ROMÂNIA

Tribunalul A___ operator - 3207/2504

Secția de contencios administrativ și fiscal

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR. 410 A

Ședința publică din data de 28 aprilie 2015

Președinte I___ D____

Judecător L____ J___

Grefier D____ B______

S-a luat în examinare apelul declarat de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Timișoara împotriva sentinței civile nr. 6170 din 16.12.2014 pronunțată de Judecătoria A___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura de citare legal îndeplinită.

Apelul este scutit de plata taxei judiciare de timbru, conform art. 30 din OUG nr. 80/2013, privind taxele judiciare de timbru.

S-a făcut referatul cauzei după care, verificând din oficiu competența potrivit art. 482 coroborat cu art. 131 Noul Cod de procedură civilă, tribunalul constată că aceasta îi aparține conform art. 95 alin. 1 pct. 2 Noul Cod de procedură civilă.

Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și văzând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul art. 223 din Noul Cod de Procedură Civilă coroborat cu art. 482 din același Nou cod, instanța reține apelul spre soluționare.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

P___ sentința civilă nr. 6170 din 16.12.2014 pronunțată în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, Judecătoria A___ a admis plângerea contravențională formulată de petenta _____________________ SRL împotriva procesului-verbal de contravenție ______________ nr. xxxxxxxxxx/14.08.2014 întocmit de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara.

A înlocuit sancțiunea amenzii în cuantum de 30.000 lei cu avertisment și a atras atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite, recomandându-i respectarea în viitor a dispozițiilor legale.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut faptul că petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 30.000 lei prin procesul-verbal de contravenție nr. xxxxxxxxxx/14.08.2014, întocmit de C_____ SA – DRDP Timișoara, reținându-se că la data de mai sus vehiculul de transport marfă A2R2, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX/XXXXXXXXX, a circulat pe traseul A___ – Nădlac P.T.F., transportând mărfuri care nu sunt indivizibile, cu masa pe axa 2 de 12.10 t față de 11.50 t maxim admisă, fapta fiind prevăzută de art. 41 alin. 1 din OG nr. 43/1997 și sancționată potrivit art. 61 alin. 1 lit. p din aceeași ordonanță.

Verificând din oficiu legalitatea procesului-verbal de contravenție, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia, conform art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța a constatat că în cauză nu există lipsuri ori mențiuni necorespunzătoare, astfel că, sub acest aspect, procesul-verbal este legal încheiat.

Instanța a apreciat că motivul de nelegalitate invocat de petent referitor la cântărirea defectuoasă este neîntemeiat, petenta nedovedind că depășirea greutății s-a datorat faptului că șoferul a uitat să coboare garda la sol după urcarea pe cântar.

În ce privește lipsa martorului asistent, instanța a reținut pe de o parte că art. 19 din O.G. nr. 2/2001 permite încheierea procesului-verbal de contravenție și în lipsa unor martori asistenți, în acest caz obligația agentului constatator fiind de preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod, or în speță agentul constatator a consemnat motivul: cei de față sunt agenți constatatori, iar ceilalți participanți la trafic au refuzat calitatea de martor. P___ urmare, s-a apreciat că agentul constatator a respectat în totalitate dispozițiile art. 19 din O.G. nr. 2/2001.

Pe de altă parte, instanța a subliniat faptul că art. 19 din ordonanță impune ca în situația în care contravenientul nu este de față la încheierea procesului-verbal/refuză semnarea, această împrejurare (lipsa contravenientului) trebuie să fie confirmată de un martor, nu starea de fapt reținută prin procesul-verbal.

S-a observat că în speță nu s-a contestat împrejurarea că la momentul controlului reprezentantul petentei nu era prezent la locul constatării contravenției instanța apreciind că martorul asistent, al cărui rol este de a atesta doar această împrejurare, este mai puțin relevant.

În ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța a constatat că fapta reținută în sarcina petentei a fost constatată prin mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, din tichetul de cântar depus la dosar rezultând depășirea greutății maxime admise pe axa 2, reținându-se că procesul-verbal este temeinic și legal.

