Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - apel- plângere contravențională -

R O M A N I A

TRIBUNALUL S______

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 1907

Ședința publică din data de 09 decembrie 2015

Instanța constituită din:

Președinte: O_________ G_______

Judecător: N______ D_____-C_______

Grefier: B________ C_______

Pe rol, pronunțarea asupra apelului declarat de petentul V_____ A____-L____, domiciliat în mun. Piatra N____, _____________________.11, ______________, jud. N____, împotriva sentinței nr.1214 din data de 09.12.2014, pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind Inspectoratul de Poliție Județean S______, cu sediul în _______________.9, jud. S______.

Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 25 noiembrie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, redactată separat, care face parte integrantă din prezenta, și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru azi, 09 decembrie 2015.

După deliberare,

T R I B U N A L U L

Asupra apelului de față, constată:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Piatra N____ cu numărul XXXXXXXXXXXXX la data de 02.06.2014, petentul V_____ A____-L____ a formulat, în contradictoriu cu I__ S______, plângere împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din data de 29.05.2014.

Prin cererea depusă la data de 19.06.2014, petentul a solicitat audierea martorului V_____ V___-I____, dar și introducerea în cauză a persoanei implicate în accident, Panuș M____, arătând că depune copia procesului verbal care i-a fost încheiat acestuia de organele de poliție la aceeași dată și care i-a fost înmânat tot petentului.

Prin sentința civilă nr. 3299 din 09.10.2014 a Judecătoriei Piatra N____ s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Gura Humorului, cauza fiind înregistrată la această instanța cu numărul XXXXXXXXXXXXX din data de 05.11.2014.

Prin sentința nr. 1214 din data de 09.12.2014, Judecătoria Gura Humorului a respins cererea de introducere în cauză a numitului Panuș M_____ ca inadmisibilă. Totodată a respins plângerea contravențională formulată de petentul V_____ A____-L____ ca neîntemeiată.

În motivare, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx din data de 29.05.2014 întocmit de I__ S______ – Poliția Gura Humorului petentul a fost sancționat cu amendă în valoare de 510 lei, cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 60 de zile, pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 118 lit. c și d din HG nr. 1391/2006, constând în aceea că în data de 29.05.2014, a condus auto cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX de DN 2E și nu a păstrat distanța laterală suficientă în momentul efectuării manevrei de depășire și revenirii pe banda sa de mers acroșând astfel autoutilitara cu nr. de înmatriculare CA-5284-XA.

Referitor la cererea de introducere în cauză a persoanei implicate în accident, Panuș M____, instanța a respins-o ca inadmisibilă întrucât prin procesul verbal contestat a fost sancționat doar petentul din prezenta cauză nu și numitul Panuș M____, iar obiectul prezentei cauze nu îl constituie și contestarea procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx prin care a fost sancționat numitul Panuș M____. Mai mult, nici un text de lege nu permite lărgirea cadrului procesual prin introducerea în cauză a unui nou petent, atâta timp cât acesta nu și-a manifestat intenția de a contesta procesul verbal care face obiectul cauzei.

Analizând conținutul procesului verbal atacat, instanța a constatat că acesta cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001, sub sancțiunea nulității absolute.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanța a avut în vedere mai întâi sarcina probei într-o astfel de cauză. În acord cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în aplicarea art. 6 din Convenția cu același nume, instanța a apreciat că actul de constatare și de sancționare a contravenției trebuie să fie întemeiat pe probe. Pe de altă parte, în conformitate cu art. 34 din OG 2/2001, instanța trebuie să administreze toate probele necesare în vederea aflării adevărului.

Probele care au stat la baza încheierii procesului verbal sunt reprezentate de declarațiile celor 2 conducători auto și constatarea personală de către agentul constatator a avariilor produse la cele 2 autovehicule.

Față de aceste probe instanța a reținut că la data de 29.05.2014, orele 11.00, numitul V_____ A____ L____ din mun. Piatra N____, în timp ce conducea autoturismul proprietate cu nr. NT-25-VW pe DN 2-E din direcția Fălticeni-Gura Humorului, la km 22+500, pe raza _____________________ angajat în depășirea autoutilitarei Mercedes cu nr. CA5284XA condusă de Panuș M_____ care circula în aceeași direcție, fără a păstra o distanța lateral suficientă, revenind pe banda sa rapid, întrucât din sens opus circula alt autovehicul, în momentul revenirii pe banda agățând oglinda retrovizoare stânga a autoutilitarei și cauciucul roții din stânga față, în urma impactului rezultând avarierea ușoară a părții din dreapta spate a autoturismului condus de V_____ A. cât și spargerea oglinzii retrovizoare stânga de la autoutilitara condusă de Panuș M_____.

