Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL D___

SECȚIA C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 1364/2015

Ședința publică de la 17 Noiembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE D____ L_____ G____

Judecător M____ O____

Grefier A________ A_____ E__

Pe rol judecarea apelului formulat de petenta _____________________ împotriva sentinței nr. 1412 pronunțată la data de 20.05.2015 de Judecătoria Băilești, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata Poliția L_____ a Mun. Băilești, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima strigare a cauzei, în ordinea de pe lista de ședință nu au răspuns părțile.

Instanța, având în vederea respectarea principiului dreptului la apărare și a principiului contradictorialității, dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La a doua strigare a cauzei, la apelul nominal făcut în ședință publică, nu au răspuns părțile.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Instanța, constatând dosarul în stare de judecată, a trecut la soluționare.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față;

Prin sentința nr. 1412 pronunțată la data de 20.05.2015 de Judecătoria Băilești, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX s-a respins plângerea contravențională formulată de petenta ____________________________ procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 01.10.2014 încheiat de Poliția L_____ a Municipiului Băilești.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

La data de 17.10.2014 petenta _____________________ a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal ________ nr. xxxxxxx din 1.10.2014 încheiat de Poliția L_____ a Municipiului Băilești, solicitând admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea sa de plata amenzii aplicate și restituirea sumei ce reprezintă jumătate din minimul amenzii achitată cu ordinul de plată nr. 1932 din 3.10.2014.

În motivarea plângerii a arătat că, în baza Acordului contractual nr. 6249 din 27.03.2013 încheiat cu __________________ Oltenia SA, este executant al lucrărilor privind proiectul "CL08- Reabilitare și extindere rețele de apă și canalizare în Municipiul Băilești" ce are drept termen de finalizare luna noiembrie 2014.

În calitate executant al lucrărilor de reabilitare și extindere a rețelei de apă și canalizare în municipiul Băilești este obligată să respecte specificațiile din caietele de sarcini, proiectul și indicațiile Inginerului, astfel că a solicitat aviz de spargere a terenului pe _____________________________. B_________ – Pârâul Balasan, iar Primăria Municipiul Băilești a emis avizul nr. 5422 din 24.02.2014, după care, constatându-se că se poate optimiza proiectul prin racordarea tronsonului de pe ____________________ canalizarea nouă din __________________________ 4 ( pârâul Balasan), s-a solicitat un nou aviz de spargere a terenului pe _________________________________ Balasan – ______________________ Primăria Municipiului Băilești a emis un nou aviz, respectiv avizul nr. xxxxx din data de 13.06.2014.

A mai arătat că lucrările de extindere și reabilitare rețele de apă și canalizare pe _____________________ efectuat în baza avizului nr. xxxxx din data de 13.06.2014, astfel că avizul inițial a rămas fără obiect, iar sancționarea sa pentru nerespectarea unui termen prevăzut într-un aviz ce nu-și găsea aplicarea este nelegală și că nu putea acoperi lucrările care ar fi devenit ascunse fără să fi avut acordul scris al inginerului, obligația fiind prevăzută expres la art. 1.3.15 din Documentația de atribuire – Caietul de sarcini – Terasamente și nici nu putea aduce terenul la starea inițială, întrucât în cazul lucrărilor subterane, mai întâi se acoperă lucrările cu pământ, se lasă o perioadă de timp pentru a se comasa pământul în proporție de 100 % și abia apoi se toarnă asfaltul, însă condițiile meteo nu i-au permis derularea lucrărilor conform caietului de sarcini ,întrucât în Cerințele specifice Proiectului – Terasamente este interzis lucrul pe timp de ploaie.

Petenta a susținut că procesul verbal este nelegal întocmit întrucât nu conține o descriere a locului și modului de săvârșire a faptei, nefiind precizată lungimea sectorului de drum pe careu erau executate aceste lucrări și nici starea inițială a acestuia, fiind indicată în mod generic ________________________ situația unui contract de lucrări, cum este cel din prezenta cauză, sunt aplicabile normele legale în materie și clauzele contractuale asumate de părți și nu Hotărârea Consiliului Local nr. 29 din 27.03.2009 menționată ca temei legal al constatării și sancționării faptei.