Având în vedere faptul că greutatea pe axa doi nu a depășit cu mult limita maximă permisă cu aplicare toleranței de 4% prevăzută de O.G. nr. 43/1997 (depășind doar cu mai puțin de 140 kg limita de 11,96 tone) și de asemenea, distanța pe care a circulat autovehiculul cu depășirea masei maxime admise este relativ scurtă (aproximativ 50 km), instanța a apreciat că în speță se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertisment.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA - Direcția Regională Drumuri și Poduri Timișoara solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat, schimbarea în parte a sentinței primei instanțe în sensul menținerii amenzii contravenționale aplicate în cuantum de 30.000 lei ori de micșorarea acesteia până la minimul prevăzut de legiuitor de 25.000 lei și menținerea ca temeinic și legal a procesului verbal de contravenție.

În motivare a adus critici sentinței apelate cu privire la înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 30.000 lei cu avertismentul, pe motiv că instanța de fond, în mod netemeinic și nelegal a calificat fapta petentei ca prezentând un grad de pericol social redus raportat la depășirea masei legale admise, în condițiile în care legiuitorul a înțeles să sancționeze astfel de fapte aspru, cu amenzi în cuantumul indicat mai sus, împrejurare care exclude posibilitatea înlocuirii amenzii de 30.000 lei, cu sancțiunea avertismentului.

Intimata apelantă a susținut faptul că a dovedit în mod indubitabil faptul că vehiculul petentei intimate a circulat cu depășirea masei maxim admise pe axa 2, iar avertismentul este sancțiunea care se aplică în cazul unor fapte de pericol social redus, ceea ce nu este cazul în speță, întrucât prin depășirea masei maxim admisă pe axe se aduce atingere integrității carosabilului și implicit circulației rutiere.

În drept a invocat prevederile art. 466 și următoarele din Noul Cod de procedură civilă, OG nr. 43/1997 privind regimul drumurilor republicată, cu modificările și completările ulterioare și Directiva CE nr. 53/25.07.1996.

P___ întâmpinare, petenta intimată _____________________ SRL a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea ca temeinică și legală a hotărârii apelate.

În motivare a susținut că depășirea masei maxime admise pe axa 2 s-a datorat efectuării cântăririi autovehiculului în punctul ACI Nădlac, care s-a realizat în rampă iar șoferul a uitat să egalizeze garda la sol și deși a solicitat o recântărire după egalizare aceasta i-a fost refuzată. A susținut că depășirea s-a realizat doar pe una din axe, greutatea totală a autovehiculului fiind sub limita maximă admisă.

A adus critici și modului de întocmire a procesului verbal de contravenție susținând că a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art. 19 alin. 3 din OG nr. 2/2001 și că datorită locului și împrejurărilor de la acel moment nu poate fi pusă problema lipsei martorilor la semnarea procesului verbal, agentul constatator dând dovadă de rea intenție.

Petenta intimată a mai învederat că lipsa pericolului social al faptei este dovedită chiar de cuantumul tarifului de despăgubire aplicat iar prejudiciul calculat conform tichetului de cântar în cazul în care greutatea totală ar fi fost depășită fiind disproporționat de cuantumul amenzii.

În drept a invocat prevederile OG nr. 2/2001, ale Noul Cod de procedură civilă și cele ale OG nr. 43/1997.

P___ răspunsul la întâmpinare, intimata apelantă a reiterat apărările formulate prin cererea de apel, că în speță nu are relevanță faptul că vehiculul petentei intimate nu avea depășită masa totală maximă admisă iar referitor la lipsa martorului la momentul încheierii actului sancționator, a arătat că aceasta nu este de natură să atragă nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție, dispozițiile OG nr. 2/2001 permițând agentului constatator să întocmească procesul verbal în absența contravenientului dar și în lipsa unui martor.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate și în limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat potrivit art. 477 din Noul Cod de procedură civilă, dar și din oficiu, pentru motive de ordine publică, conform art. 479 alin. 1 din același Noul Cod, instanța constată că acesta este nefondat pentru considerentele ce se vor evidenția în cele ce urmează.

