Acesta nu este document finalizat

Cod ECLI

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL T____

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIA Nr. 2160/A/CAA/2015

Ședința publică de la 11 Decembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE I___ B_______

Judecător I____ I______

Grefier M_____ Z______

Pe rol se află soluționarea apelului formulat de către apelanta C_____ A________ F________ împotriva sentinței nr. 7320/14.05.2015 pronunțat de Judecătoria Timișoara în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contrdictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T____, intervenientul forțat M_____ D_____, asigurător _____________________ având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua apelare a cauzei se constată lipsa părților.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se constată că s-a depus prin registratura instanței la data de 18.09.2014, de către intimatul IPJ T____, întâmpinare, în dublu exemplar din care un exemplar a fost comunicat apelantului, în cadrul procedurii prealabile reglementate de noul cod de procedură civilă. Nu s-a depus răspuns la întâmpinare.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, ținând cont că s-a solicitat judecarea în lipsă, instanța, în temeiul disp. art. 392 din noul cod de pr. civ., constată încheiată cercetarea judecătorească și reține apelul spre soluționare, potrivit disp. art. 394 noul cod de pr. civ..

INSTANȚA

Deliberând asupra apelului de față, constată că:

Prin sentința civilă nr. 7320/14.05.2015 a Judecătoriei Timișoara, s-a respins plângerea contraventională formulată de petenta C_____ A________ F________, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLITIE AL JUDETULUI T____, intervenientul forțat M_____ D_____ și societatea de asigurare _________________________, împotriva procesului verbal de contraventie ________ nr. xxxxxxx/11.04.2014 încheiat de intimatul IPJ Timis.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că:

Prin procesul verbal contestat, ________ nr. xxxxxxx/11 aprilie 2014, ora 18.51, Biroul Poliției Rutiere Timișoara i-a aplicat petentei sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 510 lei și sancțiunea complementară a reținerii permisului de conducător auto, conform dovezii DDA nr. xxxxxx, valabilă pentru 15 zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 52 alin. 1 din OUG 195/2002.

În fapt, agentul cosntatator a reținut că la aceeași dată, la ora 15.30, petenta, conducând autovehiculul marca Opel cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe _________________________, la intersecția cu ______________________, a pătruns în intersecție fiind surprinsă de culoarea roșie a semaforului, în timpul deplasării intrând în coliziune cu autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, care se deplasa pe ______________________, pornind de pe loc la culoarea verde a semaforului, pe banda a II-a, în direcția înainte.

La rubrica “obiecțiuni” petenta a arătat că nu recunoaște și nu este de acord cu reparația auto XXXXXXXXX pe asigurarea acesteia. S-a mai reținut că ambii conducători auto nu se aflau sub influența băuturilor alcoolice.

În declarația dată în fața organelor de poliție petenta a arătat că se deplasa dinspre ________________________ Ș_____ cel M___, că a trecut semaforul pe culoarea verde, după care interescția s-a blocat, fiind nevoită să oprească pe loc, iar în stânga mașinii sale se afla un microbuz care se deplasa în direcția opusă, blocându-i vizibilitatea, nemaiputând să înainteze. Potrivit declarației acesteia, când microbuzul și-a continuat drumul, un alt automobil, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, a venit din partea stângă, lovind autoturismul condus de ea, reperele avariate fiind bara față, capota, far stânga, suport nr. de înmatriculare.

Conducătorul autovehiculului marca Renault Laguna, cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, a declarat că se deplasa din direcția Pieței T_____ din Timișoara către Calea Buziașului, iar la intersecția acesteia cu ___________________ la semafor, iar la schimbarea culorii acestuia în verde, a plecat, fiind pe banda a doua. După pătrunderea în intersecție, susține acesta, a simțit o izbitură în partea dreaptă a mașinii, petenta trecând pe culoarea roșie interesecția, susținând că s-a grăbit. S-a învederat că nu au fost victime, că în trafic se afla în acel loc și un polițist, care le-a solicitat petentei și lui să dea mașinile la o parte, să își rezolve problema fie pe cale amiabilă, fie prezentându-se la Poliție. S-a susținut că nu s-a reușit rezolvarea pe cale amiabilă a problemei, că el a fost nevoit să schimbe roata autoturismului apoi s-au deplasat la Biroul Poliției Rutiere.

