare, instanța a amintit și dispozițiile H.G. nr. 1.259/2001 care în art. 22 prevede că „principiul de funcționare și procedurile de utilizare a semnăturii electronice sunt prevăzute în anexa nr. 7”, iar în respectiva anexa, este prezentat schematic modul de utilizare al semnăturii electronice.

În acest sens, la punctul 1 din Anexa 7 a H.G. nr. 1259/2001 sunt menționate entitățile definite de Legea nr. 455/2001, care participă la circuitul parcurs de un înscris în formă electronică autentificat prin semnătură electronică, precum și calitatea și rolul acestor entități.

Conform acestor norme de aplicare a legii, cei care au atribuții în procesul de autentificare cu semnătură electronică a unui înscris în formă electronică sunt: clientul - care este deținător al unui certificat; Registrul Furnizorilor de Servicii de Certificare - ținut de către Autoritatea de Reglementare și Supraveghere pentru Semnătura Electronică; Furnizorii de Servicii de Certificare - pot exista mai mulți astfel de furnizori pentru un singur client; destinatarul unui document semnat electronic; Registrul electronic de evidență a certificatelor eliberate de către.

De asemenea, instanța a reținut că în aceeași anexă sunt descrise fazele ce trebuiesc parcurse conform legii pentru ca o persoană să poată emite și utiliza înscrisuri în formă electronic autentificate prin semnătură electronică în activitatea curentă. Conform acestor proceduri, clientul va încheia un contract cu unul sau mai mulți Furnizori de Servicii de Certificare (dintre cei înscriși în Registrul Furnizorilor de Servicii de Certificare și aflați sub supravegherea Autorității de Reglementare și Supraveghere pentru Semnătura Electronică), contract pe baza căruia i se va elibera un certificat și dispozitivul (electronic/informatic) de creare a semnăturii electronice, iar certificatul respectiv va fi inclus în Registrul electronic de evidență a certificatelor eliberate de către furnizorul respectiv de certificate, în scopul publicității lui.

Instanța a reținut că odată parcursă această etapă, clientul poate utiliza în activitatea curentă înscrisuri în format electronic autentificate prin semnătură electronică, adică va putea expedia către diverse terțe persoane acest gen de înscrisuri cărora li s-a atașat în prealabil semnătura electronică a acestuia, semnătură realizată din punct de vedere tehnic pe baza datelor de identificare a clientului cuprinse în certificat de către dispozitivului de creare a semnăturii electronice.

De asemenea, instanța a reținut că la primirea înscrisului respectiv (în format electronic), terțul destinatar va avea garanția că documentul provine de la persoana pretinsă a fi expeditorul acestuia, datorită „descifrării” (realizată prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar) semnăturii în format electronic atașată sau logic asociată respectivului înscris și care va putea fi interpretată datorită unei „chei publice” (care reprezintă de asemenea informație în format electronic) pe care o conține și care este pusă la dispoziția terților destinatari ai acestui gen de înscrisuri de către Furnizorul de Servicii de Certificare cu care clientul are încheiat contractul de furnizare a certificatului respectiv.

Cu privire la modul în care intimata a înțeles să facă aplicarea acestor norme în vederea implementării propriului sistem, instanța constată că agentul constatator identificat prin numele său în conținutul procesului verbal contestat este titular al unui certificat, având astfel calitatea de client în sensul Legii nr. 455/2001 și a H.G. nr. 1259/2001, certificat emis de către CERTSIGN SA, în calitate de Furnizor de Servicii de Certificare în sensul acelorași norme legale.

De asemenea, din analiza planșei foto depusă la dosar, de la locul și data constatării contravenției, instanța reține că această constatare s-a făcut prin mijloace electronice, în urma constatării contravenției rezultând un înscris în formă electronică la care a fost atașată semnătura electronică a clientului, respectiv a agentului constatator. Acest document în formă electronică a fost transmis de la locul constatării contravenției, respectiv locul în care este amplasată camera video de supraveghere la sediul intimatei, unde pe baza „descifrării” semnăturii electronice atașate, a fost recunoscut și imprimat pe suport de hârtie, rezultând astfel procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției în cauză.

