Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA B_____

SECȚIA CIVILĂ

SENTINTA CIVILA Nr. 6081

Ședința publică de la 04 Septembrie 2015

Instanta constituita din:

PREȘEDINTE C______ B______

Grefier Florența B______

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ privind pe petentul S____ B_____-I_____ și pe intimatul I____________ de POLIȚIE JUDEȚEAN B_____, având ca obiect,,anulare proces verbal de contravenție CP NR. xxxxxxx”.

Dezbaterile orale ale cauzei au avut loc în ședința publică din 02.09.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, în temeiul dispozițiilor art.396C. pr. civ., a amânat pronunțarea azi, 04.09.2015.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei B_____ la data de 13.05.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petentul S____ B_____ I_____ a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx din data de 09.05.2015 de intimata I____________ JUDEȚEAN DE POLIȚIE B_____-SERVICIUL RUTIER solicitând admiterea plângerii si anularea acestuia cu cheltuieli de judecată.

In motivarea plângerii, petentul a arătat ca la data respectiva se deplasa pe DE 584 in afara loc. Varsatura, judet Braila, și a fost sanctionat pentru ca ar fi depasit viteza in afara localității, fiind intocmit procesul verbal sus-mentionat, insa nu putea avea o astfel de viteză. Solicită ca intimata să prezinte înregistrarea video a contraventiei, atestatul lucrătorului de politie si verificarea metrologică a aparatului radar.

În dovedirea plângerii sale, petentul a depus copie după următoarele înscrisuri: procesul-verbal de contravenție, carte identitate (filele 4-5).

În drept, a invocat prevederile art. 31 din OG nr. 2/2001 și dispozitiile OUG 195/2001

Legal citata, intimata nu a formulat întâmpinare.

La data de intimata a depus la dosarul cauzei anexat: atestat operator, buletin de verificare metrologica radar si suport optic cu inregistrarea video a contraventiei.

La termenul din data de 04.08.2015, instanta a incuviintat pentru părti proba cu inscrisuri și proba materială cu inregistrarea video a abaterii.

La data de 04.09.2015, petentul a depus note scrise prin care a invocat motive de nelegalitate a procesului verbal, respectiv, neprecizarea categoriei de drum in raport de care se apreciază depășirea vitezei, neindicarea locului săvârșii faptei, mențiunile privind reținerea permisului de conducere, lipsa certificatului de omologare a aparatului radar, iar pe fond a arătat că înregistrarea nu dovedește fapta sancționată și invocă practica CEDO.

Analizând cererea de chemare în jude cată, din prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:

In fapt, prin procesul-verbal ________ nr.xxxxxxx din data de 09.05.2015întocmit de agentul constatator, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 975 de lei (10 puncte-amendă) potrivit art.121 alin.1 si art 147 pct 1 din ROUG nr.195/2002 reținându-se că la data de 09.04.2015, ora 00.58, pe DE 584, petentul a condus autoturismul marca Ford cu nr. XXXXXXXXX, în afara localității Varsatura cu viteza de 167 km/h filmat si înregistrat de aparatul radar de pe auto MAI xxxxx.

Procesul-verbal cuprinde si mentiunea cu privire la reținerea permisului de conducere în vederea suspendării pentru 90 de zile.

Petentul a preciztat că are de formulat obiecțiuni la procesul-verbal dar a semnat procesul verbal.

Instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data înmânării procesului-verbal de constatare a contravenției, potrivit art. 34 alin. 1 raportat la art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.

În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța urmează a verifica legalitatea și temeinicia procesului-verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la proporționalitatea sancțiunii aplicate de către agentul constatator.

Astfel, sub aspectul legalității procesului-verbal contestat, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor legale prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu. Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.

În privința temeiniciei actului atacat, trebuie subliniat că fapta sancționată contravențional potrivit legislației interne are caracter penal în sensul art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, instanța europeană statuând în mod expres că scopul pur punitiv al amenzii aplicabile, precum și caracterul general al normei de incriminare duc la concluzia că în cauză sunt aplicabile garanțiile specifice materie penale

Potrivit OG nr.2/2001, amenda contravențională este distinctă de acoperirea eventualelor prejudicii cauzate de săvârșirea faptei contravenționale, având deci un caracter sancționator și preventiv. În consecință, rezultă cu certitudine că procedura contravențională reglementată de OG nr.2/2001 poate fi asimilată procedurii penale din perspectiva art.6 din Convenție.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat și faptul că prezumțiile de fapt și de drept sunt comune tuturor sistemelor judiciare, Convenția neinterzicându-le în principiu. Ceea ce Convenția impune însă, din perspectiva paragrafului 2 al art. 6 din Convenție, este tocmai ca o anumită proporție între acestea și prezumția de nevinovăție instituită în favoarea acuzatului, să fie respectată, fiind necesar a se ține cont în analiza proporționalității, pe de o parte, de miza concretă a procesului pentru individ și, pe de altă parte, de dreptul său la apărare (CEDO, Salabiaku c. Franța, cauza Vastberga Aktiebolag și Vulic c. Suedia).

Așadar, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu, atunci când administrează și apreciază probatoriul (CEDO, Bosoni c. Franței).

