Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din 19 Noiembrie 2015

PREȘEDINTE - B_______ D______ G________

JUDECĂTOR P_____ C______ D________

Grefier M______ I____ P_____

DECIZIE Nr. 1649/2015/CA

Pe rol se află judecarea cauzei de contencios contravențional privind pe apelantul P________ R___ A______ și pe intimatul I__ Iași -S.R. - BDNE Iași, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin rezoluția de primire a dosarului s-a pus în vedere apelantului să facă dovada achitării unei taxe judiciare de timbru în cuantum de 20 lei, obligație adusă la cunoștință prin citație și neîndeplinită de către parte, după care

Instanța invocă excepția nulității apelului pentru netimbrare și rămâne în pronunțare asupra excepției invocate.

T R I B U N A L U L

Deliberând asupra apelului de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1460 din 04.02.2015 pronunțată de Judecătoria Iași, a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentul P________ R___ A______, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 04.01.2014, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Iași, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
În ceea ce privește situația de fapt, instanța de fond a reținut că prin procesul - verbal ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 04.01.2014 de către un agent constatator din cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Iași, petentul a fost sancționat pentru faptul că, la aceeași dată, în localitatea P___ Iloaiei a condus autoturismul cu viteza de 104 km/h, pe un sector de drum cu limita de viteza de 50 km/h.

Analizând cu precădere legalitatea procesului verbal de contravenție sub aspectul respectării condițiilor formale impuse de lege la încheierea lui, instanța de fond a constatat că, procesul verbal nu este afectat de nicio cauză de nulitate absolută care să poată fi reținută și din oficiu potrivit art. 17 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor. Referitor la faptul că nu exista o identitate intre persoana agentului care a incheiat procesul verbal si cel care a constatat fapta, instanta de fond retine ca este bine cunoscut faptul ca operatorul radar nu poate, in acelasi timp, sa inregistreze si abaterea savarsita si sa intocmeasca si procesul verbal de contraventie, acesta fiind si motivul pentru care un agent inregistreaza viteza cu un mijloc tehnic omologat si un alt agent este cel care opreste in trafic conducatorul auto pentru a-i aduce la cunostinta contraventia savarsita si pentru a intocmi procesul verbal de contraventie, pe baza informatiilor furnizate de operatorul radar

În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, raportându-se și la practica instanței de contencios al drepturilor omului referitoare la dreptul la un proces echitabil și la prezumția de nevinovăție, prima instanță reține că, intimatul a facut dovada vinovatiei petentului, cele consemnate in cuprinsul procesului verbal de contraventie fiind confirmate atat de inregistrarea video, cat si de buletinul de verificare metrologica a aparatului radar, de atestatul de operator radar al agentului constatator, precum si de celelalte inscrisuri aflate la dosarul cauzei.

Astfel, se arată că materialul probatoriu administrat în prezenta cauză reflectă într-o manieră de necontestat existența reală si obiectivă a faptei reținute.

Instanța de fond notează de asemenea, sub aspectul laturii subiective a contravenției, faptul că semnele de circulație și marcajele existente sunt suficient de clare, astfel încât să permită oricărui conducător auto o interpretare conformă, cu manifestarea unei diligențe normale.

F___ de cele expuse, retinand faptul ca petentul se face vinovat de savarsirea contraventiei retinute in sarcina sa prin procesul verbal contestat, a fost respinsă plângerea formulata, ca neîntemeiată, fiind menținut ca legal si temeinic procesul verbal de contraventie.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul P________ R___ A______, considerând-o parțial netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:

În motivarea apelului, petentul a arătat că hotărârea apelată este netemeinică pentru că, din înregistrarea video depuse de către intimat, nu rezultă că autoturismul pe care l-a condus avea viteza menționată în procesul verbal.

În al doilea rând, petentul a susținut că hotărârea primei instanțe nu este temeinică întrucât, nu a fost avută în vedere marja de eroare de +-4% .

Apelul nu a fost întemeiat în drept.

Prin rezoluția de primire a dosarului, din 3 septembrie 2015, s-a pus în vedere apelantului să facă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei.

La termenul de judecată din data de 19 noiembrie 2015 instanța, constatând că apelantul nu și-a îndeplinit obligația legală privind timbrarea în cuantum legal a apelului, a invocat din oficiu excepția nulității apelului și a rămas în pronunțare asupra acesteia.

Analizând actele și lucrările dosarului cu privire la excepția invocată, instanța de control judiciar constată că aceasta este întemeiată urmând a fi admisă, pentru următoarele considerente;

Dispoziții legale incidente :

OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, art. 19: „ În materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei””.