Prin urmare, instanța a apreciat că odată cu transpunerea documentului din forma electronică în forma tipărită, semnătura electronică atașată documentului inițial își încetează orice funcție, fapt care impune concluzia că această semnătură electronică ce apare în conținutul procesului verbal nu poate să suplinească semnătura agentului constatator prevăzută de dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001.

Mai mult, instanța a reținut că potrivit prevederilor art. 7 din același act normativ, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Față de dispozițiile legale mai sus menționate, și în situația în care instanța ar considera că procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ar putea fi semnat prin atașarea unei semnături electronice, atâta timp cât intimata nu a făcut dovada că acea semnătură îndeplinește condițiile cerute de lege, instanța a apreciat că în prezenta cauză este incident un caz de nulitate expresă, respectiv nesemnarea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, vătămarea fiind prezumată până la dovada contrarie.

Față de cele constatate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța a admis plângerea contravențională formulată de petenta Ț_____ A_______ în contradictoriu cu intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică și va anula procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției _________ nr. xxxxxxx/22.09.2014.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, întrucât s-a constatat incidența unui caz de nulitate ce afectează legalitatea actului contestat, instanța nu va mai analiza temeinicia faptei reținute în sarcina petentei.

Împotriva acestei sentințe, la data de 26.02.2015, a declarat apel intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, susținând că în mod greșit prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului.

În motivare a arătat că procesul – verbal de contravenție îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG 15/2002 coroborat cu OG 2/2001.

Susține că procesul – verbal a fost întocmit în lipsa contravenientului și a martorilor deoarece constatarea contravenției a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR.

Semnătura digitală reprezintă, în cf. cu dispozițiile art. 4 din Legea 455/2001, date în formă electronică, este legată în mod unic de semnatar, asigură identificarea semnatarului, este creat prin mijloace controlate exclusiv de semnatar și este legată de datele în formă electronică, la care se raportează în așa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă.

Susține că apariția cestui tip de semnătură este legată de necesitatea asigurării unor modalități securizate de comunicare în domeniul virtual care să ateste autenticitatea documentelor transmise de utilizatori și să faciliteze raporturile economice, sociale, juridice la nivel global.

Subliniază faptul că singura diferență dintre semnătura olografă aflată în cuprinsul unui înscris sub semnătură privată și cea din cuprinsul unui proces verbal de constatatre a contravenției întocmit în mod clasic pe o hârtie, o constituie calitatea semnatarului care în acest din urmă caz este un agent al statului.

Din examinare dispozițiilor Legii nr. 455/2001 nu se poate reține nicio dispoziție legală care să atribuie exclusivitate raporturilor juridice de drept privat în privința autentificării în sens informatic a documentelor electronice, de altfel, în conformite cu dispozițiile art. 1 din HG nr. 1259/2001, act normativ emise în scopul aplicării Legii nr. 455/2001, orice peroana fizică sau juridică, aflată pe teritoriul României, poate beneficia de servicii de certificare în vederea utilizării semnăturii electronice.

În acest sens, la nivel european prin Directiva nr. 93/1999 s-a reținut utilizarea semnaturilor electronice în sectorul public în cadrul administrațiilor naționale și comunitare și comunicările dintre administrații, precum și cu cetățenii si agenții economici în domenii precum achizițiile publice, fiscalitate, asigurări sociale, sănătate si justiție, impunandu-se în sarcina statelor membre în. art. 5 alin. 2 obligația de a nu refuza eficiența juridică a semnăturii electronice și posibilitatea de a fi acceptată ca probă în justiție din simplu motiv că se prezintă în format electronic (iar nu olograf).