Ceea ce apare ca fiind esențial din punctul de vedere al instanței europene este ca instanțele naționale să ofere reclamantului cadrul necesar pentru a-și expune cauza în condiții de egalitate cu partea adversă, căzând exclusiv în sarcina părții responsabilitatea modalității efective în care a înțeles să uzeze de drepturile sale procedurale. (CEDO, Decizia de inadmisibilitate din data de 28 iunie 2011 în cauza I___ P__ c. României)

Cu privire la fapta contravențională reținută in sarcina petentului, se observă dispozițiile art 121 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice aprobat prin HG nr. 1391/2006, „conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare”, precum și dispozițiile art 49 alin 4 din OUG 195/2002, Limitele maxime de viteză în afara localităților sunt ( …)pe drumurile expres sau pe cele naționale europene (E) – 100 km/h;

Referitor la apărarea petentului în sensul că nu putea avea viteza invocată, din buletinul de verificare metrologică depus la dosar de intimată(f.25), instanța reține că aparatul care a măsurat viteza de deplasare a autovehiculului condus de petent este verificat și omologat din punct de vedere metrologic (Admis). Mai mult, se reține că aparatul este omologat în a măsura viteza atât în regim staționar, cât și în regim de deplasare, fiind in perioada de valabilitate la momentul constatării faptei.. Prin urmare, instanța va respinge ca nefondate susținerile petentului având în vedere că viteza indicată și înregistrată de aparatul radar a fost aceeași cu viteza reală de deplasare a autovehiculului, respectiv 167 km/h, dată fiind valabilitatea buletinului de verificare metrologică, precum și emiterea lui de către autoritatea națională competentă în materie.

Instanța constată că veridicitatea faptei de care este acuzat petentul este confirmată de inregistrarea video atasata la dosar si vizionata in sedinta din data de 04.08.2015, din care rezultă că autoturismul petentului, cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX, a fost surprins de aparatul radar cu viteza de 167 km/h, la data de 09.05.2015. În inregistrare se pot identifica în mod clar: numărul de înmatriculare al vehiculului surprins, data și ora înregistrării, precum și viteza constatată, existând suficiente elemente care atestă legătura acestora cu procesul-verbal contestat,fiind astfel respectate dispozitiile pct. 3.5.1 din Norma de Metrologie Legală NML 021 – 05, modificată prin Ordinul nr. 187/2009 din 06.08.2009 coform cărora „înregistrările efectuate trebuie să cuprindă cel puțin următoarele: data și ora la care a fost efectuată măsurarea; valoarea vitezei măsurate; imaginea autovehiculului, din care să poată fi pus în evidență numărul de înmatriculare al acestuia”.

Totodată, conform atestatului operator Autovision (f. 26), agentul de poliție care a surprins fapta contravențională are pregătirea tehnică necesară pentru a utiliza aparatul radar respectiv, obținând autorizarea legală necesară în acest scop.

Instanța va înlătura deasemenea, singura aparare de fond a petentului, privind viteza autoturismului, întrucât simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa. D__ fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de acesta sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.

Față de cele arătate, instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției prevăzute art.121 alin 1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002

Sub aspectul proporționalității sancțiunii contravenționale aplicate, instanța urmează a avea în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001 potrivit cărora aceasta se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

In ce privește condiția aplicării sancțiunii în limitele legale, instanța are în vedere dispozitiile art 102 alin 3 lit e) raportat la art 98 alin 4 lit d) din OUG195/2002 potrivit cărora Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni(de la 9 la 20 de puncte amenda) și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul, tractor agricol sau forestier ori tramvai a următoarelor fapte(..)depășirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.

Din cuprinsul procesului-verbal, instanța constată că agentul constatator i-a aplicat in mod legal petentului o amendă contravențională în cuantum de 975 lei (10 pct amenda), potrivit clasei a IV-a de sancțiuni pentru fapta de a conduce cu depășirea limitei legale de viteză).

Instanța apreciază că depășirea limitei legale de viteză cu 67 km/h reprezintă o faptă contravențională ce aduce atingere valorilor sociale protejate de legea specială ce reglementează domeniul circulației rutiere – O.U.G. nr. 195/2002, al cărei scop enunțat în art. 1 alin. 2, este de asigura desfășurarea fluentă și sigură a circulației pe drumurile publice, precum și de a ocroti viața, integritatea corporală și sănătatea persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, de a proteja drepturile și interesele legitime ale acestora, a proprietății publice și private, cât și a mediului.

Suspendarea dreptului de a conduce este luată de drept și reprezintă o măsură care nu are la bază o prezumție de vinovăție a conducătorului auto vizat, deoarece acesta are posibilitatea de a contesta elementele constitutive ale contravenției ce face obiectul procesului în fața instanței. Prin urmare această sancțiune nu are un caracter punitiv, ci preventiv, întrucât privește protecția interesului public față de riscul potențial pe care îl prezintă un conducător auto suspectat de încălcarea gravă a regulilor de circulație rutieră și îndeosebi față de pericolul pe care îl prezintă excesul de viteză pentru participanții la trafic (decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Michel Pewinski v. Franța, 7 decembrie 1999).

Prin urmare, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța constată că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Cu privire la apărările invocate de petent prin notele scrise depuse la data de 04.09.2015, prin care a invocat motive de nelegalitate a procesului verbal, respectiv, neprecizarea categoriei de drum in raport de care se apreciază depășirea vitezei, neindicarea locului săvârșii faptei, mențiunile privind reținerea permisului de conducere, lipsa certificatului de omologare a aparatului radar, instanța nu le va analiza având în vedere că nu au fost invocate prin cererea de chemare în judecată. Aspectele invocate pe fond, in sensul că înregistrarea nu dovedește fapta sancționată și invocarea practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului, au fosta analizate anterior.

Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, motiv pentru care urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulata de petentul S____ B_____ I_____ CNP xxxxxxxxxxxxx domiciliat în Bucuresti _______________, ___________, ___________ în contradictoriu cu intimatul I____________ de POLITIA JUDEȚEAN BRAILA cu sediul în Braila _______________________.10-12.

Menține procesul-verbal ________ nr.xxxxxxx din data de 09.05.2015, ca fiind legal și temeinic întocmit.

Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecatoria Braila.

Pronunțată în ședință publică azi, 04.09.2015

CB/FB/2ex/05.09.2015.