În final, a susținut că HCL nr. 29 din 27.03.2009, respectiv art. 10 lit. j prevede ca fiind sancționabilă acțiunea de "neaducere la starea inițială a îmbrăcăminții asfaltice sau a terenului în urma efectuării unor lucrări subterane efectuate de către persoane fizice sau societăți comerciale",fără a se face referire la vreun termen prevăzut într-un aviz de spargere a terenului, situație în care obligația de a aduce terenul la starea inițială se naște în momentul terminării lucrărilor, perioada care este prevăzută în contractul de lucrări și nu în timpul derulării acestuia, în cauza de față termenul de execuție al lucrărilor de reabilitare și extindere rețele de apă și canalizare în Municipiul Băilești fiind 15 noiembrie 2014.

În drept, a invocat prevederile OG nr. 2/2001, legea 50/1991 și norma metodologică de aplicare a legii 50/1991.

În baza art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

A depus la dosar procesul verbal de contravenție contestat, ordinul de plată nr. 1932 din 3.10.2014, autorizația de construire nr. 2 din 31.01.2013 emisă de Primăria Municipiului Băilești, acordul cadru nr. xxxxx din 17.05.2013 emis de Primăria Băilești, avizul nr. 5422 din 24.02.2014 emis de Primăria Municipiului Băilești, avizul nr. xxxxx din 13.06.2014 emis de Primăria Municipiului Băilești, dispoziția de șantier nr. 10 din 8.04.2014, adresele nr. 1089 din 12.06.2014, nr. 908 din 28.05.2014, chitanța privind achitarea taxei de timbru.

A anexat la notele scrise procesele verbale pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse nr. 51 din 24.09.2014, nr. 52 din 29.09.2014, nr. 53 din 30.09.2014, dispoziția de șantier nr. 10 din 8.04.2014.

Pârăta nu a formulat întâmpinare.

Din considerentele avute în vedere de instanța de fond la pronunțarea soluției,s-a reținut că,conform avizului nr. 5422 din 24.02.2014, aflat la fila 12 din dosar, perioada de executare a lucrărilor, inclusiv de aducere la starea inițială a suprafețelor afectate din domeniul public și privat pe _______________________________ Băilești a fost până la data de 24.03.2014.

Din înscrisurile depuse la dosar și susținerile petentei în plângere și notele scrise a rezultat că, aceasta nu a readus la starea inițială terenul de pe _______________________________ Băilești în termenul prevăzut de avizul nr. 5422 din 24.02.2014.

În consecință, instanța de fond a constat că, procesul verbal a fost legal încheiat și că petenta nu a dovedit o altă stare de fapt față de cea reținută de agentul constatator.

Împotriva sentinței nr. 205 pronunțată la data de 15.01.2014 de Judecătoria C______, în dosarul nr. xxxxx/215/2013 a formulat apel petenta _____________________, criticând sentința pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivarea apelului a arătat că sentința civilă nr. 1412/20.05.2015 încalcă dispozițiile art. 425 alin. 1 lit. b cod procedură Crivilă hotărârea va cuprinde: considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea {situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților."

Din aceste dispoziții legale rezultă că instanța de fond avea obligația să arate în concret, în raport de probele dosarului, situația de fapt pe care o reține în cauză și să demonstreze aplicarea regulii de drept incidente, întrucât referirea generică la probele administrate, fără a se indica în ce constau acestea, este insuficientă în a satisface standardele normei, a căror încălcare va conduce la desființarea hotărârii, fiind vorba de o lipsă a motivării.

De asemenea, potrivit art. 264 alin. 1 C__: "instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor", ceea ce înseamnă că judecătorul cauzei trebuie să analizeze ceea ce rezultă din fiecare probă și, apoi, să realizeze o corelație logică a probelor, menită să contureze situația de fapt la care sau în raport cu care urmează să aplice normele legale, pentru a stabili temeinicia sau netemeinicia cererilor formulate sau a excepțiilor invocate, după caz.

