cod operator 4204

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE C_________

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR.1225/A

Ședința publică din 8.10.2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: A____ C____ O____

Judecător I____ B____

Grefier C_______ M____ C____

Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de apelantul-petent T_____ D_____ G_________ împotriva sentinței civile nr. xxxxx din 24.11.2014 pronunțată de Judecătoria Baia M___ în contradictoriu cu intimata POLIȚIA L_____ BAIA M___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

Se constată că dezbaterea cauzei a avut loc în data de 24.09.2015 când s-a dispus amânarea cauzei în pronunțare la data de azi, după deliberare pronunțându-se hotărârea de mai jos.

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. xxxxx/24.11.2014 a Judecătoriei Baia M___, a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea petentului T_____ D_____ G_________, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției xxxxxx/20.07.2014 întocmit de Direcția Poliția L_____ Baia M___.

În considerentele sentinței s-a reținut că:

Petentul T_____ D_____ G_________, a fost sancționat pentru fapta prevăzută de HCL nr. 223/2013, anexa 1 cap. 8 pct. 13 și OG 2/2001.

Sub aspectul legalității, procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 , 17 și 19 din OG 2/2001 cuprinzând toate mențiunile obligatorii indicate de aceste texte legale.

Sub aspectul temeiniciei agentul constatator a întocmit actul sancționator în urma controlului efectuat pe teren, procesul verbal bucurându-se de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie din această perspectivă revenindu-i petentului obligația de a propune și solicita administrarea de probe care să dovedească contrariul celor reținute de agentul constatator.

În speță petentul nu s-a conformat dispozițiilor legale amintite mai sus.

Împotriva acestei hotărâri, în termenul legal, a declarat apel petentul R____ D_____ D____.

În motivarea apelului, în fapt, apelantul petent a susținut că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică, întrucât sancționarea a avut loc pentru o faptă de parcare neregulamentare reținută a fi săvârșită duminică. Apelantul a arătat că menține motivele plângerii inițiale întrucât autoturismul nu a fost parcat ci a fost oprit timp de două minute. Atașat cererii de apel a fost depusă Anexa nr. 1 la HCL Nr. 223/2013, despre care s-a precizat, că în aceasta este cuprins articolul pentru care a fost sancționat, respectiv capitolul VIII pct. 13. .

Cererea de apel nu a fost motivată în drept.

Cererea de apel a fost legal timbrată.

Intimatul a depus Întâmpinare (f. 11 -12) prin care s-a solicitat respingerea căii de atac, cu consecința menținerii hotărârii atacate și implicit a procesului verbal de constatare a contravenției. S-a precizat prin Întâmpinare, că procesul-verbal atacat este legal și temeinic, latura obiectivă a contravenției fiind detaliată corect de către agentul constatator.

În apel nu s-au propus probe noi.

Examinând cererea de apel și sentința apelată, în raport de motivele invocate și de dreptul aplicabil în materie, tribunalul reține că apelul este fondat, pentru considerentele ce succed:

Prin Sentința civilă nr. xxxxx/24.11.2014 a Judecătoriei Baia M___, pronunțată în Dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, plângerea petentului a fost respinsă pentru motivele anterior arătate.

Cu referire la motivele apelului, în conformitate cu prev. art. 476 alin. 2 Cod procedură civilă, observă că:

Petentul a fost sancționat în data de 20.07.2014 orele 17:20, cu amendă contravențională în cuantum de 500 lei, pentru săvârșirea în data de 20.07.2014 a contravenției prev. de art. 1 cap. VIII pct. 13 din Hotărârea Consiliului Local al municipiului Baia M___, nr. 223/2013, prin aceasta fiind de altfel revocată HCL nr. 340/2009.

Cu privire la petent, agentul constatator, în cuprinsul procesului verbal atacat a reținut astfel după cum rezultă din cuprinsul acestuia (f. 7 și 14 dosar fond) că: „În jurul orei 13:10, a parcat autoturismul XXXXXXXX pe poziția 3, în parcarea Primăriei și a refuzat să părăsească acel loc. A spus că el e prieten cu dl. D____ și că eu nu pot să-i fac nimic. Eu eram de serviciu în Primărie”. De asemenea, agentul constatator, a mai menționat: „Ignoră atenționările mele și urinând pe gardul din fața Primăriei, privit de cei din stația de bus.” Apoi, agentul constatator a mai menționat: „Acesta a indignat cetățenii din fața Primăriei din stația de bus.”

Procesul verbal de contravenție, mai precizează că, contravenientul este de față, însă refuză să semneze procesul verbal. Procesul verbal a fost semnat de numita S_____ M_______.

Conform art. 1 a HCL Baia M___, constituie contravenție și se sancționează conform Anexei nr. 1 la această hotărâre, faptele săvârșite, prevăzute în această anexă. Cap. VIII a Anexei nr. 1 prevede la pct. 13, ca abatere contravențională, care se sancționează cu amendă cuprinsă între 500 – 1.000 lei, pentru persoanele fizice, „Parcarea autovehiculelor pe domeniu public sau privat al Municipiului Baia M___, în fața curților, în fața garajelor unor titulari autorizați, inclusiv în fața garajelor proprii, dacă prin aceasta se afectează, limitează sau stânjenesc accesul sau circulația la căile publice de comunicație.”

Din analiza textului normativ, reținut în privința petentului ca temei al săvârșirii contravenției, reiese că în stabilirea temeiniciei reținerii unei astfel de fapte, instanța trebuie să verifice dacă constatarea săvârșirii contravenției, subzistă în raport de probele existente la dosar.

