Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL P______

SECTIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1595

Ședința publică de la 22 octombrie 2015

Completul constituit din:

Președinte L______ Ștefuc

Judecător C____ M______ L____

Grefier C_________ G_______

Pe rol fiind soluționarea apelului formulat de apelant C_______ V_____ , cu domiciliul în Ploiești _________________________ , _____________ B, ____________________ , împotriva Sentinței civile nr. xxxxx/30.10.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul – I__ P______, cu sediul în Ploiești, ____________________. 60, jud. P______

Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 22.10.2015, ce face parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului a amânat pronunțarea pentru data de 29.10.2015.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătorie Ploiești de 17.01.2014, petentul C_______ V_____ a solicitat instanței în contradictoriu cu IPJ P______ anularea procesului verbal ________, nr. xxxxxxx întocmit la data de 10.01.2014.

În motivarea în fapt a cererii, petentul a învederat că la data de 10.01.2014 in jurul orei 14:50, venind de la București cu autoturismul proprietate personala marca WW Passat, număr de înmatriculare XXXXXXXXX, conducând pe banda a doua, la baza podului de la Gara de Sud a încetinit la aproximativ 5 km/ora la apropierea de trecerea de pietoni de la baza podului.

Totodată, petentul a arătat că din dreapta sa observat 3 pietoni care se îndreptau spre trecerea de pietoni, însă în momentul când mașina sa traversa deja marcajul trecerii de pietoni, o mașina de pe banda întâi in spatele său a oprit, iar pentru aceasta agentul de poliție a considerat ca nu a acordat prioritate pietonilor si a întocmit procesul verbal contestat.

Față de cele arătate, penetul susține că faptele descrise mai sus nu constituie neacordare de prioritate la trecerea de pietoni, motiv pentru care contestă procesul verbal și sancțiunile pe care le implică.

La cererea de chemare în judecată, petentul a anexat înscrisuri (filele 5-8).

La data de 18.09. 2014, intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat instanței respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.

În motivarea în fapt, intimatul a învederat că la data de 10.01.2014, în mod temeinic și legal, petentul a fost sancționat contravențional conform OUG 195/2001, întrucât, la data mai sus menționată, în jurul orei 14.50, a condus auto marca Volkswagen cu nr. XXXXXXXXX pe bld. Independenței din direcția bld. București către Garad de Sud și ajungând la trecerea pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător cu indicator rutier de la intersecția cu _________________ nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a străzii pe sensul său de deplasare.

De asemenea, intimatul a precizat că situația de fapt este indicată în mod corect de agentul constatator, acesta indicând cu claritate toate împrejurările comiterii contravenției, fapta pentru care petentul a fost sancționat contravențional fiind constatată personal de agentul constatator și nu cu ajutorul unui mijloc tehnic, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.

Intimatul a mai arătat că procesul verbal contestat îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16, alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.

Având în vedere cele arătate, intimatul a susținut că sunt întrunite elementele constitutive ale faptei de natură contravențională reținute în sarcina contravenientului, sancțiunea aplicată fiind legală și temeinică, contravenientul neaducând nicio dovadă concludentă în sprijinul afirmațiilor sale.

În probațiune, intimatul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, anexând raportul agentului constatator A________ C______ (fila 18).

În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei, apreciind că aceasta este utilă și pertinentă soluționării prezentei cauze.

Pentru a se pronunța Judecătoria Ploiești a arătat că prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 10.01.2014 de IPJ P______ – Poliția Mun. Ploiești, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 340 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 139, alin. 4 din HG nr. 1391/2006 privind Normele de punere în aplicare a OUG nr. 195/2002, constând în aceea că la data de 10.01.2014, ora 14.50, a condus auto marca Volkswagen cu nr. XXXXXXXXX pe bld. Independenței din direcția bld. București către Garad de Sud și ajungând la trecerea pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător cu indicator rutier de la intersecția cu _________________ nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a străzii pe sensul său de deplasare, contravenție sancționată de art. 100 al. 3 lit.b din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Referitor la legalitatea procesului – verbal de contravenție contestat, instanța a constatat că acesta conține toate mențiunile ale căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută conform dispozițiilor art.17din O.G. nr. 2/2001. Astfel, agentul constatator a făcut mențiunile corespunzătoare cu privire la numele, prenumele și calitatea sa, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal atacat, cercetând probele administrate în cauză, instanța a considerat că petentul nu a răsturnat prezumția de valabilitate a procesului verbal contestat, nefăcând dovada contrară a celor reținute de către organul constatator.