Instanța de fond nu a analizat în considerentele sentinței pronunțate susținerile și probele sale, în condițiile în care s-a referit în plângere la mai multe motive de nelegalitate și netemeinicie a procesului verbal ________ nr. xxxxxxx/01.10.2014 și a invocat în dovedirea acestor motive înscrisuri.

Astfel, aserțiuni cu caracter general ale instanței de fond nu reprezintă în niciun caz o motivare corespunzătoare și corectă a respingerii plângerii contravenționale, respectiv :Din înscrisurile depuse la dosar și susținerile petentei în plângere și notele scrise rezultă că aceasta nu a readus la starea inițială terenul de pe _______________________________ Băilești în termenul prevăzut de avizul nr. 5422/24.02.2014.

În consecință, instanța a constat că, procesul verbal a fost legal încheiat și că petenta nu a dovedit o altă stare de fapt față de cea reținută de agentul constatator, urmând ca în conformitate cu dispozițiile OG. nr. 2/2001 să respingă plângerea ca neîntemeiată."

Analizând aceste afirmații ale instanței de fond, se poate observa în mod clar că aceasta nu a expus situația de fapt rezultată din probele administrate, nu a arătat textul de lege care are aplicare în cauza dedusă judecății și nu a indicat motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția.

Referirea generală la ````înscrisurile depuse la dosar", fără ca instanța să arate în ce constau aceste înscrisuri nu constituie o motivare convingătoare.

Înscrisurile depuse la dosarul cauzei erau esențiale și trebuiau să
fie analizate cu atenție spre a se observa dacă ceea ce a susținut în
plângere avea fundament probator sau nu, aceasta cu atât mai mult cu
cât, din unele înscrisuri rezultă cu evidență lipsa vreunei culpe din
partea noastră.

Elocvente în acest sens sunt procesele verbale nr. 51/24.09.2014, nr. 52/29.09.2014 și nr. 53/30.09.2014 pentru verificarea calității lucrărilor ce devin ascunse, înscrisuri ce atestă faptul că refacerea lucrărilor pe ____________________ efectuat conform proiectului, iar pe această stradă s-a intervenit de mai multe ori pentru a remedia unele porțiuni care s-au degradat din cauza ploilor căzute în exces în anul 014.

De asemenea, instanța nu face nicio referire dacă intimata a depus sau nu întâmpinare în cauză, context în care nu se poate verifica dacă s-a respectat principiul contradictorialității.

Un proces civil finalizat prin hotărârea care dezleagă fondul, cu garanțiile date de art. 6.1 din Convenția Europeană privind Drepturile Omului, include printre altele dreptul părților de a fi în mod real "ascultate", adică în mod corect examinate susținerile lor de către instanța sesizată.

Altfel spus, aceasta implică mai ales în sarcina instanței obligația
de a proceda la un examen efectiv, real și consistent al mijloacelor,
argumentelor și elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le
aprecia pertinența în determinarea situației de fapt (cauza Albina contra
României,cauzaGheorghe contra României).

Or, în cauză, deși instanța a pronunțat o soluție care reprezintă fondul cauzei, este notabil că nicio afirmație a părților nu a fost cercetată, nicio probă nu a fost analizată și apreciată, deci nu au servit ca suport al concluziilor instanței, concluzii care nu se fundamentează pe stabilirea unei stări de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate.

Sentința instanței de fond încalcă dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001, dispoziții în conformitate cu care -."Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

În materia plângerii contravenționale instanța este obligată ca din oficiu să examineze aspectele care țin de legalitatea procesului de contravenție și, în subsidiar, în măsura în care nu există un motiv de aceasta natură care să atragă nulitatea actului atacat se va trece la examinarea, pe bază de probe, a temeiniciei situației de fapt astfel cum a fost reținută.

În concret, instanța de fond trebuia să verifice dacă procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 16 și art. 17 din O.G. 2/2001 si, abia, după aceea să analizeze temeinicia celor reținute de agentul constatator.

