Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL P______

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1477/2015

Ședința publică de la 21.10.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - G_______ N_____

JUDECATOR - I______ C_______

GREFIER - D______ D_______

Pe rol fiind soluționarea cererii privind completarea dispozitivului deciziei nr. 840/16.06.2015 pronuntata de Tribunalul P______, formulata de intimatul G_______ I____, domiciliat în Ploiești, ____________________, ______________, ____________________.

La apelul nominal făcut in ședința publica au raspuns pentru pentru intimatul G_______ I____, avocat M________ N______, lipsind apelantul Trascău G_____ E_____, celelalte intimate.

Procedura legal îndeplinita.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, după care:

Avocat M________ N______, avand cuvântul pentru intimatul G_______ I____, solicita admiterea cererii in sensul ca instanta de apel să se pronunte si asupra acordarii cheltuielilor de judecata supoortate de intimat in calea apelului.

T R I B U N A L U L:

Asupra cererii de față :

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecatoriei Ploiesti, la data de 26.04.2013, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul T______ G_____ E_____ a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/16.04.2013 întocmit de intimatul INSPECTORATUL JUDETEAN DE POLITIE P______.

În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 03.04.2013, la orele 16:15, în timp ce se deplasa în localitatea Ploiești, pe _________________________________ autoturismul marca Ford cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, a constatat faptul că se efectuau lucruri pe această stradă, partea carosabilă fiind îngustată, din acest motiv formându-se o coloană, iar o persoană de la firma care efectua lucrările dirija traficul.

Petentul a arătat în continuare că în timp ce aștepta în coloană pentru a putea trece, un alt conducător auto a oprit în fața lucrărilor și a început o discuție în contradictoriu cu persoanele care efectuau lucrările. A precizat că, ulterior, persoana a încercat să treacă pe lângă petent dar, întrucât mașina pe care o conducea petentul era o dubă, spațiul era mai îngust.

Petentul a susținut că în acel moment, întrucât nu putea să înainteze, a vrut sa coboare din mașină pentru a-l ajuta cu indicații pe celălalt șofer pentru a putea trece.

A arătat și că persoana respectivă era deja recalcitrantă după discuția cu lucrătorii care efectuau lucrările și s-a enervat în momentul în care petentul a vrut să coboare, acuzându-l de faptul că i-a atins oglinda de la mașină, continuând prin a-i aduce petentului numeroase injurii, iar la scurt timp, a plecat.

Petentul a mai învederat că la data de 18.04.2013 a fost înștiințat prin poșta de faptul i-a fost suspendat dreptul de a conduce pe drumurile publice pe o perioadă de 30 de zile și a mers la sediul Poliției Rutiere, unde i-a fost comunicat procesul verbal de contravenție.

Petentul a menționat că nu a considerat că a provocat un accident rutier, că nu a văzut dacă într-adevăr a adus avarii autoturismului condus de către celălalt participant la trafic, întrucât acesta a plecat destul de repede după incident și nu a avut ocazia să discute. A precizat și că nu a urmărit să nu se prezinte la poliție, dar nu a considerat incidentul de o gravitate care să necesite acest demers.

De asemenea, petentul a precizat faptul că persoana respectivă conducea auto marca Renault cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX și se numește G_______ I____.

În drept, au fost invocate disp. O.G. 2/2001 și ale OUG nr. 195/2002.

În dovedire, a solicitat încuviințarea probelor cu înscrisuri și martorul G_______ I____.

În susținere, au fost anexate, în copie, procesul verbal contestat și adresa nr. xxxxxx/18.04.2013.

La data de 08.05.2014, intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată, arătând faptul că în mod legal și temeinic a fost sancționat petentul conform OUG 195/2002, pentru fapta constând în aceea că la data de 16.04.2013 a condus auto marca Ford cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX, pe ___________________________ pe fondul neasigurării corespunzătoare, a deschis portiera acroșând oglinda autovehiculului cu nr. XXXXXXXXX care circula din sens opus. De asemenea, nu s-a prezentat la poliție în termenul legal pentru a declara accidentul și nu a avut asupra sa documentele prevăzute de lege.

Intimatul a precizat că sancționarea contravenientului s-a realizat în urma clarificării împrejurărilor în care s-a produs tamponarea, după consemnarea celor întâmplate de către conducătorii auto în declarațiile - tip, după analizarea celor consemnate și după stabilirea de către agentul constatator a dinamicii producerii accidentului.