Raportul agentului constatator evidențiază că la data de 11 aprilie 2014 s-au deplasat la Biroul Poliției Rutiere conducătorii auto M_____ D_____ și C_____ A________ care au declarat faptul că au fost implicați într-o tamponare, în timp ce conduceau autovehiculele pe ______________________, primul cu nr. XXXXXXXXX, iar cel de-al doilea cu nr. XXXXXXXXX, pe _________________ Tisa.

S-a mai arătat că în urma declarațiilor celor doi conducători auto reiese faptul că vinovată de producerea evenimentului rutier se face petenta, care a fost surpinsă de culoarea roșie a semaforului electric în funcțiune, timp în care a intrat în coliziune cu auto XXXXXXXXX, rezultând tamponare.

În materia circulației rutiere Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauzele soluționate că, adresându-se în mod nediferențiat tuturor participanților la trafic, întreaga procedură de aplicare a amenzilor și astfel de sancționare a faptelor în temeiul legilor rutiere trebuie să se supună exigențelor art. 6 din Convenție.

Nu se poate ignora faptul că procesul verbal de contravenție are o valoare probantă, fiind întocmit ca urmare a percepției directe de către agentul constatator, CEDO menționând în mod constant faptul că administrarea probelor este supusă în primul rând regulilor din dreptul intern și că revine cu prioritate jurisdicțiilor naționale să aprecieze elementele furnizate de ele.

Cum petenta a renunțat la proba cu expertiza auto, nu a propus probe testimoniale, ci doar chemarea la interogatoriu a celuilalt conducător auto, nu a dovedit nicio stare de fapt contrară celei descrise în actul contestat, instanța conchide că se impune respingerea plângerii contravenționale temeinicia actului întocmit petentuluii nefiind răsturnată întrucât fapta ei reprezintă o contravenție la care sancțiunile au fost aplicate corect, cu respectarea prevederilor art. 5 alin. 5 și ale art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001.

În acest sens instanța a avut în vedere incidența art. 52 alin.1 din Regulamentul de aplicare a dispozițiilor OUG 195/2002, conform căruia culoarea roșie interzice trecerea, iar vehiculul trebuia oprit înaintea marcajului de oprire, or în dreptul semaforului, precum și faptul că în condițiile art. 111 alin. 1 litera c, permisul de conducere se poate reține în situația în care contravenientul nu a respectat semnificația indicatoarelor și marcajelor de obligare, or fapta petentei se sancționează cu o amendă prevăzută în clasa a II-a și atrage sancțiunea complementară la care s-au făcut referiri anterior. Este demn de menționat că în declarația dată în fața organelor de poliție petenta însăși a învederat că a pătruns în intersecție pe culoarea verde a semaforului, după care intersecția s-a blocat, fiind nevoită să oprească autovehiculul condus, or aceasta confirmă în fapt surprinderea autovehiculului condus de culoarea roșie a semaforului.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat apel - în termen și motivat – petenta, solicitând admiterea apelului și schimbarea în totalitate a sentinței apelate, în sensul admiterii plângerii formulate împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/11.04.2015, întocmit de IPJ T____, anularea procesului verbal, cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 510 lei precum și a înlăturării măsurii complementare a suspendării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 60 de zile.

În motivarea apelului, s-a arătat, în esență, că în mod netemeinic și nelegal s-a stabilit prin procesul verbal contestat contravenția prevăzută de art. 52 alin 1 din R OUG 195/2002, reținându-se în mod eronat că ar fi pătruns în intersecție pe culoarea roșie a semaforului, aspect ce ar fi cauzat tamponarea autoturismului subsemnatei cu cel condus de numitul M_____ D_____.

Din cuprinsul sentinței apelate se observă că instanța de fond a reținut totuși starea de fapt așa cum a fost descrisă de respectiv că a pătruns în intersecție pe culoarea verde a semaforului, după care intersecția s-a blocat, fiind nevoită să oprească autovehiculul în intersecție.

A arătat că este evident că în condițiile în care a pătruns în intersecție pe culoarea verde a semaforului, sub nicio formă nu se poate reține contravenția prevăzută de art. 52 alin 1 din R OUG 195/2002. respectiv că nu ar fi oprit la culoarea roșie a semaforului, așa cum eronat s-a reținut prin procesul verbal contestat.

În realitate, cel care se face vinovat de producerea tamponării ce a avut loc la data de 11.04.2014 la intersecția dintre ________________________ Ș_____ cel M___ din Timișoara, este intimatul M_____ D_____ care a pătruns în intersecție, în ciuda faptului că aceasta era blocată și respectiv atât autoturismul condus de petentă cât și alte autoturisme erau practic oprite în mijlocul intersecției.