Instanța nu și-a îndeplinit obligația de a verifica legalitatea procesului verbal în condițiile în care a susținut că în cauză sunt aplicabile normele legale în materie, respectiv Legea 50/1991, și nu Hotărârea Consiliului Local nr. 29 din 27.03.2009, menționată de agentul constatator, în mod greșit, ca temei legal al constatării și sancționării faptei.

Ori, potrivit art. 26 alin. 1 lit. e din Legea 50/1991, act normativ cu forță juridică superioară: "Constituie contravenții următoarele fapte neaducerea terenului la starea inițială de către investitor, după terminarea lucrărilor prevăzute la art. 3 lit. c), precum si nerealizarea lucrărilor de curățare, amenajare ori degajare, după caz, a amplasamentului și/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata execuției, o data cu încheierea lucrărilor de bază. "

În concluzie, instanța de fond trebuia să rețină nulitatea absolută a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției deoarece acesta a fost întocmit de agentul constatator în temeiul unui act normativ adoptat de un organ al administrației publice locale, în speță Consiliul Local al municipiului Băilești, în afara competenței sale prevăzută de lege.

Sentința instanței de fond nu reflectă o interpretare și aplicare corectă a criteriilor de individualizare a sancțiunii contravenționale.

Instanța de judecată sesizată în urma contestării procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții, este singura în măsură să aprecieze asupra modalității de individualizare a unei sancțiuni contravenționale, dacă au fost respectate criteriile legale de individualizare și mai cu seamă, dacă subiectivismului organului de control a afectat sau nu procesul de individualizare a sancțiunii contravenționale aplicate.

Sub aspectul individualizării sancțiunii, instanța de fond reține următoarele:` `Având în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG 2/2001 instanța constată că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite și nu se impune înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment."

În condițiile în care instanța nu a analizat împrejurările în care a fost săvârșită presupusa faptă, modul si mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsa și circumstanțele personale ale contravenientului, nu se poate reține că aceasta și-a exercitat rolul de control al sancțiunii conferit de art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001.

Mai mult, criteriile de individualizare a sancțiunii, menționate mai sus nefiind analizate în mod efectiv nu se poate verifica dacă sancțiunea aplicată de agentul constatator este în concordanță cu gradul de pericol social concret al faptei și, de asemenea, nu se permite verificarea respectării principiului proporționalității, necesitatea proportionalității între fapta comisă și sancțiunea aplicată fiind una din cerințele impuse prin jurisprudența CEDO (a cărei jurisprudență a devenit obligatorie pentru instanțele interne odată cu ratificarea Convenției Europene și care se aplică cu preeminență față de dispozițiile dreptului intern, potrivit art. 20 alin. 2 din Constituția României) în materia aplicării oricărei măsuri sancționatorii.

În concluzie, față de cele expuse solicită, în principal, să se admită apelul și să se modifice sentința civilă nr. 1412/20.05.2015 în sensul admiterii plângerii, iar în subsidiar, să se admită apelul, să se anuleze sentința atacată și să se trimită cauza spre rejudecare.

În drept, a invocat OG 2/2001, Legea 50/1991, art.466-482 C__ și art. 6 CEDO.

Analizând întregul material probator administrat în cauza, raportat la criticile și apărările formulate de părți instanța de control judiciar reține următoarele:

Prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx din 1.10.2014 încheiat de Poliția L_____ a Municipiului Băilești, petenta _____________________ a fost amendată cu suma de 1000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 10 lit. j din HCL 29 din 27.03.2009, reținându-se că la data de 29.09.2014, ora 13:09 pe _______________________________ Băilești nu a adus la starea inițială terenul în urma efectuării de lucrări subterane conform avizului nr. 5422 din 24.02.2014.

Potrivit avizului nr. 5422 din 24.02.2014, aflat la fila 12 din dosar,petenta primise aviz favorabil de spargere a străzilor și readucere la starea inițială,pe ___________________________.B_________-Pârâul Balasan,pe o lungime de 352 ml,pe o perioadă de execuție a lucrărilor cuprinsă între 24.02.xxxxxxxxxxxxx14.