A mai susținut intimatul că sunt întrunite elementele constitutive ale faptei de natură contravențională reținute în sarcina contravenientului, sancțiunea aplicată fiind legală și temeinică.

A precizat și că la momentul întocmirii procesului-verbal petentul a fost de acord cu plata R.C.A., lucru asumat prin semnătură, aspect care conduce la concluzia că acesta contrazice susținerile sale referitoare la netemeinicia actului sancționator.

În drept, au fost invocate dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002.

La întâmpinare au fost anexate: raportul agentului constatator, declarațiile conducătorilor autovehiculelor implicate în evenimentul rutier, procesul verbal de contravenție, adresa nr. xxxxxx/08.04.2013 și cazierul contravențional al petentului.

În cauză au fost introduși în calitate de intervenienți numitul G_______ I____ și asigurătorul S.C. Asigurare Reasigurare A____ S.A.

La data de 27.05.2013, petentul a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apărărilor intimatei, susținând că nu si-a însușit temeinicia procesului-verbal sancționator, prin acordul manifestat cu privire la plata RCA, întrucât, așa cum rezulta din declarația scrisa a petentului, întocmita la data de 04.04.2013, acesta nu a recunoscut niciun moment cele reținute de agentul constatator in cuprinsul procesului-verbal sancționator.

A mai apreciat petentul că în prezenta cauză sunt aplicabile prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu toate garanțiile conferite de acesta, petentul beneficiind de prezumția de nevinovăție (Cauza A_____ contra României), sarcina probei revenind organului constatator.

La termenul din 22.09.2014, instanța a constatat decăderea petentului din proba testimonială cu un martor, față de neindicarea numelui și domiciliului acestuia.

Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri.

Prin sentinta civilă nr. xxxxx/29.09.2014, Judecatoria Ploiesti a respins plângerea contravențională formulată de T______ G_____ E_____, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI P______, intervenientul G_______ I____ și asigurătorul S.C. Asigurare Reasigurare A____ S.A., împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/16.04.2013, ca neîntemeiată.

A dispus totodata obligarea petentului la plata către intervenient a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat, redus conform art. 451 alin. 2 C.pr.civ.

Pentru a pronunța aceasta sentință prima instanța a reținut că prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/16.04.2013, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 300 lei și avertisment, întrucât la data de 03.04.2013, a condus autoturismul marca Ford cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe ___________________________ pe fondul neasigurării corespunzătoare, a deschis portiera, acroșând oglinda autovehiculului marca Renault cu nr. XXXXXXXXX care circula din sens opus, și nu s-a prezentat la poliție în termenul legal pentru a declara accidentul. Totodată, nu a avut asupra sa permisul de conducere și cartea de identitate, faptele fiind prevăzute de art. 145 și art. 147, pct.1 din R.A. O.U.G. nr. 195/2002, art. 79 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 și sancționate conform art.100 alin.3 lit. g, art. 101, alin 1. pct. 14 și 18 din OUG 195/2002.

Petentul a semnat procesul verbal contestat cu mențiunea ”sunt de acord cu plata RCA”.

Instanța de fond a constatat faptul că plângerea contravențională a fost formulată în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 al. 1 din O.G. nr. 2/2001.

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța de fond a retinut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente și cuprinde elementele obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Astfel, agentul constatator a făcut mențiunile corespunzătoare cu privire la numele, prenumele și calitatea sa, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal atacat, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

În speța de față, instanța constată că deși a contestat situația de fapt reținută în cuprinsul actului sancționator, petentul nu a propus nicio probă din care să rezulte o altă stare de fapt, respectiv nu a făcut dovada faptului că nu a acroșat oglinda autoturismului intervenientului, că s-a prezentat în termen legal la unitatea de poliție pentru declararea accidentului și că a avut asupra sa documentele prevăzute de lege, deși sarcina probei îi incumbă, potrivit art. 249 C.pr.civ.

În schimb, intimatul a făcut dovada faptului că situația de fapt reținută în procesul verbal corespunde realității, prin depunerea documentației ce a stat la baza întocmirii actului de constatare, mecanismul și dinamica producerii accidentului fiind stabilite de agentul constatator în baza declarațiilor date imediat după producerea evenimentului de conducătorii auto implicați în accident, dar și ca urmare a identificării și examinării directe a avariilor autoturismelor de către organul de poliție.

