Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL PRAHOVA

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA NR.722

Ședința publică de la 29.05.2012

Completul compus din:

PREȘEDINTE – G______ M_____

JUDECĂTORI – G____ M_______ E____

ȘTEFUC L______

Grefier – D______ D_____ R_____

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenta ________________, cu sediul în sectorul 6, Chitila Triaj nr.4 împotriva sentinței civile nr.277/12.01.2012, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, cu sediul în sectorul 6 București, ____________________.401A, având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție.

Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.

La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că acțiunea se află la primul termen de judecată și este motivată, prin serviciul registratură s-a depus întâmpinare, în două exemplare, după care,

Instanța ia act de faptul că intimata a formulat întâmpinare și constată că nu se impune comunicarea, având în vedere că prin aceasta nu sunt invocate excepții ori apărări de fond, de natură să expună partea adversă într-o poziție de surpriză, în așa fel încât să-i afecteze dreptul la apărare.

Raportat la actele și lucrările dosarului, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.

TRIBUNALUL

La data de 19.07.2011 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Ploiești sub nr. XXXXXXXXXXXXXX plângerea contravențională formulată de petentul S.C. S__ I____ S.R.L. împotriva procesului verbal de constatare si sancționare a contravenției _________ număr xxxxxxx/17.06.2011, prin care a solicitat anularea procesului verbal menționat ca fiind netemeinic si nelegal.

În motivarea cererii, petentul a arătat că potrivit art. 16 alin 1, din OG. nr. 2/2001 aprobata si modificata prin Legea 180/2002, procesul - verbal trebuie sa descrie fapta contravenționala cu arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravitații acesteia si la evaluarea eventualelor pagube pricinuite.

Petentul a arătat că nu vede gravitatea si nici pagubele produse de. societatea petenta având in vedere faptul ca dețineau rovinieta valabilă pentru autovehiculul XXXXXXXXXX la momentul săvârșirii faptei.

De asemenea petentul a arătat ca lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal.

Intimata a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată.

În urma administrării probei cu înscrisuri, Judecătoria Ploiești a pronunțat sentința civilă nr. 277 din data de 12.01.2012 prin carte a fost admisă plângerea formulată de petentă și anulat procesul – verbal de contravenție _________ xxxxxxx din data de 17.06.2011.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de OG 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.

În ceea ce privește critica petentei referitoare la lipsa semnăturii, instanța a apreciat că OG nr. 2/2001 nu stabilește ce fel de semnătură se aplica pe procesele-verbale de contravenție, olografă sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării și a semnăturii electronice. Se valorifică principiul de drept conform căruia unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă.

In ce privește, însa, temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța a apreciat că, în speță, intimata nu a făcut dovada săvârșirii de către petenta a faptei reținuta in sarcina sa.

Astfel, instanța a reținut că, potrivit dispozițiilor OG 15/2002, obligația achitării rovinietei aparține utilizatorilor, iar aceștia sunt definiți in cuprinsul Art. 1 lit. B din același act normativ « persoanele fizice sau juridice înscrise in certificatul de înmatriculare, care au in proprietate sau care, după caz, pot folosi in baza unui drept legal vehicule înmatriculate in România, denumite in continuare utilizatori romani.....« .

Instanța a reținut că, la data de 18.12.2010, pentru autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX, petenta avea rovinieta valabila pentru perioada 25.09.xxxxxxxxxxxxx11, conform facturii fiscale xxxxxxxxxx emise la 16.09.2010, OP 465 din data de 22.09.2010 si rovinieta seria xxxxxxxx cu valabilitate 12 luni, atașate, in copii xerox, plângerii contravenționale (filele 7-10 dosar).

Prin adresa xxxxx, CNADNR comunică ________________________ Products SRL faptul că urmare a sesizării dvs. rovinieta xxxxxxxxxx a fost modificată la data de 21.10.2011, ocazie cu care au fost importate în baza de a CNADNR(respectiv a fost înscrisă categoria D, perioada de valabilitate a acesteia fiind 25.09.xxxxxxxxxxxxx11).

Constatând ca, în speță, nu s-a dovedit fapta petentei de a circula fără a deține rovinieta valabila, instanța a apreciat că plângerea este întemeiata, motiv pentru care o va admite si, pe cale de consecința, a anulat procesul verbal de contravenție _________ _________ nr. xxxxxxx/17.06.2011, exonerând petenta de plata amenzii in cuantum de 1750 lei .

Întrucât a fost anulat procesul-verbal, obligația de plată a despăgubirilor neputând subzista în mod independent, ci numai pe lângă sancțiunea amenzii, instanța a înlăturat și obligația petentei de achitare a tarifului de despăgubire.

