Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORUL 5 BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2910

Ședința publică de la 30.03.2012

Completul constituit din:

PREȘEDINTE : M_______ C______

Grefier: M____ D______ Ț_____

Pe rol judecarea cauzei privind pe petenta B_____ A________ și pe intimata D____ – B______ Rutieră, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns martorul asistent M____ C_____, lipsind părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că, prin serviciul registratură, a fost depusă dovada de îndeplinire a mandatului de aducere emis pe numele martorului asistent, după care

Instanța, verificându-și din oficiu competența conform art. 159 ind. 1 alin. 4 C.p.c., constată că este competentă general, material și teritorial, în baza art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001.

Se procedează la audierea martorului asistent, in condițiile prev. de art. 193 Cod proc.civ., declarația acestuia fiind consemnată separat și atașată la dosar.

Instanța, față de lipsa părților, lasă cauza la sfârșitul ședinței.

La a 2-a strigare a cauzei, au lipsit părțile.

Nemaifiind probe de administrat și nici cereri noi de formulat, instanța constată cercetarea judecătorească terminată și reține cauza spre soluționare.

INSTANȚA

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20.09.2011, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petenta B_____ A________ a solicitat in contradictoriu cu intimata D____ – B______ Rutieră, anularea procesului verbal ________ nr. xxxxxxx/19.08.2011.

În motivare, petenta a arătat că la data de 19.08.2011, a fost sancționată cu amenda contravențională in cuantum de 402 lei, pe motiv că aflată fiind la volanul auto cu nr. de înmatriculare XXXXXXX, pe _________________________ Spl. Independenței iar in dreptul imobilului cu nr. 9, ar fi circulat pe sensul opus.

A mai arătat petenta că aspectele reținute in procesul verbal de contravenție contestat nu corespund realității, întrucât la momentul respectiv nicio mașină nu circula din sens invers, iar drumul nu era semnaliza in nici un fel.

În drept, au fost invocate disp. art. 11 din OG nr. 2/2001 și ale art. 118 alin. 1 din OUG nr. 195/2002.

La data de 30.01.2012, prin Serviciul Registratură, intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, să se constate că procesul verbal de contravenție este temeinic și legal întocmit, îndeplinește condițiile de formă și de fond impuse de OG nr. 2/2001, nu este afectat de nicio nulitate, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei. Totodată a solicitat judecata în lipsă, în conformitate cu prevederile art.242 al.2 Cod proc.civ.

Întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 115 Cod proc.civ., ale art. 1169 și 1171 Cod civil, ale art. 15 din OG nr. 2/2001, ale art. 101 alin. 3, lit. d și art. 41 din OUG nr. 195/2002.

În susținerea plângerii a fost depus, in fotocopie, procesul verbal contestat.

Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 19.08.2011 petenta B_____ A________ a fost sancționată potrivit art. 101 alin. 3 lit. d din O.U.G nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice cu amendă în cuantum de 402 lei și aplicarea sancțiunii complementare constând în suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile, constatându-se că petenta a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe _________________________ în dreptul imobilului nr. 9 a circulat pe sensul opus, ce era delimitat prin piloni montați orizontal pe axul drumului.

Conform art. 34 alin. (1) din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Referitor la legalitatea procesului verbal, instanța va verifica îndeplinirea cerințelor legale în raport cu forma procesului verbal, precum și pe cele în raport cu fondul acestuia.

Examinând procesul-verbal și prin prisma motivelor de nulitate ce pot fi reținute de instanță de judecată din oficiu, prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că acesta este legal, neidentificându-se niciunul dintre deficiențele procesului-verbal care să îi atragă ineficacitatea, în conformitate cu dispoziția legală antemenționată.

Referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei, astfel cum a fost reținută de agentul constatator.

Conform art. 100 alin. 3 lit. d din O.U.G nr. 195/2002 constituie contraventie circulatia pe sens opus, cu exceptia cazurilor in care se efectueaza regulamentar manevra de depasire. Astfel, instanța constată că agentul constatator a indicat un temei de drept corect atunci când a precizat textul de lege care prevede drept contravenție fapta reținută în sarcina petentei, respectând astfel principiul legalitătii care trebuie să guverneze încheierea oricărui act de autoritate.

În consecință, referitor la cerința legalității, instanța constată că aceasta este îndeplinită.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța consideră că situația de fapt reținută de către agentul constatator corespunde realității, proba faptului că petenta a circulat pe sensul opus, fiind făcută de constatarea directă a agentului de poliție consemnată în actul constatator întocmit cu respectarea normelor legale.