Cod procedură civilă, art. 197: „În cazul în care cererea este supusă timbrării, dovada achitării taxelor datorate se atașează cererii. Netimbrarea sau timbrarea insuficientă atrage anularea cererii de chemare în judecată, în condițiile legii.”.

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța constată că excepția netimbrării este fondată, urmând a fi admisă în consecință.

Astfel, apelantului i-a fost comunicată obligația de achitare a taxei de timbru, încă de la data de 11 septembrie 2015 ( filele 10- 11 dosar apel), acesta având la dispoziție aproape două luni să achite taxa judiciară de timbru. Este de reținut faptul că, obligația i-a fost comunicată apelantului la domiciliul indicat de acesta astfel că, potivit art. 172 Cod procedură civilă, actul de procedură a fost legal comunicat.

Instanța constată că, deși era posibil ca apelantul să achite oricând taxa de timbru în perioada de aproape trei luni până la termenul de judecată, acesta nu s-a achitat de obligație. De asemenea și dispozițiile art. 197 teza finală sunt imperative, instanța reține că, neîndeplinirea obligației de achitare a taxei de timbru de către reclamantă sau timbrarea insuficientă, atrag anularea cererii acestuia .

Pe de altă parte, raportat la obiectul acțiunii, instanța mai reține că obligarea apelantului la suportarea taxei de timbru în întregime nu este de natură a-i periclita existența .

Totodată, instanța mai reține că, și prin dispozițiile art. 6 alin 1 din CEDO si art. 21 din Constituția României, dispoziții ce garantează, ca drept material, dreptul de acces la instanța a persoanelor. Astfel, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile art. 21 din Constituție nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora.

În acest sens, amintim deciziile Curții Constituționale nr. nr. 814 din 27 septembrie 2007 , nr. 284/22.03.2007 și nr. 112/24.02.2005, prin care s-a constatat constituționalitatea articolului 2 din Legea nr.146/1997 .

Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice", plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. Echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții.

Pe de altă parte, prevederile legale privitoare la taxa de timbru sunt în acord și cu prevederile Convenției Europene a Drepturilor Omului, aici instanța având în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (cazul Ashingdane împotriva Regatului Unit al Marii Britanii, 1985). Astfel, acest drept care cere, prin însăși natura sa, o reglementare din partea statului poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat de asemenea că, art. 6 alin. 1 din Convenție garantează fiecărei persoane dreptul ca o instanța sa-i determine drepturile si obligațiile civile, respectiv „ dreptul la un tribunal”, din care dreptul de a se adresa unei instanțe in materie civila nu constituie decât un aspect .

Astfel cum reiese din jurisprudența sa constantă: „ « dreptul la un tribunal » nu este absolut. Se pretează la limitări, deoarece comandă prin însăși natura sa o reglementare a Statului care are dreptul de a alege mijloacele de utilizat în acest scop. În acest sens, Curtea reamintește că nu a exclus niciodată că interesele bune administrări a justiției pot justifica impunerea unei restricții financiare accesului unei persoane la un tribunal și „ .. limitarea accesului la un tribunal nu se conciliază cu articolul 6 § 1 citat mai sus decât dacă tinde să aibă un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și scopul vizat”, astfel că prin neacordarea unui apărător din oficiu recurentului, nu se limitează dreptul acestuia de acces la un tribunal ( cauzele B____ împotriva României, Tolstoy-Miloslavsky împotriva Marii Britanii Kreuz împotriva Poloniei).

Având în vedere că, deși i s-a pus în vedere obligația pe care o are cu privire la achitarea taxei judiciare de timbru datorată, în cuantumul prevăzut de lege, apelantul nu a înțeles să se achite de aceasta, urmează ca instanța să admită excepția nulității apelului invocată din oficiu și să anuleze ca netimbrat apelul declarat de petentul P________ R___ A______ împotriva sentinței civile nr. 1460 din 04.02.2015 pronunțată de Judecătoria Iași.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite exceptia nulității apelului.

Anuleaza ca netimbrat apelul declarat de P________ R___ A______ împotriva sentinței civile nr. 1460 din 04.02.2015 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19.11.2015..

Președinte, B_______ D______ G________		Judecător, P_____ C______ D________
	Grefier, M______ I____ P_____

M.P. 21 Noiembrie 2015

Red/tehnored. D.P.C. – 4 ex/25.11.2015

Judecătoria Iași - I____ A__