Instanța, observând că procesul verbal contestat a fost încheiat în urma constatărilor efectuate cu propriile simțuri (ex propriis sensibus) de către agenții din cadrul intimatei apreciază că actul administrativ în discuție se bucură de prezumția de legalitate (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege) asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).

Motivul pentru care actele administrative sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea că autoritatea (agentul în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată fără a adăuga alte denaturări ale realității (cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau chiar neglijentă a unor împrejurări nereale agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau penală).

În cauza A_____ contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a precizat că nu este interzis sistemelor interne să prevadă și să opereze cu ajutorul prezumțiilor, însă în materie penală statele sunt obligate să nu depășească o limită proporțională și rezonabilă a modalității în care funcționează respectiva prezumție raportată la gravitatea sancțiunii la care este expus acuzatul/petentul. Iar, în exercitarea atribuțiilor pe care le au, judecătorii trebuie să facă aplicarea prezumției de nevinovăție a petentului și nu trebuie să pornească de la ideea preconcepută că acesta a săvârșit fapta de care este acuzat, sarcina probei incumbând intimatei, orice îndoială trebuind să profite contestatorului.

Considerând că legislația contravențională română este calificată,, penală,, în înțelesul european autonom al CEDO și recunoscând prezumția de nevinovăție a petentului, instanța constată însă că aceasta a fost răsturnată prin prezumția de legalitate (asociată cu cele de autenticitate și veridicitate), a cărei aplicare nu este interzisă de Curte decât în ipoteza aplicării acesteia în mod nerezonabil.

În cazul de față, având în vedere faptul că din procesul verbal rezultă că agenții de poliție au constatat prin propriile simțuri săvârșirea faptei, văzând și natura sancțiunilor aplicate petentului, instanța apreciază că prezumția poate fi aplicată fără a se încălca prin aceasta prezumția de nevinovăție a contestatorului.

A considera că inclusiv în ipoteza în care fapta contravențională este constatată prin propriile simțuri de către reprezentanți ai intimatei, prezumția de legalitate nu este suficientă pentru a dovedi vinovăția contestatorului - bineînțeles în ipoteza în care acesta nu face dovada contrară respectivei prezumții - ar însemna a crea practic situații de impunitate, ca urmare a imposibilității obiective a administrării altor mijloace de probă de către intimată, aspect ce nu poate fi conceput. Instanța apreciază că sarcina probei revine intimatei exclusiv în ipoteza în care fapta reținută în sarcina contravenientului nu a fost percepută prin propriile simțuri de către agentul constatator, ci pe baza altor elemente cum ar fi de exemplu declarațiile unor martori, precum în cauza A_____ sus amintită.

Recunoscând prezumția de legalitate de care se bucură prezentul proces verbal, instanța a apreciat că sarcina probei (prin care să se tindă la combaterea efectelor generate de aplicarea acestei prezumții) incumbă petentului.

În aceste condiții, petentul nu a dovedit nici o împrejurare care să ducă la exonerarea acestuia de răspunderea contravențională.

În acest sens, instanța nu poate corobora susținerile petentului conform cărora la momentul la care a trecut de trecerea de pietoni nu exista nici un pieton angajat în traversarea străzii cu nici un mijloc de probă administrat, inclusiv cu planșa foto depusă la dosarul cauzei de către petent (fila 31). Astfel, această planșă foto redă exclusiv imaginea trecerii pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător cu indicator rutier de la intersecția cu _________________, fără a surprinde și momentul când a traversat petentul astfel încât instanța să poate verifica cele învederate prin plângerea contravențională.

Prin urmare, cu toate că petentul a contestat prin prezenta plângere sancționarea sa de către agentul constatator, se constată că nu a făcut nici o dovadă, care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului verbal contestat, deși îi revenea această obligație potrivit art.129 al.1 teza finală C.pr.civ.

Văzând aceste aspecte și întrucât sancțiunea contravențională a fost corect individualizată, instanța a constatat că plângerea formulată de către petent este neîntemeiată, motiv pentru care, conform art. 34 din OG nr. 2/2001a f respins ca neîntemeiată, ca atare menținându-se procesul - verbal ca fiind legal și temeinic.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, apelantul intimat C_______ V_____, înregistrat pe rolul Tribunalului P______ – Secția a II-a Civilă, de C_________ Administrativ și Fiscal, la data de.05.05.2015, solicitând schimbarea în tot a hotărârii atacate și pronunțarea unei hotărârii care să restabilească situația legală , cu consecința admiterii plângerii formulate.

În motivarea apelului a arătat că soluția instanței de fond se bazează pe invocarea prezumției de autenticitate și de veridicitate.