Petentul a susținut că în timpul efectuării manevrei de depășire a fost acroșat de autoturismul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare CA 528 XA condus de numitul Panuș M_____ care a depășit axul drumului, după ce anterior intrase în balans. Fiind întrebat de către instanță de ce numitul Panuș M_____ a virat stânga, petentul a arătat că nu știe de ce, probabil a vrut să evite un obstacol. Contrar celor susținute de petent, numitul Panuș M_____ a arătat în declarația dată în fața agentului constatator că accidentul s-a produs din cauză că petentul a încercat să revină rapid pe banda sa de mers pentru a evita impactul cu un alt autovehicul care venea din sens opus.

În primul rând, comparând cele 2 declarații sub aspectul susținerilor celor 2 conducători auto referitoare la producerea accidentului, instanța a constata că cea a numitului Panuș M_____ este mai bine argumentată, întrucât indică un fapt concret care a determinat manevra petentului de revenire prematură pe propria bandă de mers și implicit producerea accidentului. În schimb, pentru susținerea petentului că autoturismul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare CA 528 XA ar fi intrat brusc în balans exact în momentul depășirii acestuia de către petent, iar conducătorul auto ar fi efectuat în mod nejustificat o manevră spre stânga depășind axul drumului, nu a fost indicată nici o motivație concretă.

În al doilea rând, instanța a avut în vedere că, potrivit art. 120 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 conducătorul de vehicul care efectuează depășirea este obligat să păstreze în timpul depășirii o distanță laterală suficientă față de vehiculul depășit și să reintre pe banda sau în șirul de circulație inițial după ce a semnalizat și s-a asigurat că poate efectua această manevră în condiții de siguranță pentru vehiculul depășit și pentru ceilalți participanți la trafic. Față de aceste dispoziții legale instanța a avut în vedere că, chiar și în situația în care ar fi reținută susținerea petentului, potrivit căreia, autoturismul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare CA 528 XA ar fi depășit axul drumului în timpul manevrei sale de depășire cu foarte puțin, așa cum a indicat în schița de la fila 35, nu este înlăturată culpa petentului care avea obligația de a păstra în timpul depășirii o distanță laterală suficientă față de vehiculul depășit. Ori este culpabil pentru petent că acesta a circulat în timpul manevrei de depășire în imediata apropiere a axului drumului cu atât mai mult cu cât a observat că autoturismul pe care îl depășea a intrat în balans.

În raport de situația de fapt reținută, instanța a apreciat că petentul a încălcat obligația legală prevăzută de art. 120 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 în timpul efectuării manevrei de depășire, astfel că se face vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 101 alin. 3 lit. a din OUG 195/2002.

Sub aspectul sancțiunilor aplicate, instanța a apreciat că acestea sunt legale și nu există motive care să justifice înlăturarea lor. Sancțiunea aplicată este corect individualizată și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, care este unul ridicat. Instanța apreciază că nu se impune înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul, în condițiile în care petentul nu a dovedit existența unor circumstanțe excepționale de natură să confere faptei săvârșite un pericol social atât de redus.

În ce privește neindicarea în cuprinsul procesului-verbal contestat a măsurii tehnico-administrative a reținerii permisului de conducere, instanța a reținut că, potrivit art. 97 alin.2 din O.U.G. 195/2002 reținerea permisului de conducere ori a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se face de către polițistul rutier, de regulă odată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulație. Din conținutul acestui articol nu rezultă obligația agentului constatator de a indica în cuprinsul procesului-verbal luarea acestei măsuri, care poate fi luată și în alt moment decât cel al constatării faptei.

Referitor la corectarea de către agentul constatator în cuprinsul procesului verbal a cuantumului amenzii aplicate, instanța a apreciat că acesta nu reprezintă un motiv pentru anularea acestuia, atâta timp cât din cuprinsul acestuia rezultă în mod clar care este cuantumul amenzii aplicate, iar toate mențiunile indicate au fost efectuate de agentul constatator competent anterior înmânării procesului verbal către petent.