Pe cale de consecința, într-o interpretare „ad absurdum” ar însemna ca semnătura electronica sp fie destinată exclusiv agenților economici ale căror documente electronice ar capăta valoare probatorie superioară celor emise de instituții ale statului, care și-ar vedea reduse prerogativele în plan virtual, rămânând izolate din punct de vedere al progresului tehnic și al recunoașterii valorii probatorii, a semnăturii digitale, prin sancționarea cu nulitatea absoluta în lipsa formatului „ manuscriptae"

De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din OG nr. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz, comunica, în copie contravenientului.

De aceea, un document informatic al cărui conținut este prezentat în instanța pe suport de hârtie, cuprinzând procesul verbal de constatare a contravenției cu mențiunea semnării sale digitale conform prevederilor Legii. 455/2001 privind semnătura electronic și a HG nr. 1259/2001 alături de certificatul calificat furnizat de un agent acreditat, tot pe suport de hârtie și valabil pentru perioada intocmirii actului sancționator, sunt suficiente pentru a proba efectiva semnare digitala a actului sancționator.

Pentru toate aceste motive, solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, schimbarea sentinței apelate și pe fond respingerea plângerii contravenționale și menținerea amenzii aplicate prin procesul verbal contestat nr. R14 nr. xxxxxxx/22.09.2014

In drept, și-a întemeiat apelul pe dispozițiile art. 466 și urm. Cod de procedură civilă, O.G. 15/2002, O.G. 2/2001, Legea 455/2001.

Intimata Stiglet V______, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nici nu a desemnat vreun reprezentant în instanță, pentru a-și exprima poziția procesuală.

Examinând sentința atacată, în limitele devoluțiunii stabilită prin motivele de apel formulate, și în raport de întregul complex probator, ca și de dispozițiile aplicabile și criticile aduse instanței de fond, Tribunalul expune următoarele:

Prin procesul verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 22 septembrie 2014 de organe de control din cadrul CNADNR SA - CESTRIN, petentului i s-a aplicat amenda în sumă de 250 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 al.2 din OG nr. 15 /2002, reținându-se că la data de 15 iunie 2014 a circulat cu vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, locul DN 15C km 68+000m, Praxia, fără a deține rovinietă valabilă, actul de contravenție contestat fiind încheiat în formă electronică.

Legea nr. 455/2001 prevede că înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare” (art. 4 pct. 2 și 3 din actul normativ menționat). Înscris în format electronic purtând o semnătură electronică extinsă este asimilat în sistem electronic unui înscris sub semnătură privată, însă acesta este destinat folosirii strict în sistemul electronic.

Referitor la fapta contravențională prevăzută de art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002, de a circula cu autoturismul fără a deține rovinieta valabilă, aceasta poate fi constatată și prin mijloace tehnice omologate, acestora însă le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, act normativ care obligă la semnarea proceselor-verbale contravenționale sub sancțiunea nulității absolute. Orice altă interpretare a textelor de lege de mai sus excede intenției legiuitorului care stabilește în mod clar că lipsa semnăturii pe un proces verbal de contravenție este sancționată cu nulitate absolută a acestuia conform art. 17 din OG 2/2001 rep. , semnătura electronică fiind specifică înscrisurilor generate și utilizate în sistem electronic care nu-și are incidență și aplicabilitate în prezenta cauză. Pe de altă parte contravențiile constatate la OG 15/2002, deși generate și semnate electronic sunt transmise petentului nu în format electronic, ci pe suport de hârtie prin poștă.

Față de aceste considerente tribunalul consideră că hotărârea apelată, este temeinică și legală, motiv pentru care, în temeiul art. 480 C.pr.civilă, va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Respinge apelul, declarat de intimata C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, cu sediul în București, _____________________. 401 A, sector 6, împotriva sentinței civile nr. 43 din data de 06.01.2015 pronunțată de Judecătoria Suceava în dosarul civil nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimată fiind petenta Ț______ A_______, domiciliată în mun. Suceava, ______________________. 34, ____________.C, ___________________, CNP: xxxxxxxxxxxxx, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 04 noiembrie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

B____ C_________ B_____ I___ D___ I_____ A___ O___

Red. B.I.D.

Jud. fond. L______ C______ Ș_____

Tehnored. I.A.

Ex. 2/11.11.2015