Revenind la criticile formulate instanța urmează să rețină că acestea sunt fondate pentru următoarele considerente:

Astfel,așa cum a surprins în mod corect apelanta,potrivit dispozițiilor mai sus citate,respectiv dispozițiile art 425 cod procedură civilă,art6 din CEDO,părțile unui proces sunt îndreptățite de a beneficia de un proces echitabil și acest aspect impune și dreptul de a primi o motivare corespunzătoare,respectiv de a i se argumenta de ce nu pot fi primite susținerile sale,sau dimpotrivă acestea pot fi primite și ce anume a stat(probatoriu) la baza formării acestor convingeri.

Este adevărat că ,instanța poate grupa argumentele fiecărei părți și poate oferi o motivare în acest mod,însă trebuie să analizeze corelativ și susținerile părți adverse și pe baza acestora să ofere un raționament logic ,raportat la probele administrate pentru a putea convinge părțile de justețea soluției.

Totodată,potrivit dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001, (normă specială)-."Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

Așadar,instanța de fond într-o astfel de pricină,în afara probele propuse de părți avea obligativitatea de a face verificări ce le considera necesare pentru a desluși starea de fapt reală,pentru ca apoi să poată analiza atât legalitatea sancțiunii cât și a proporționalității acesteia,în situația în care ajungea la concluzia că se impunea aplicarea unei astfel de sancțiuni.

Or,deși, inițial a manifestat un asemenea rol activ și a dispus odată cu fixarea primului termen de judecată citarea martorului asistent R_______ M_____,care în urma mai multor citații respectiv mandat de aducere s-a prezentat la termenul din 16.04.2015-fia 59,acesta nu a fost audiat.

Chiar,dacă motivul neaudieri la acel termen este unul întemeiat,nu se poate explica și nici fundamenta în mod legal,imposibilitatea audierii acestuia la termenul din 14.05.2015,în situația în care nu se emisese mandat de aducere(contrar celor reținute de instanța de fond),pentru acesta.

Or,acest aspect coroborat cu neanalizarea argumentelor tuturor părților,cu precădere a susținerilor petentei ,respectiv prin trimiterea lapidară la înscrisurile din dosar duc la concluzia că hotârârea pronunțată nu întrunește exigența cerută de textele de lege mai sus arătate.

Ca atare nu se poate susține ca avut loc o cercetare efectivă a fondului cauzei,impunându-se în baza art 480 alin3 N.C.p.civ admiterea apelului anularea sentinței și trimiterea cauzei la rejudecare pentru a se asigura posibilitatea părților de a beneficia de un dublu grad de jurisdicție în care să-și probeze susținerile.

Cu ocazia rejudecării instanța de fond va proceda la audierea martorului asistent,pe starea de fapt reținută în procesul verbal ,în măsura în care cunoaște aspectele invocate,va solicita actele care au stat la baza actului sancționator,coroborat cu clarificarea aspectelor ce țin de; delimitarea tronsonului(identificarea porțiuni unde se pretinde că a fost săvărșită fapta),raportat la înscrisurile depuse și a probelor,argumentelor prezentate de părți.

De asemenea se va în vedere orice altă probă pe care o consideră utilă în deslușirea stării de fapt reale ,raportat la susținerile părților.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul formulat de petenta _____________________, cu sediul în Slatina, Pitești, nr. 213, județ O__, împotriva sentinței nr.1412 pronunțată la data de 20.05.2015 de Judecătoria Băilești, în dosarul nrXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata Poliția L_____ a Mun. Băilești, cu sediul în Băilești, Oituz, nr. 24, județ D___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

Anulează sentința apelata și trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanța.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 17 Noiembrie 2015.

Președinte, D____ L_____ G____		Judecător, M____ O____
	Grefier, A________ A_____ E__

RED.JUD. D.L.G.03.12.2015
TEHNORED 4ex/ A.E. 25 Noiembrie 2015

REDJUD FOND