În concluzie, față de considerentele expuse, instanța a respins plângerea formulată de petent, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței de mai sus a declarat apel, în termen legal, petentul V_____ A____-L____.

În motivare, a arătat că din înscrisurile existente la dosarul cauzei reiese ca între situația consemnată și situația din realitate există diferențe, iar aprecierea faptelor este exagerată, împrejurările producerii evenimentului rutier fiind incorect descrise, inclusiv sub raportul cauzalității.

Tocmai pentru aceste motive, a solicitat deplasarea organelor de constatare la locul producerii accidentului, însă acestea au considerat ca nu este în sarcina lor obligația deplasării la locul producerii accidentului daca sunt înregistrate doar daune materiale.

In ceea ce privește valabilitatea procesului verbal de contravenție, consideră ca acesta a fost încheiat cu încălcarea normelor, fiind încălcate condițiile „ad validitatem" ale acestuia.

Mențiunea de reținere a permisului de conducere si de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioada de 60 de zile a fost făcută doar pe procesul verbal ________ nr.xxxxxxx, încheiat cu ocazia aceluiași eveniment rutier, din 29.05.2014, la ora 13:20, întocmit si eliberat pe numele contravenientului P____ M_____. Procesul verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat la 29.05.2014, la ora 13:28- aproximativ 10 minute mai târziu, pe numele petentului conține numeroase modificări si ștersături necertificate de agentul care a întocmit si eliberat actul constatator.

Prin plângerea împotriva procesului verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat la 29.05.2014, soluționată prin sentința apelată, a contestat valabilitatea procesului verbal din punct de vedere al formei, fiind încheiat si eliberat cu numeroase omisiuni si modificări/completări nejustificate si neasumate de agentul constatator.

Din cuprinsul procesului verbal pe care l-a contestat nu reiese locul
instanței la care trebuia depusa plângerea, mențiunea fiind ilizibilă, fapt ce l-a determinat ca plângerea inițiala sa o îndrept către Judecătoria Piatra N____, care prin sentința civila nr. 3299/09.10.2014, pronunțata în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX și-a declinat, din oficiu,competenta în favoarea Judecătoriei Gura Humorului.

Deși în susținerea plângerii contravenționale formulate a invocat circumstanțe și ipoteze menite a înlătura caracterul contravențional al faptei, solicitând pe langa proba cu înscrisuri si proba cu martori, instanța de fond nu a administrat în integralitate probele solicitate de petent în apărare.

In pronunțarea soluției instanța a avut în vedere doar proba cu înscrisuri constând în declarațiile contradictorii ale celor doua parti implicate în evenimentul rutier. Data fiind contradictorialitatea faptelor prezentate era necesara si utila cauzei si administrarea probei cu martori, respectiv V_____ V___-I____ si Părus M_____, celălalt conducător auto din cauza căruia s-a produs coliziunea celor două autovehicule.

Precizează ca pe parcusul derulării evenimentului rutier si în momentul impactului nu au existat alți martori care sa poată da relații cu privire la incident.

D__ fiind faptul ca plângerea a fost respinsa ca netemeinică, revine si arată ca pentru constatarea temeiniciei plângerii contravenționale formulata de petent se impunea admiterea si administrarea tuturor probelor care ar fi condus la soluționarea corecta a cauzei: înscrisuri, planșe foto, schite, declarații, martori, etc.

În concluzie, a solicitat admiterea apelului, anularea sentinței apelate și admiterea plângerii contravenționale.

Prin întâmpinarea formulată intimatul Inspectoratul de Poliție Județean S______ a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței apelate ca fiind temeinică și legală.

Față de motivele invocate prin cererea de apel, consideră că acestea sunt nefondate, întrucât instanța de fond în mod corect a analizat toate aspectele și s-a pronunțat motivat în fapt și în drept, în baza probatoriului administrat, luând declarații de la martori și pronunțând o sentință legală și temeinică. Agentul constatator a aplicat sancțiunea contravențională în baza probelor administrate: declarații conducători auto și schițele accidentului întocmite de către aceștia, având în vedere și dinamica accidentului raportat la avariile celor două autovehicule avariate, coroborate cu alte probe, iar instanța de fond le-a analizat și s-a pronunțat în mod corect.