Instanța a mai reținut că, în ceea ce privește cuantumul onorariului de avocat, sunt aplicabile, de principiu, dispozițiile dreptului comun cu privire la cheltuielile de judecată și a constatat că onorariul avocațial, de 500 de lei este disproporționat în raport cu natura pricinii, lipsa de complexitate a acesteia, valoarea obiectului cererii.

Față de cele reținute instanța a dispus obligarea debitoarei la plata către creditoare a sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva sentinței pronunțată de Judecătoria Ploiești a formulat recurs petenta, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței recurate în sensul acordării în întregime a cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat avansate la instanța de fond. În motivarea recursului învederează că sentința pronunțată este lipsită de temei legal și este dată cu încălcarea aplicarea greșită a legii ( art. 304, pct. 9 C.pr.civ.). Arată că instanța de fond a diminuat cheltuielile de judecată reprezentând onorariu de avocat, motivat de faptul că în ceea ce privește cuantumul onorariului de avocat, sunt aplicabile, de principiu, dispozițiile dreptului comun cu privire la cheltuielile de judecată. În conformitate cu dispozițiile art. 274 alin. 3 C.pr.civ. „judecătorii au dreptul să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat”. Instanța de fond a constatat că onorariul avocațial de 500 lei este disproporționat în raport cu natura pricinii, lipsa de complexitate a acesteia și valoarea obiectului cererii. Mai arată că instanța a dispus reducerea onorariului din oficiu de la suma de 500 lei la suma de 100 lei invocând dispozițiile art. 274 alin. 3 C.pr.civ. fără a exista în acest sens, cererea părții care cade în pretenții, încălcându-se principiul disponibilității părților în procesul civil. În ceea ce privește onorariul arată că a fost stabilit inter partes conform art. 132 din Statutul profesiei de avocat, ținând seama de elementele prevăzute în alin. 3 al textului menționat. Prin reducerea onorariului plătit avocatului, societatea recurentă este în imposibilitatea de a-și recupera integral cheltuielile de judecată, deși nu se află în culpa procesuală. Pentru motivele arătate solicită admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, în sensul acordării în întregime a cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat, avansate la fond în sumă de 500 lei.

La data de 28.05.2012 intimata a depus întâmpinare prin care solicită respingerea recursului formulat de petentă și pe cale de consecință să fie menținută soluția instanței de fond ca fiind temeinică și legală. În fapt arată că instanța de fond a apreciat că petenta deține rovinietă valabilă 25.09.2010 până la 24.09.2011, achiziționată de la S.C. MOL ROMÂNIA PETROLEUM PRODUCTS S.R.L. și de asemenea a mai reținut faptul că procesul – verbal a fost întocmit respectând dispozițiile legale care reglementează cazurile de nulitate absolută a actului potrivit O.G. nr. 2/2001. Intimata a mai arătat că în urma verificărilor efectuate s-a constatat că rovinieta depusă la dosar petentă nu se regăsea în baza de date a CNADNR, ulterior în data de 20.10.2011 s-a primit de la MOL ROMÂNIA o solicitare de introducere a rovinietelor petentului, culpa aparținând celor de la MOL. Autovehiculul intimatei a fost identificat în trafic și verificându-se baza de date cu roviniete valabile s-a constatat în mod corect că pentru autoturismul acesteia nu există înregistrată rovinieta, la data aplicării sancțiunilor acest lucru datorându-se netransmiterii datelor de către societatea care le-a comercializat, în baza de date a CNADNR. Mai învederează că nu puteau solicita reducerea onorariului de avocat deoarece în plângerea depusă nu era precizat nici un avocat ci era semnată doar de administratorul societății și nici la alte termene nu s-a comunicat existența unui reprezentant. Solicită respingerea recursului, menținerea sentinței recurate și pe fond să fie anulate cheltuielile de judecată, deoarece din actele care le vor depune la dosar va reieși clar că nu le aparține culpa inexistenței rovinietei în baza de a CNADNR.

Examinând sentința recurată, prin prisma criticilor formulate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale ce au incidență în soluționarea cauzei s-au reținut următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 274 alin. 3 c. pr. civ judecătorii au dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților, potrivit cu cele prevăzute în tabloul onorariilor minimale, ori de câte ori vor constata motivat că sunt nepotrivit de mici sau de mari, față de valoarea pricinii sau munca îndeplinită de avocat.

Este evident că o asemenea apreciere, lăsată de legiuitor la îndemâna judecătorului, este una subiectivă. Cu această ocazie, acesta analizează natura pricinii, valoarea obiectului și munca efectivă depusă de reprezentantul părții, așa cum prevăd dispozițiile legale citate.