Ori, dispozițiile art. 105 din HG 1391/2006 privind Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 stabilesc în mod expres obligația conducătorilor auto de a nu pătrunde într-o intersecție atunci când semaforul ori indicatorul le permite trecerea, în condițiile în care traficul este aglomerat și există posibilitatea stânjenirii sau împiedicării desfășurării traficului.

A arătat că circula pe _______________________________ cu ______________________, intersecția fiind dirijată cu semafoare, iar pentru a putea pătrunde pe ______________________, s-a încadrat corespunzător pe banda de circulație nr. 2, trecerea către această stradă realizându-se prin traversarea liniilor de tramvai.

După ce s-a activat culoarea verde a semaforului, atât cele două autoturisme aflate în fața au pătruns în intersecție, însă dată fiind trecerea peste liniile de tramvai, deplasarea s-a realizat lent, astfel că după ce a depășit trecerea de pietoni înaintea căreia era amplasat semaforul care i se adresa, a fost nevoită să se oprească atât din cauza autovehiculelor aflate în fața cât și pentru a permite trecerea unui microbuz care intra pe ___________________________________> Consideră că în mod eronat a reținut instanța de fond că procesul verbal contestat are o valoare probantă reținându-se cu privire la acesta ca "fiind întocmit ca urmare a percepției directe de către agentul constatator" și invocându-se în acest sens practica CEDO, în condițiile în care în cazul de față agentul constatator nu a perceput în mod direct starea de fapt și respectiv modul în care s-a produs incidentul, ci procesul verbal a fost încheiat doar în baza declarațiilor persoanelor implicate, fără ca agentul de poliție să fi fost la fața locului.

Prin urmare, câtă vreme pretinsa faptă contravențională, ca manifestare exterioară a unei conduite nu a fost constatată de către agentul constatator prin propriile sale simțuri (expropriis sensibus), rezultă că nu este îndeplinită condiția pentru ca procesul verbal să se poată bucura de prezumția de adevăr, așa cum eronat a reținut instanța de fond.

De altfel, se impunea ca instanța de fond să fi analizat plângerea subsemnatei și prin prisma practicii Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza A_____ c/a României, cauza P__ c/aRomâniei), care a statuat că. contravenția, deși are natură extra penală potrivit dreptului intern, intră în sfara noțiunii europene autonome a ilicitului penal, astfel că organul constatator are obligația să furnizeze probe suficiente pe care să întemeieze o declarație de vinovăție.

Pe de altă parte, apreciază că fără temei instanța de fond nu a avut în vedere disp. art. 358 C proc civ, potrivit cărora neprezentarea la interogatoriu poate fi apreciată de către instanță ca mărturisire deplină a părții care în mod nejustificat nu s-a prezentat, ori, în speță conducătorul auto a fost citat la interogatoriu, sub această sancțiune prevăzută de art. 358 C proc civ și nu s-a prezentat în mod nejustificat, situație față de care se impunea ca instanța de fond să fi dat eficiență sancțiunii prevăzute de art. 358 C proc civ, refuzul numitului M_____ D_____ de a se prezenta la interogatoriu constituind practic o confirmare a susținerilor subsemnatei din cuprinsul plângerii.

Apelul a fost legal timbrat cu suma de 20 lei potrivit art. 23 al. 1 din OG 80/2013.

Intimatul IPJ T____ a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului declarat și menținerea hotărârii atacate, arătând, în esență, că probatoriul administrat dovedește vinovăția petentului.

Apreciază că motivele învederate onoratei instanțe de judecată sunt neîntemeiate, apelanta făcându-se vinovată de contravenția reținută în sarcina sa prin procesul verbal.

Hotărârea pronunțată de instanța de fond este legală și temeinică și a fost dată cu aplicarea corectă a legii.

Instanța de fond în mod temeinic și legal a apreciat că apelanta se face vinovată de contravenția reținută în sarcina sa prin procesul verbal, din actele și lucrările dosarului rezultând fără tăgadă că starea de fapt consemnată în procesul verbal corespunde realității.

În ceea ce privește existența faptei și săvârșirea acesteia de către apelantă, au arătat că acestea au fost probate prin coroborarea tuturor probelor depuse la instanța de fond, după cum corect a reținut și această instanță.