De asemenea arată că deși intimata are sarcina probei, nu face nicio probă în această cauză , iar susținerile apelantei coroborate cu planșa fotografică pe care a prezentat-o, făcută la fața locului în acel moment din poziția în care se afla agentul de circulație, nu au creat nici un dubiu.

În plus precizează că înainte de trecerea de pietoni de la baza podului situat anterior Gării de Sud, s-a format o coloană de mașini pe două benzi, datorită opririlor la trecerea de pietoni, și aflându-se în coloană a oprit de mai multe ori, iar la trecerea de pietoni a acordat prioritate.

Mai mult susține că nici un șofer nu încerca să forțeze trecerea de pietoni când are în față la câțiva metri, 3 mașini de poliție și 5 agenți de circulație.

La 05.06.2015, I__ P______ a formulat întâmpinare la apelul formulat de C_______ V_____, solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat și menținerea Sentinței Judecătorie Ploiești nr. xxxxx/30.10.2014 ca legală și temeinică.

Examinând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, în raport de actele și lucrările dosarului și de dispozițiile legale incidente în materie, tribunalul a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 10.01.2014 de IPJ P______ – Poliția Mun. Ploiești, petentul C_______ V_____ a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 340 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 139, alin. 4 din HG nr. 1391/2006 privind Normele de punere în aplicare a OUG nr. 195/2002, constând în aceea că la data de 10.01.2014, ora 14.50, a condus auto marca Volkswagen cu nr. XXXXXXXXX pe bld. Independenței din direcția bld. București către Garad de Sud și ajungând la trecerea pentru pietoni marcată și semnalizată corespunzător cu indicator rutier de la intersecția cu _________________ nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a străzii pe sensul său de deplasare, contravenție sancționată de art. 100 al. 3 lit.b din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Verificând potrivit art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, tribunalul reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de constatare a contravenției, tribunalul reține că deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art.34 rezultă că procesul verbal contravențional legal întocmit face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

In cauză, obligația de a dovedi săvârșirea faptei contravenționale a petentului revine intimatei.

Din conținutul înscrisurilor depuse de intimată în anexă la întâmpinare, respectiv din cuprinsul raportului agentului constatator, instanța constată că deși intimata precizeaza că săvârșirea faptei petentului a fost constatata personal, nu a fost produsă de intimată la dosarul cauzei nicio proba, desi in mod evident, in conditiile presupusei neacordării de prioritate pietonilor aflați pe trecerea de pietoni,exista posibilitatea administrarii probei testimoniale.

In consecință, în lipsa oricaror dovezi de natură să acrediteze ca reale mențiunile cuprinse în actul constatator, cu atat mai mult cu cat apelantul a negat savarsirea faptei inca de la momentul intocmirii procesului-verbal de contraventie, obiectiunea acestuia fiind consemnata ca atare, tribunalul apreciază că în cauză intimata nu și-a îndeplinit sarcina probei referitoare la săvârșirea pretinsei fapte contravenționale de către petent.

Pentru aceste motive, tribunalul retine ca instanta de fond în mod gresit nu a acordat relevanta juridica prezumției de nevinovăție astfel cum se solicită în lumina jurisprudenței CEDO și a garanțiilor fundamentale prev.de art. 6 din Convenție, deoarece intimatului i s-a acordat posibilitatea de a proba susținerile sale cu dovezi, sarcina pe care insa nu si-a indeplinit-o

În aceste conditii, tribunalul apreciaza ca intimatul nu si-a indeplinit sarcina probei in cauza, aceea de a fi dovedit in mod cert savarsirea faptei contraventionale, iar mențiunile agentului constatator nu pot fi validate din oficiu de instanță, motiv pentru care va inlatura apararile intimatului ca vadit nefondate.

Pentru toate aceste considerente in baza art.480 c.pr.civ, tribunalul va admite apelul, va schimba în tot sentința apelată, va admite plângerea și va anula procesul-verbal de contravenție

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E:

Admite apelul formulat de apelant C_______ V_____ , cu domiciliul în Ploiești _________________________ , _____________ B, ____________________ , împotriva Sentinței civile nr. xxxxx/30.10.2014, pronunțată de Judecătoria Ploiești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul – I__ P______, cu sediul în Ploiești, ____________________. 60, jud. P______.

Schimbă în tot sentința apelată

Admite plângerea, anulează procesul verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/10.01.2014.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 29.10. 2015

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

L______ Ștefuc C____ M______ L____

Grefier,

C_________ G_______

Operator date cu caracter personal nr. 5595

Red. L______ S_____./4 ex./ 2015

J.F. I______ A___ – Judecătoria Ploiești

d.f. XXXXXXXXXXXXX