Instanța consideră că mențiunile privind situația de fapt se bucură de veridicitate, întrucât reprezintă constatări directe ale agentului de poliție care a asistat la savârșirea contravenției și au fost consemnate într-un proces-verbal legal întocmit. Art. 109 alin. 1 din O.U.G nr. 195/2002 conferă valoare probatorie constatărilor directe al agentului de poliție, iar potrivit art. 109 alin. 2 din O.U.G nr. 195/2002, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate și verificate metrologic. În speță, constatarea contravenției s-a făcut direct de către agentul constatator și nu era necesară utilizarea unor mijloace tehnice.

Instanța consideră că în materie contravențională este aplicabilă prezumția de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional care formulează plângere împotriva procesului-verbal. Aceasta a fost aplicată și în speță, instanța pornind de la prezumția că persoana sancționată contravențional este nevinovată; însă prezumția de nevinovăție a fost înlăturată de probele administrate, respectiv de prezumția de veridicitate a constatărilor directe ale agentului de poliție, consemnate ca atare într-un proces-verbal legal întocmit.

Instanța reține faptul că, inclusiv în cauza A_____ contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile. De asemenea, în cauza I___ P__ c. Romaniei, Curtea a reiterat faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu, specificând că ceea ce Convenția impune însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare.

În speță, este rezonabilă prezumția că cele consemnate în procesul-verbal corespund realității, întrucât agentul constatator a fost prezent la săvârșirea contravenției și a consemnat ceea ce a văzut. Ar fi nerezonabil să se prezume contrariul, respectiv că agentul constator ar fi consemnat în mod voit o situație falsă, urmărind sancționarea nedreaptă a petentei. Instanța constată că procedura contravențională aplicată în cauză, nu a fost de natură a o plasa pe contravenientă într-o situație desavantajoasă față de autoritatea care a aplicat sancțiunea contravențională.

Susținerile petentei în sensul că îngustarea benzilor de circulație nu era corect semnalizată sunt neîntemeiate, nefiind dovedite de nicio probă. Astfel, instanța reține că prin cererea de chemare în judecată, petenta a solicitat instanței încuviințarea probei testimoniale pentru dovedirea situației de fapt pretinse, iar la termenul de judecată fixat aceasta nu s-a prezentat, deși a fost legal citată. Instanța a încuviințat petentei proba cu un martor și i-a pus în vedere prin citație și încheiere sa indice numele acestuia și adresa unde domiciliază pentru a fi citat în vederea audierii. Instanța a observat că petenta nu a dat curs acestei solicitări, motiv pentru care a fost decăzută din proba testimonială.

Petenta s-a limitat la expunerea unor motive de netemeinicie a procesului-verbal și afirmarea absenței faptei contravenționale, fără a solicita administrarea vreunei probe în acest sens, deși instanța i-a oferit petentei cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu intimata, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale.

Dacă simpla nerecunoaștere a faptei de către persoana sancționată ar face proba împotriva constatării directe a agentului de poliție, s-ar lăsa la latitudinea persoanei sancționate înlăturarea propriei răspunderi contravenționale, iar agentul constator ar fi lipsit de principala sa atribuție, aceea de a constata direct faptele contravenționale.

Față de argumentele expuse anterior, instanța va aplica prezumția de veridicitate a consemnărilor agentului constatator făcute la momentul constatării faptei, acestea făcând dovada contravenției săvârșite de petentă.

Pentru săvârșirea faptei contravenționale, petentei i s-a aplicat în mod corect sancțiunea principală a amenzii prevăzută în clasa a treia de sancțiuni, în limitele prevăzute de art. 98 alin. 4 lit. c din O.U.G nr.195/2002, intervenind și sancțiunea complementară a suspendării exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile, potrivit art. 101 alin. 3 lit. d din același act normativ.

Pentru aceste motive, întrucât intimata a făcut dovada săvârșirii contravenției de către petentă, iar acesta nu a făcut proba unei situații contrare actului de sancționare, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională, considerând că procesul-verbal atacat a fost legal și temeinic încheiat, iar sancțiunile corect individualizate și aplicate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge plangerea formulată de petenta B_____ A________, domiciliată in sector 3, București, _______________________. 6, ______________, ________________________ cu pe intimata D____-B______ DE POLITIE RUTIERA, cu sediul in sector 3, București, ________________________. 9-15, ca neintemeiata.

Irevocabila.

Pronuntata in sedinta publica, azi, 30.03.2012.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. și dact. 2 ex

C.M./M.Ț. 03.05.2012