R O M Â N I A

TRIBUNALUL G_____

SECTIE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

DECIZIA CIVILĂ NR.471

Ședința publică de la 07.10.2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE L______ A_______ O_____

Judecător M________ M_____

Grefier L____ O______

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelului declarat de apelantul-petent M____ G_______ împotriva sentinței civile nr.xxxxx din 18.12.2014 pronunțată de Judecătoria G_____, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G_____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție CP NR. xxxxxxx.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 23.09.2015 când instanța a avut nevoie de timp pentru deliberare și a amânat pronunțarea cauzei la data de 07.10.2015.

TRIBUNALUL,

Deliberând asupra apelului civil de față , constată următoarele ;

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei G_____ la data de 12.03.2014, petentul M____ G_______, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. G_____, a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 09.03.2014, solicitând instanței anularea acestuia, exonerarea de la plata amenzii și restituirea permisului de conducere.

În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat, în sinteză, că nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa întrucât tramvaiul se afla în spatele său.

A depus la dosar, în copie certificată pentru conformitate cu originalul, procesul-verbal contestat și dovada ________ nr. xxxxxxx/09.03.2014.

Intimatul I__ G_____ nu a formulat întâmpinare, dar a depus la dosar adresa nr. xxxxx/27.06.2014 și raportul agentului constatator.

În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile aflate la dosar și proba testimonială cu declarația martorului S___ S_____ G_____,declarația fiind consemnată la fila 33.

Prin sentința civilă nr. xxxxx/18.12.2014 Judecătoria G_____ a respins ca nefondată plângerea contravențională formulată de petentul M____ G_______.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin, procesul-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 09.03.2014 petentul M____ G_______ a fost sancționat contravențional, cu amenda în cuantum de 340 lei și cu sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Potrivit celor consemnate în procesul-verbal contestat, la data de 09.03.2014, ora 18:00, petentul, conducând microbuzul marca Mercedes cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pe _____________________________________ A_____ Saligny, ajungând la stația de tramvai situată înainte de intersecția cu ____________________________ tramvaiul oprit în stația fără refugiu de pietoni.

Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal ________ nr. xxxxxxx din 09.03.2014, prima instanță a constatat că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

De asemenea, cuprinde obiecțiunile formulate de petent și este semnat de către acesta.

Potrivit art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, nerespectarea regulilor privind depășirea.

În baza art. 98, amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate, un punct-amendă reprezentând valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului, clasa a II-a de sancțiuni reprezentând 4 sau 5 puncte-amendă.

Cu privire la temeinicia procesului-verbal, s-a apreciat că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N____ c. României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008 ).

Având în vedere aceste principii, prima instanță a constatat că procesul-verbal contestat este întocmit ca urmare a constatării directe a faptelor de către agentul constatator, iar din probele administrate în cauză,înscrisuri, se confirmă săvârșirea faptei reținute în procesul-verbal de contravenție.

Instanța a considerat subiectivă declarația martorului S___ S_____ G_____,acesta fiind prieten și fost coleg de muncă al petentului, astfel că a înlăturat depoziția sa.

S-a apreciat,din înscrisuri că nu sunt reale susținerile petentului din plângerea contravențională, că se face vinovat de fapta reținută în sarcina sa, acesta punând în pericol siguranța persoanelor care au coborât și urcat din și în tramvai în stația fără refugiu.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel petentul M____ G_______, apreciind că hotărârea pronunțată este nelegală și netemeinică, solicitând în principal anularea hotărârii criticate și trimiterea cauzei spre rejudecare spre soluționare a fondului cauzei și, în subsidiar anularea hotărârii atacate și soluționarea cauzei pe fond de instanța de apel.

În dezvoltarea motivelor de apel, s-a susținut că prima instanță nu a cercetat afirmațiile părților și nu a analizat probele administrate în cauză.

În drept au fost invocate disp. art. 466 din NCPC și ale OG 2/2001.

Legal citat, intimatul nu a fost reprezentat în fața instanței și nici nu a formulat întâmpinare .

Analizând pe fond hotărârea atacată în limitele criticilor formulate prin motivele de apel și în raport de probatoriile administrate, în temeiul dispozițiilor în temeiul dispozițiilor art. 477 și 478 din NCPC, Tribunalul constată următoarele:

Prin procesul verbal de constatare și sancționare contravențională ________ nr. xxxxxxx/09.03.2014 s-a reținut că, la data de 09.03.2014, ora 18.00 apelantul petent a condus autovehiculul înmatriculat sub nr. XXXXXXXXX pe _________________________________. A. Saligny, iar la intersecția cu _________________________ tramvaiul oprit în stația de transport în comun, fără refugiu, periclitând grav siguranța călătorilor care urcau și coborau din tramvai.