Procesul verbal a fost întocmit de către agentul constatator, competent, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, care a perceput în mod direct și personal, situația de fapt reținută în procesul verbal.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate și în limitele efectului devolutiv determinate de ceea ce s-a apelat potrivit art. 477 din Noul Cod de procedură civilă, dar și din oficiu, pentru motive de ordine publică, conform art. 479 alin. 1 din același Noul Cod, instanța constată că acesta este neîntemeiat, pentru considerentele ce se vor evidenția în cele ce urmează.

Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor ________ nr. xxxxxxx/11.04.2014 apelanta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 510 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 101 al. 3 lit. a din OUG nr.195/2002, agentul constatator reținând că la data de 11.04.2014 ora 15.30, petenta – apelantă, conducând autovehiculul marca Opel cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe _________________________, la intersecția cu ______________________, a pătruns în intersecție fiind surprinsă de culoarea roșie a semaforului în timpul deplasării, intrând în coliziune cu autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, care se deplasa pe ______________________, pornind de pe loc la culoarea verde a semaforului, pe banda a II-a, în direcția înainte.

Procesul verbal a fost întocmit în prezența apelantei, care l-a semnat, iar la rubrica destinată obiecțiunilor, aceasta a arătat că “nu recunosc și nu sunt de acord cu reparația auto XXXXXXXXX pe asigurarea mea”.

Verificând legalitatea procesului-verbal, Tribunalul constată că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 16 și 19 din O.G. nr. 2/2001, și nu se poate reține nici unul dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor (respectiv lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele prenumele contravenientului, ia în cazul persoanei juridice denumirea și sediul acesteia, a faptei săvârșite, a datei comiterii, semnătura agentului constatator), procesul-verbal de constatare a contravenției fiind încheiat cu respectarea rigorilor impuse de textul legal mai sus menționat.

Sub aspectul temeiniciei, instanța arată că procesul-verbal de constatare a contravenției beneficiază de forță probantă proprie în ceea ce privește constatările personale ale agentului constatator care sunt prezumate a fi reale cât timp procesul-verbal atacat a fost întocmit cu respectarea condițiilor de formă impuse de prevederile art. 17 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, iar petentul nu face dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută prin procesul-verbal atacat.

În prezenta cauză, instanța reține că aspectele menționate în procesul-verbal de contravenție au fost constatate în baza declarațiilor luate persoanelor implicate – respectiv apelanta C_____ A________ F________ și intervenientului forțat M_____ D_____.

Astfel, conform probatoriului administrat, respectiv constatările personale ale agentului constatator cuprinse în procesul verbal atacat (fila 26 dos. fond – Judecătoria Petroșani), care beneficiază de o prezumție de veridicitate, coroborat cu raportul agentului constatator (fila 31 dos. fond – Judecătoria Petroșani), declarațiile olografe date la Biroul Rutier – IPJ T____ de conducătorii auto C_____ A________ F________ și M_____ D_____ (filele 27-28 dos. fond – Judecătoria Petroșani), Tribunalul reține că apelanta se face vinovată de comiterea contravenției arătate prin procesul verbal.

Instanța reține, că apelanta a avut asigurată posibilitatea în cadrul procedurii plângerii să prezinte probe pentru a răsturna prezumția relativă de care beneficiază procesul-verbal contestat, potrivit legislației naționale, iar în consecință toate garanțiile procesuale oferite de art. 6 din Convenție, au fost respectate.

În acest sens, Tribunalul observă, că apelanta prin plângerea formulată în fața primei instanțe, a propus ca mijloace de probă în apărare – proba cu înscrisuri, interogatoriul intervenientului forțat, și expertiza tehnică auto.

În primă instanță, după administrarea probei cu înscrisuri, a fost citat intervenientul forțat M_____ D_____ cu mențiunea „personal la interogatoriu” pentru termenul de judecată din 30.04.2015.

Tribunalul va înlătura susținerile apelantei privind aplicabilitatea disp. art. 358 NCPC privind consecințele neprezentării la interogatoriu, întrucât acest text de lege prevede doar posibilitatea (sub forma unei prezumții) și nu obligația pentru instanță de a considera neprezentarea la interogatoriu ca pe o recunoaștere a pretențiilor sau ca pe un început de dovadă scrisă. În speță, nu se poate prezuma că intervenientul forțat ar fi achiesat la susținerile petentei, în condițiile în care potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de citare, citația emisă intervenientului M_____ D_____ a fost depusă în cutia poștală a acestuia (fila 29 dos. fond – Judecătoria Timișoara), neexistând astfel certitudinea luării la cunoștință, personal, a conținutului citației.