Tribunalul constată că în speță s-a făcut o corectă reducere a onorariului avocațial solicitat, instanța motivându-și pe larg hotărârea adoptată în acest sens. Astfel, în raport de împrejurarea că onorariu de avocat este echivalent cu valoarea amenzii și a despăgubirilor aplicate prin procesul-verbal de contravenție, iar apărătorul petentei a redactat cererea de chemare în judecată și s-a prezentat la un singur termen, în mod corect au fost redus cuantumul onorariului achitat de parte.

Pe cale de consecință, constatând că recursul este nefondat, în temeiul art. 304 ind. 1 și art. 312 alin. 2 c. pr. civ. se va dispune respingerea acestuia, cu consecința menținerii ca temeinice și legale a hotărârii instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge recursul formulat de recurenta ________________, cu sediul în sectorul 6, Chitila Triaj nr.4 împotriva sentinței civile nr.277/12.01.2012, pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, cu sediul în sectorul 6 București, ____________________.401A, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 29.05.2012.

P_________ JUDECATORI

G______ M_____ G____ M_______ E____

ȘTEFUC L______

Grefier

D______ D_____ R_____

Operator date cu caracter personal nr. 5595

Red. GEM./Tehnored. .

3 ex./ 7.08.2012

D.D. 14 Iunie 2012

OPINIE SEPARATA

In dezacord cu opinia majoritara, apreciez ca recursul declarat de recurenta petenta S.C. S__ I____ S.R.L. trebuia admis, cu consecinta modificarii in parte a sentintei recurate, in sensul obligarii intimatei la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 500 lei.

Dispozitiile art. 274 alin 3 c pr civ permit _______________________ sa aprecieze, chiar si din oficiu, in ce masura onorariul partii care a castigat procesul trebuie suportat de partea care a pierdut, fata de marimea pretentiilor si de complexitatea cauzei.

Consider insa ca interpretarea dispozitiilor art. 274 alin 3 c pr civ trebuie facuta _________________ larg, al fundamentului acordarii cheltuielilor de judecata. Astfel, pe temeiul raspunderii civile delictuale, cel care a castigat procesul are dreptul de a obtine de la adversar sumele pe care le-a platit cu titlu de onorariu de avocat.

Este adevarat ca partea cazuta in pretentii nu poate fi tinuta la plata oricaror cheltuieli de judecata, numai ca orice exceptie de la principiul repararii integrale a prejudiciului ce trebuie recunoscut partii indreptatite la cheltuielile de judecata trebuie sa fie pe deplin justificata si sa aiba la randul ei un fundament delictual.

Astfel, dispozitiile art. 274 alin 3 c pr civ nu pot fi interpretate in sensul ca partea care castiga procesul trebuie sa-si ia masuri sporite de precautie, spre a nu se vedea expusa apoi riscului de a nu-si mai putea recupera cheltuielile de judecata avansate.

De aceea, interpretarea corecta este in sensul ca, atunci cand sunt indicii ale savarsirii unui abuz de drept, prin deturnarea onorariului de avocat de la finalitatea sa fireasca, aceea de a permite justitiabilului sa beneficieze de asistenta judiciara calificata pe parcursul procesului, partea care comite un astfel de abuz trebuie sanctionata prin reducerea cheltuielilor de judecata, conform textului aratat.

Textul art 274 alin 3 constituie deci o exceptie de la repararea integrala a prejudiciului, astfel ca orice reducere a cheltuielilor de judecata cu titlu de onorariu de avocat trebuie sa fie motivata. Nu intamplator, legiuitorul a utilizat formula „ori de cate ori vor constata motivat ca sunt nepotrivite”, ceea ce inseamna ca nu este suficienta o simpla constatare, ci si o justificare a onorariului considerat a fi disproportionat.

In speta, solicitarea cheltuielilor de judecata in cuantum de 500 lei nu este disproportionata nici fata de valoarea pricinii( din punct de vedere patrimonial, se constata ca, prin mentinerea procesului-verbal de contraventie, patrimoniul petentei se diminua cu peste 4000 lei, astfel ca onorariul era sub 15% din valoarea pricinii) si nici fata de munca depusa de avocat, tinand cont numai de faptul ca avocatul s-a deplasat din Bucuresti, precum si faptul ca acesta nu putea prevede cate termene de judecata avea pricina, dar nici fata de solutia ce s-ar fi pronuntat in cauza.

Insa, chestiunea determinanta o constituie aceea ca instanta de fond nu motiveaza de ce suma cuvenita cu titlu de cheltuieli de judecata este numai de 100 lei (iar nu de 150 lei sau de 200 lei) si de ce restul sumei reprezinta o cheltuiala care a fost pretinsa in exercitarea abuziva a dreptului de a obtine despagubiri.

Judecator

G______ M_____ /10.09.2012