Din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Ozturk c. Germaniei, cauza Ziliberberg c. Moldovei și cauza A_____ c. României) rezultă că art. 6 din Convenție este incident și în materie contravențională, în sensul că „acuzația în materie penală” la care face referire acest articol poate fi interpretată și în sensul că ar include și o „acuzație în materie contravențională”. În atare situație, întrucât procedura de soluționare a unei plângeri contravenționale este calificată drept o procedură „penală”, contravenientul se bucură de protecția conferită în cadrul acestei proceduri, printre care și prezumția de nevinovăție. Nu trebuie uitat însă că, în dreptul nostru contravențional, procedura soluționării unei cereri privind o plângere contravențională este reglementată, în mare parte de Codul de procedură civilă (art. 47 O.G. nr. 2/2001) și că procesul-verbal de contravenție este un act administrativ, astfel încât unele elemente ale principiului prezumției de nevinovăție nu trebuie absolutizate, existând posibilitatea, cu respectarea cerinței proporționalității mijloacelor folosite cu scopul legitim urmărit, să funcționeze și alte prezumții de drept și de fapt, chiar și în favoarea agentului constatator (cauza C.E.D.O.- Blum c. Austriei).

În cauza de față, intimatul a înțeles să facă dovada faptei reținute în sarcina petentului prin depunerea procesului verbal atacat.

Instanța apreciază că acest proces verbal nu poate face dovada prin el însuși, acesta reprezentând doar actul prin care petentul este acuzat de săvârșirea contravenției, în condițiile în care a fost contestat, iar martorul asistent nu a fost propus/audiat în cauză.

În cauză, analizând legalitatea și temeinicia procesului verbal atacat, conform art. 16, 17 din OG nr. 2/2001, instanța constată că raportat la susținerile părților, în condițiile speței, se aplică regula „in dubio pro reo”, potrivit căreia orice îndoială îi profită făptuitorului.

Aceasta deoarece sub aspectul temeiniciei procesului-verbal atacat, nu se indică în cuprinsul acestuia, durata aproximativă a parcării autovehiculului, în condițiile precizării aproximative a momentului săvârșirii faptei, respectiv timpul de 4 ore aproximativ până la momentul încheierii procesului verbal atacat.

Așa fiind nu se poate efectua controlul instanței, în condițiile în care martorul asistent nu a fost audiat conform art. 33 alin. 1 din OUG nr. 2/2001, nefiind propus de altfel de niciuna din părți.

Oricum în legătură cu martorul asistent menționat, chiar și audierea lui, nu poate determina cu certitudine concluzia că ar fi observat săvârșirea faptei la momentul încheierii procesului-verbal sau data săvârșirii faptei, menționată ca având loc cu mai mult de 4 ore înainte.

În cauză nu se poate confirma conform celor de mai sus, dacă petentul a oprit puțin timp autovehiculul, sau a parcat efectiv cu oprirea pe un interval de timp mai mare. De exemplu, nu rezultă perioada în care a staționat autovehiculul în acel loc și urmarea creată. Aceasta și întrucât constatarea personală a agentului constatator, contestată însă, nu se coroborează cu alte probe, cum sunt de pildă, planșe fotografice, uzitate de altfel în mod curent, în privința locului săvârșirii faptei, împiedicarea efectivă a accesului.

Nu se menționează în procesul-verbal atacat, nici dacă petentul contravenient se afla singur în mașină sau nu, pentru verificarea susținerilor acestuia, cu ocazia plângerii.

Apoi, nu se poate verifica dacă petentului i-a fost adus la cunoștință dreptul de face obiecțiuni, conform art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, întrucât la rubrica „Alte mențiuni”, este precizată constatarea agentului constatator, conform căreia „Acesta a indignat cetățenii din fața Primăriei din Stația de bus.”

De asemenea, instanța nu poate reține susținerile petentului, potrivit cu care fiind duminică, data constatării contravenției, este permisă parcarea, în acest fiind și indicatoare, întrucât această situație privește cazul parcării autovehiculelor în parcări/locuri publice, fără a deține tichet de parcare.

Față de considerentele mai sus expuse, constatând că în sarcina petentului nu se poate reține cu probe clare, certe, săvârșirea contravenției pentru care a fost sancționat, instanța urmează a admite apelul, conform art. 480 alin. 2 Cod procedură civilă, cu consecința schimbării hotărârii, și rejudecând plângerea formulată, pe care a găsit-o întemeiată, această urmează a fi admisă, conform dispozitivului prezentei hotărâri.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de apelantul petent T_____ D_____ G_________, domiciliat în loc. Baia M___, ____________________, jud. Maramureș, în contradictoriu cu intimatul MUNICIPIUL BAIA M___ – prin Primar, POLIȚIA L_____ BAIA M___, cu sediul în loc. Baia M___, ______________________, jud. Maramureș, împotriva Sentinței civile nr. xxxxx/24.11.2014 pronunțată de Judecătoria Baia M___, pe care o schimbă în sensul că admite plângerea petentului formulată împotriva Procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. xxxxxx/20.07.2014 emis de Direcția de Poliție L_____, pe care îl anulează.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 08 octombrie 2015.

Președinte, A____ C____ O____		Judecător, I____ B____
	Grefier, C_______ M____ C____

Red.I.B./Tehnored.C.C.+I.B.-16.10.2015/4 ex.

Judecător la fond:U________ V_______