S-a apreciat că fapta constituie contravenție, fiind sancționată de art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 fiind aplicată sancțiunea amenzii contravenționale, în sumă de 340 lei și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.

Potrivit art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarei fapte:

e) nerespectarea regulilor privind depășirea;

Art. 120 alin. 1 lit. g din H.G. nr. 1391/2006 prevede că este interzisă depășirea în dreptul stației pentru tramvai, atunci când acesta este oprit, iar stația nu este prevăzută cu refugiu pentru pietoni.

În plângerea formulată apelantul a susținut că, aflându-se la volanul autovehiculului ce efectua transport de călători, ajungând la trecerea de pietoni aflată în apropierea intersecției ___________________________. Basarabiei, a încetinit. Paralel cu autovehiculul pe care îl conducea se deplasa un tramvai care, de asemenea, a încetinit. Atât autovehiculul condus de apelant cât și tramvaiul au trecut de trecerea de pietoni, tramvaiul a oprit în stație și a deschis ușile pentru a face schimbul de călători iar pe apelant l-a oprit în trafic echipajul de poliție.

În dovedirea situației de fapt susținute, la solicitarea apelantului petent a fost audiat martorul S___ S_____ – G_____.

Acesta a declarat că se afla în autovehiculul condus de apelant, că acesta a oprit pentru a da prioritate de trecere pietonilor, iar din spate rula un tramvai. După ce pietonii au traversat petentul și-a continuat deplasarea, circulația tramvaiului nefiind afectată. Imediat după ce a plecat de la trecerea de pietoni, petentul a fost oprit de un echipaj de poliție care i-a adus la cunoștință faptul că nu a oprit în spatele tramvaiului pentru a permite schimbul de pasageri.

Prima instanță a înlăturat depoziția martorului apreciind-o ca fiind subiectivă, dat fiind faptul că martorul și apelantul sunt colegi de serviciu, însă chiar dacă instanța nu ar fi avut în vedere această situație pentru a aprecia asupra valorii probatorii a mijlocului de probă, soluția ce s-ar fi impus în cauză nu ar fi fost schimbată.

Astfel, analizând depoziția martorului, aceasta nu se coroborează cu susținerile făcute de apelant în plângerea contravențională formulată. Astfel, acesta a susținut că doar a încetinit în apropierea marcajului pietonal, și nu că ar fi oprit pentru a da prioritate pietonilor angajați în traversarea străzii, că tramvaiul care circula paralel cu autovehiculul condus de apelant a încetinit iar după ce a trecut de marcajul pietonal a oprit în stație, apelantul continuându-și deplasarea.

Față de neconcordanțele ce există între situația de fapt percepută de martor și cea expusă de apelant, depoziția martorului nu este aptă de dovedi o situație contrară celei reținute de organul constatator și să răstoarne astfel prezumția de temeinicie a procesului verbal de constatare și sancționare contravențională.

Cu privire la sancțiunea contravențională aplicată și la măsura complementară luată, Tribunalul apreciază că acestea au fost corect individualizate de către organul constatator, proporțională fiind cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită, de modul si de mijloacele de săvârșire, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

În raport de aceste criterii de individualizare, sancțiunile aplicate de agentul constatator sunt individualizate în mod corect iar scopul sancțiunii contravenționale nu poate fi atins decât prin executarea amenzii contravenționale si a sancțiunii complementare, având in vedere ca fapta imputată apelantului este o faptă de pericol, rațiunea instituirii ei fiind, în primul rând, prevenirea accidentelor de circulație.

Față de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 480 alin. 1 din NCPC, tribunalul va respinge apelul declarat împotriva sentinței civile nr. xxxxx/18.12.2014 pronunțată de Judecătoria G_____, ca nefondat, păstrând hotărârea atacată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de apelantul-petent M____ G_______, domiciliat în G_____, _________________________, ____________, împotriva sentinței civile nr.xxxxx/18.12.2014 pronunțată de Judecătoria G_____, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 07.10.2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

L______ A_______ O_____ M________ M_____ L____ O______

Red.L.A.O.

tehnored.L.O./4ex

02.11.2015

Fond –B____ L.I.

_______________________>