Anularea măsurilor dispuse ar determina crearea unui precedent nefavorabil cu efect asupra îndeplinirii atribuțiilor legale privind circulația pe drumurile publice, în condițiile în care, nerespectarea regulilor privind depășirea autovehiculelor reprezintă una din cauzele grave ale producerii de evenimente rutiere soldate cu victime pagube materiale însemnate.

De altfel, petentul nu a adus nicio dovadă că situația de fapt reținută în sarcina sa este contrară, iar instanța de fond a constatat că nu sunt motive de anulare a procesului verbal, atât din punct de vedere al temeiniciei cât și al legalității acestuia, pronunțând o soluție temeinică și legală, în baza probatoriului administrat.

Actul de constatare în cauză beneficiază de o prezumție simplă de legalitate și temeinicie, care este un mijloc de probă suficient, sarcina probei contrare revenind petentului, care prin orice mijloc de probă, inclusiv alte prezumții să facă dovada că cele constatate de agentul instrumentator nu corespund adevăratei situații de fapt

Pe cale de consecință, a solicitat respingerea apelului și menținerea sentinței civile ca temeinică și legală și implicit procesul verbal de contravenție, cu sancțiunile aplicate.

Examinând, în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, în conformitate cu prevederile art. 479 din Codul de proc. civilă, Tribunalul reține următoarele:

În baza probelor administrate, prima instanță a stabilit în mod corect situația de fapt și încadrarea juridică.

Se reține că la data de 29.05.2014, orele 11.00, numitul V_____ A____ L____ din mun. Piatra N____, în timp ce conducea autoturismul proprietate cu nr. NT-25-VW pe DN 2-E din direcția Fălticeni-Gura Humorului, la km 22+500, pe raza _____________________ angajat în depășirea autoutilitarei Mercedes cu nr. CA5284XA condusă de Panuș M_____ care circula în aceeași direcție, fără a păstra o distanța lateral suficientă, revenind pe banda sa rapid, întrucât din sens opus circula alt autovehicul, în momentul revenirii pe banda agățând oglinda retrovizoare stânga a autoutilitarei și cauciucul roții din stânga față, în urma impactului rezultând avarierea ușoară a părții din dreapta spate a autoturismului condus de V_____ A. cât și spargerea oglinzii retrovizoare stânga de la autoutilitara condusă de Panuș M_____.

În sarcina apelantului s-a reținut nerespectarea obligațiilor prev. la art. 118 din HG nr. 1391/2006, anume obligația de la lit. c) să păstreze în timpul depășirii o distanță laterală suficientă față de vehiculul depășit, precum și cea de la lit. d) să reintre pe banda sau în șirul de circulație inițial după ce a semnalizat și s-a asigurat că poate efectua această manevră în condiții de siguranță pentru vehiculul depășit și pentru ceilalți participanți la trafic.

Conform art. 101 alin.(3) lit. a) din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășirea sau trecerea la culoarea roșie a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale.

Potrivit dispozițiilor legale cuprinse în OUG nr. 195/2002, la art. 45, depășirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe același sens de circulație, prin schimbarea direcției de mers și ieșirea de pe banda de circulație sau din șirul de vehicule în care s-a aflat inițial. Conducătorul vehiculului care se angajează în depășire trebuie să se asigure că vehiculul care circulă în fața sau în spatele lui nu a inițiat o asemenea manevră. Atunci când prin manevra de depășire se trece peste axa care separă sensurile de circulație, conducătorii de vehicule trebuie să se asigure că din sens opus nu se apropie un vehicul și că dispun de spațiu suficient pentru a reintra pe banda inițială, unde au obligația să revină după efectuarea manevrei de depășire.

În raport de probele administrate la fond și de susținerile părților, instanța de control judiciar apreciază că nu există dubii in ceea ce privește existența faptei, astfel că Tribunalul va respinge apelul ca nefondat, în conformitate cu prevederile art. 480 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

D E C I D E:

Respinge ca nefondat apelul declarat de petentul V_____ A____-L____, domiciliat în mun. Piatra N____, _____________________.11, ______________, jud. N____, împotriva sentinței nr. 1214 din data de 09.12.2014, pronunțată de Judecătoria Gura Humorului în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimat fiind Inspectoratul de Poliție Județean S______, cu sediul în _______________.9, jud. S______.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică azi, 09 decembrie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

O_________ G_______ N______ D_____-C_______ B________ C_______

Red.N.D.C.

Jud. fond.Șalar A.I.

Tehnored.B.C.

Ex.4/05.01.2016