De asemenea, singurele excepții de la obligația conducătorilor de vehicule implicați într-un accident de circulație în urma căruia a rezultat numai avarierea vehiculelor de a se prezenta la unitatea de poliție competentă pe raza căreia s-a produs accidentul, în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului, pentru întocmirea documentelor de constatare, sunt acelea prevăzute de art. 79 alin 2 din OUG 195/2002, respectiv, dacă s-a încheiat o constatare amiabila de accident, în condițiile legii și situația în care conducătorul de vehicul deține o asigurare facultativa de avarii auto, iar accidentul de circulație a avut ca rezultat numai avarierea propriului vehicul. Întrucât în speță nu este incidentă niciuna din situațiile de excepție prevăzută de art. 79 alin 2 din OUG 195/2002, petentul avea obligația prezentării pentru declararea accidentului la organul de poliție în 24 de ore, deși a considerat că gravitatea incidentului nu a impus acest demers, așa cum arată în plângerea contravențională.

Conchizând, în urma analizării materialului probator administrat și a dispozițiilor legale incidente în cauză, instanța constată că în mod legal și temeinic petentul la fost sancționat prin procesul verbal contestat, pentru faptele prevăzute de art. 145 și art. 147, pct.1 din R.A. O.U.G. nr. 195/2002, art. 79 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 și sancționate conform art.100 alin. 3 lit. g, art. 101, alin 1. pct. 14 și 18 din OUG 195/2002.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor aplicate, instanța apreciază că aceasta s-a făcut în concordanță cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G nr. 2/2001, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2 /2001, instanța de fond a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cererea intervenientului de obligare a petentului la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariul avocațial în cuantum total de 800 lei achitat conform chitanței din 25.08.2014, instanța constată că în cauză culpa procesuală aparține petentului, căruia i s-a respins plângerea contravențională, iar în conformitate cu dispozițiile 453 alin. 1 C.pr.civ., acesta trebuie să suporte cheltuielile de judecată ocazionate de prezentul proces.

Cu privire la onorariul de avocat, instanța de fond a retinut că potrivit art. 451 alin. 2 C.pr.civ., instanța poate, chiar și din oficiu, să reducă motivat partea din cheltuielile de judecată reprezentând onorariul avocaților, atunci când acesta este vădit disproporționat în raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfășurată de avocat, ținând seama și de circumstanțele cauzei. Măsura luată de instanță nu va avea niciun efect asupra raporturilor dintre avocat și clientul său.

Având în vedere această dispoziție legală, instanța de fond a constatat că onorariul avocațial în cuantum de 800 lei este disproporționat în raport cu natura pricinii, volumul și complexitatea muncii depuse în cauză de apărător (nu a formulat întâmpinare, s-a prezentat la un singur termen de judecată, în cauză s-a administrat doar proba cu înscrisuri), sens în care va dispune reducerea onorariului de avocat solicitat de către intervenient și va obliga petentul la plata către acesta a sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, apelantul T______ G_____ E_____ a declarat apel, înregistrat pe rolul Tribunalului P______ – Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal, la data de 12.03.2015, solicitând anularea sentinței și, în rejudecare, admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului-verbal.

În motivarea apelului, au fost arătate următoarele:

Prima instanță a reținut în mod greșit că petentul nu a răsturnat prezumția de legalitate a procesului – verbal, prin raportare exclusiv la situația de fapt reținută în actul sancționator.

Instanța a motivat această decizie menționând faptul că petentul nu a propus nicio probă din care să rezulte o altă stare de fapt, deși din încheierea de la propunerea probelor rezultă că a solicitat încuviințarea probei cu un martor, în persoana unuia dintre angajații care lucrau la tronsonul de stradă unde s-a produs incidentul.

Așa cum rezultă din declarația scrisă a petentului din 04.04.2013, acesta nu a recunoscut niciun moment cele reținute de agentul constatator.

În prezenta cauză erau aplicabile prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, petentul beneficiind de prezumția de nevinovăție și sarcina probei revenindu-i agentului constatator, cu respectarea în acest mod a principiului egalității armelor.

Apelul a fost întemeiat în drept pe dispozițiile art. 466 C. pr. civ.

La data de 25.03.2015 I__ P______ a depus întâmpinare la apelul formulat de apelantul T______ G_____ E_____, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea soluției primei instanțe întrucât aceasta este temeinică și legală, iar motivele de apel sunt neîntemeiate.

Apelantul și intimatul nu au solicitat administrarea altor probe în apel.