P___ procesul-verbal de contravenție ______________ nr. xxxxxxxxxx/14.08.2014 întocmit de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri Timișoara petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 30.000 lei prin procesul-verbal de contravenție nr. xxxxxxxxxx/14.08.2014, întocmit de C_____ SA – DRDP Timișoara, reținându-se că la data de mai sus vehiculul de transport marfă A2R2, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX/XXXXXXXXX, a circulat pe traseul A___ – Nădlac P.T.F., transportând mărfuri care nu sunt indivizibile, cu masa pe axa 2 de 12.10 t față de 11.50 t maxim admisă, fapta fiind prevăzută de art. 41 alin. 1 din OG nr. 43/1997 și sancționată potrivit art. 61 alin. 1 lit. p din aceeași ordonanță.

Prima instanță a reținut corect starea de fapt în raport cu probațiunea administrată în cauză și a considerat că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenție imputate dar că se impune reindividualizarea sancțiunii aplicate pronunțând astfel o hotărâre legală și temeinică ca urmare a interpretării și aplicării corecte a dispozițiilor legale în materie fiind expuse considerentele de fapt și de drept pentru care s-a pronunțat hotărârea apelată.

Tribunalul reține că este de principiu că orice sancțiune juridică, inclusiv cea contravențională, nu reprezintă un scop în sine ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate față de normele legale aplicabile, ceea ce duce la concluzia, că nu în toate situațiile se impune aplicarea de măsuri pecuniare. De asemenea sancțiunea juridică constituie un mijloc de prevenție a săvârșirii unor fapte , în contradicție cu obligațiile ce derivă din actele normative și ordinea publică.

Tribunalul reține și că sancțiunea contravențională trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, conform art.5 din OG nr.2/2001 modificată iar în conformitate cu art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 privind regimul juridic la contravențiilor sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal de contravenție.

Iar din acest punct de vedere prima instanță care având în vedere că pericolul social al faptei săvârșită de petentă este unul redus în condițiile în care aduce o atingere minimă valorilor sociale ocrotite de lege fondat pe aceea că în cuprinsul procesului-verbal nu s-au evidențiat aspecte agravante de natură a reliefa un pericol social sporit dar și având în vedere natura încărcături, marfă care permite deplasarea în timpul transportului, valoarea redusă cu care s-a depășit masele pe axa 2 (o,6 tone) precum și cuantumul ridicat al amenzii, prevăzut a fi aplicat operatorului de transport sau deținătorului vehiculului, cât și atitudinea petentei și faptul că aceasta se află la prima abatere de acest gen, conduc la concluzia că fapta prezintă un grad de pericol social redus, avertismentul fiind suficient pentru a se realiza scopul preventiv și sancționator a pronunțat o hotărâre legală și temeinică sub acest aspect.

Pe cale de consecință, pentru motivele arătate mai sus și întrucât prima instanță a stabilit situația de fapt și a aplicat legea în mod corespunzător, nu se evidențiază elemente care să justifice schimbarea hotărârii apelate și nici nu se relevă motive de ordine publică, care să poată fi reținute din oficiu de către instanță, văzând și faptul că nu se pune problema cheltuielilor de judecată, în temeiul art. 480 alin. 1 din Cod de procedură civilă, urmează a se respinge ca nefondat apelul declarat de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Timișoara împotriva sentinței civile nr. 6170 din 16.12.2014 pronunțată de Judecătoria A___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX și în consecință păstrează hotărârea atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA cu sediul social în București, _________________________. 38, sector 1, având nr. înregistrare la ORC J40/552/15.01.2004, iar C__ RO xxxxxxxx prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Timișoara cu sediul în Timișoara, ________________________. 18 și cu sediul procesual ales în A___, ______________________ A, jud. A___ la Secția Drumuri Naționale A___ împotriva sentinței civile nr. 6170 din 16.12.2014 pronunțată de Judecătoria A___ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX și în consecință păstrează hotărârea atacată.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 28.04.2015.

Președinte Judecător Grefier

I___ D____ L____ J___ D____ B______

Red.I.D./Tehnored.D.B/15.05.2015

4 ex./2 ________________

Prima instanță – A__-M____ A_________

Se comunică:

Apelantei Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA prin Direcția Regională Drumuri și Poduri Timișoara - A___, ______________________ A, jud. A___ la Secția Drumuri Naționale A___

Intimatei _____________________ SRL – ___________________________, _______________________, jud. Suceava