Legal citat, intimatul I__ P______ nu a formulat întâmpinare.

Reprezentați prin avocați la termenul de judecată de 16.06.2015, apelantul Trascău G_____ E_____ și intimatul G_______ I____ nu au invocat excepții și nu au propus administrarea altor probe.

Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

Prin procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/16.04.2013, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 300 lei și avertisment, întrucât la data de 03.04.2013, a condus autoturismul marca Ford cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe ___________________________ pe fondul neasigurării corespunzătoare, a deschis portiera, acroșând oglinda autovehiculului marca Renault cu nr. XXXXXXXXX care circula din sens opus, și nu s-a prezentat la poliție în termenul legal pentru a declara accidentul. Totodată, nu a avut asupra sa permisul de conducere și cartea de identitate, faptele fiind prevăzute de art. 145 și art. 147, pct.1 din R.A. O.U.G. nr. 195/2002, art. 79 alin. 1 lit. b din O.U.G. nr. 195/2002 și sancționate conform art.100 alin.3 lit. g, art. 101, alin 1. pct. 14 și 18 din OUG 195/2002.

Petentul a semnat procesul verbal contestat cu mențiunea ”sunt de acord cu plata RCA”.

În ceea ce privește motivul invocat de apel, respectiv că a solicitat încuviințarea probei cu un martor, în persoana unuia dintre angajații care lucrau la tronsonul de stradă unde s-a produs incidentul, instanța de apel constată că la termenul de judecată de 23.06.2014, petentului, prezent personal, i s-a încuviințat proba cu un martor și i pus în vedere să indice numele și domiciliul martorului propus în termen de 5 zile de la încuviințare, sub sancțiunea de căderii din probă. Petentul nu și-a îndeplinit această obligație legală și nu l-a prezentat pe martor la termenul de judecată următor, astfel că, în mod corect, în temeiul art. 254 alin. 4 lit. a) in Codul de procedură civilă, la termenul de 22.09.2014, prima instanță a constatat că a intervenit decăderea petentului din dreptul de a proba cu un martor plângerea sa.

Cel de-al doilea motiv indicat de petent, respectiv că, prin declarația scrisă din 04.04.2013, acesta nu a recunoscut cele reținute de agentul constatator, nu este suficient pentru a reține o altă situație de fapt decât cea constată în procesul-verbal.

Precum s-a reținut în considerentele sentinței apelate, procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Așadar, prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură în sistemul juridic român procesul verbal de contravenție nu este prin ea însăși contrară prezumției de nevinovăție de care se bucură petentul, însă revine organelor judiciare obligația de a verifica, în fiecare caz concret, dacă prin modalitatea în care prezumția de legalitate operează se respectă principiul proporționalității rezonabile între scopul legitim urmărit prin instituirea ei și mijloacele utilizate.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, prin prisma dispozițiilor art. 31-36 din OG 2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente în dovedirea împrejurării că situația de fapt reținută în cuprinsul procesului-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, sarcina instanței de judecată fiind aceea de a respecta limita proporționalității pentru scopul urmărit de autoritățile statului, respectiv acela de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale.

Or, în speță, petentului i s-a asigurat dreptul la apărare, i s-a dat dreptul să propună probe.

Petentul nu a propus nicio probă din care să rezulte o altă stare de fapt decât cea reținută în procesul-verbal.

În schimb, intimatul a făcut dovada faptului că situația de fapt reținută în procesul verbal corespunde realității, prin depunerea documentației ce a stat la baza întocmirii actului de constatare, mecanismul și dinamica producerii accidentului fiind stabilite de agentul constatator în baza declarațiilor date imediat după producerea evenimentului de conducătorii auto implicați în accident, dar și ca urmare a identificării și examinării directe a avariilor autoturismelor de către organul de poliție.

În consecință, instanța reține că petentul a săvârșit faptele contravenționale reținute în procesul-verbal și că actul sancționator a fost legal încheiat.

Față de aceste considerente Tribunalul P______ a respins apelul formulat de apelantul T______ G_____, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/29.09.2014 pronunțata de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatii INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI P______, G_______ I____, S.C. Asigurare Reasigurare A____ S.A..

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 09.07.2015 în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX petentul G_______ I____ domiciliat în Ploiești, ____________________, __________________ , apt. 25 , jud. P______ , intimat - inervenient in cauza , in contradictoriu cu apelantul - contestator T______ G_____ - E_____ , domiciliat in Ploiești _______________________, jud. Prahovaa formulat cerere pentru completarea dispozitivului deciziei civile pronuntate in apel solicitând ca instanta de apel sa se pronunțe si asupra acordarii cheltuielilor de judecata suportate in faza de apel.

În motivare a arătat că urmare luării la cunostinta a faptului ca numitul T______ G_____ - E_____ , persoana vinovata de producerea accidentului pentru care s-a incheiat procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx / 2013 , accident prin care autovehiculul său a fost avariat, iar șoferul vinovat a fugit de la locul accidentului, a atacat cu apel sentinta instantei de fond fiind nevoit sa angajeze avocat care sa ia cunostinta de motivele apelului si de actele dosarului , sa redacteze intampinare si sa asiste / reprezinte cu ocazia judecării caii de atac.

La pagina trei din intampinarea depusa, a adăugat petentul , a solicitat cu ocazia respingerii apelului si acordarea cheltuielilor de judecata din apel, iar la data de 16 iunie 2015 anexat împuternicirii a făcut si dovada cheltuielilor , anexand chitanta in original. Totodata cu ocazia concluziilor orale s-a solicitat si acordarea cheltuielor de judecata, însă instanța a omis să se pronunțe asupra acestora.

Examinând cererea de completarea dispozitivului deciziei civile pronuntate in apel în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX instanța constată că aceasta este întemeiată pentru următoarele motive:

Prin sentința civilă nr. xxxxx/29.09.2014 Judecătoria Ploiești a respins ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul T______ Geroge împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/16.04.2013 întocmit de intimatul IPJ P______, constatând legalitatea și temeinicia acestuia.

În fapt, prin actul constatator s-a reținut ca petentul a fost sancționat pentru că, pe fondul neasigurării corespunzătoare, a lovit autovehiculul care circula din sens opus condus de către intervenientul G_______ I____. Acesta din urmă a fost intordus în cauză având calitatea de parte în dosar, respectiv, intervenient principal, în temeiul art.33 din OG nr.2/2001 potrivit căruia în situația producerii unui accident de circulație în cauză vor fi citați șoferul celuilalt autorurism implicat în accidentul de circulație și societate de asigurări.

Împotriva sentinței civile a formulat apel petentul, însă prin decizia civilă nr. 840 din 16.06.2015 Tribunalul P______ a respins cererea de apel ca nefondată, instanța de control judiciar omițând să se pronunțe asupra cheluielilor de judecată solicitate de către intervenientul G______ I____.

Potrivit art. 444 C__ dacă prin hotărârea dată instanța a omis să se pronunțe asupra unui capăt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotărârii în același termen în care se poate declara, după caz, apel sau recurs împotriva acelei hotărâri, iar în cazul hotărârilor date în căile extraordinare de atac sau în fond după casarea cu reținere, în termen de 15 zile de la pronunțare. Cererea se soluționează de urgență, cu citarea părților, prin hotărâre separată. Prevederile art. 443 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.

În speță, instanța constată că atât prin întâmpinare, cât și prin concluziile apărătorului în fața instanței de control judiciar , intervenientul a solicitat obligarea petentului apelant la plata cheltuielilor de judecată.

Potrivit art. 453 C__ partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată. Cum în speță apelantului petent i s-a respins ca nefondată cererea de apel , iar intervenientul a efectuat cheltuieli constând în onorariu de avocat dovedite cu chitanța și împuternicire avocațială, urmează ca instanța să admită cererea de completare a dispozitivului. În consecință, în temeiul art.444 C__, va dispune completarea dispozitivului deciziei civile nr. 840/16.06.2015, în sensul că obligă apelantul T______ G_____ E_____ la plata sumei de 400 lei, cheltuieli de judecată către intimatul G_______ I____.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE :

Admite cererea de completare dispozitiv formulata de intimatul G_______ I____, domiciliat în Ploiești, ____________________, ______________, ____________________..

Completează dispozitivul deciziei nr. 840/16.06.2015 în sensul că obligă apelantul TRĂNSCĂU G_____ E_____ domiciliat în Ploiești, _____________________, jud. P______, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 400 lei către intimatul G_______ I____

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21.10.2015.

Președinte, Judecător,

N_____ G_______ C_______ I______

Grefier,

D_______ D______

Operator date cu caracter personal nr. 5595

Red. CI/ Tehnored. jud. CI/ Gref. DD./ 2 ex./