În ceea ce privește proba cu expertiza tehnică auto solicitată de petentă, Tribunalul observă, că această probă a fost încuviințată de către prima instanță, însă în urma depunerii la dosar a listei cu experții auto de către Biroul Local de Expertize Judiciare de pe lângă Tribunalul T____, petenta prin apărător ales, a renunțat la proba încuviințată, astfel că nu s-a mai desemnat vreun expert, prima instanță luând act de renunțarea la probă – în condițiile art. 257 NCPC.

Mai mult, prin apelul declarat în cauză, ținând cont de efectul devolutiv al apelului, apelanta nu a solicitat administrarea vreunui alt mijloc de probă, ceea ce presupune că aceasta, în mod conștient, și-a asumat riscul de a fi menținut ca legal și temeinic procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor doar în baza elementelor aflate la dosar, inclusiv în temeiul procesului-verbal de contravenție, pe care chiar ea l-a depus la instanță, și care se bucura de o prezumție de temeinicie care putea fi răsturnată.

În ceea ce privește susținerile apelantei, cum că a intrat în intersecție pe culoarea verde a semaforului, și a fost nevoită să oprească în intersecție datorită altor autovehicule aflate în fața acesteia, iar vinovat de tamponare se face intervenientul forțat M_____ D_____ – care a intrat în intersecție pe culoarea verde deși intersecția era blocată, încălcând astfel art. 105 din HG 1391/2006, instanța reține, că apelanta nu a făcut dovada acestor afirmații cu nici un mijloc de probă, deși sarcina probei îi revenea acesteia, potrivit art. 249 NCPC.

Astfel, analizând declarația olografă a apelantei dată în fața Biroului Rutier – IPJ T____ (fila 27 dos. fond – Judecătoria Petroșani), Tribunalul constată, că în schița accidentului – astfel cum a fost desenată de apelantă, nu apare nici un alt vehicul (obstacol) în afară de autoturismul condus de intervenientul forțat M_____ D_____.

Din lecturarea declarației olografe a intervenientului forțat M_____ D_____ dată în fața Biroului Rutier – IPJ T____ (fila 28 dos. fond – Judecătoria Petroșani), Tribunalul constată că nici în schița accidentului realizată de intervenient , nu apare vreun alt vehicul (obstacol) în afară de autoturismul condus de apelantă. Mai mult, intervenientul arată, că acesta a pornit pe culoarea verde a semaforului, a intrat în intersecție după care a mașina acestuia a fost lovită de autoturismul condus de apelantă.

În aceste condiții, apelanta nefăcând dovada unei alte situații decât cea reținută prin procesul verbal, Tribunalul reține legalitatea și temeinicia actului atacat.

Referitor la sancțiunea aplicată, Tribunalul având în vedere criteriile impuse de art. 5 al. 5 și 21 alin.3 din O.G. nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, apreciază că aplicarea amenzii contravenționale în cuantum de 510 lei (6 puncte-amendă) – care reprezintă chiar minimul prevăzut de lege (limitele fiind de la 6 la 8 puncte - amendă, conf. art. 98 al. 4 lit. c rap. la art. 101 al. 3 din OUG 195/2002), cât și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă limitată de timp, este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, și nu se impune reindividualizarea sancțiunii aplicate.

Pentru motivele arătate mai sus și, întrucât prima instanță a stabilit situația de fapt și a aplicat legea în mod corespunzător, nu se evidențiază elemente care să justifice schimbarea hotărârii apelate și nici nu se relevă motive de ordine publică, care să poată fi reținute din oficiu de către instanță, văzând și faptul că intimatul, intervenientul și asigurătorul nu au solicitat cheltuieli de judecată, în temeiul art. 480 alin. 1 din Noul Cod de procedură civilă, urmează a se respinge ca nefondat apelul declarat în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca nefondat apelul declarat de apelanta C_____ A________ F________, domiciliată în loc. P______, _____________________, județul Hunedoara, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul procesual ales la C__. av. S_____ I___ A_____, din Petroșani, _______________________, ____________, jud. Hunedoara, împotriva sentinței civile nr. 7320/14.05.2015 pronunțată de Judecătoria Timișoara în dos. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. T____, cu sediul în Timisoara, ______________________. 46, județul T____, intervenientul forțat M_____ D_____, domiciliat în loc. Dudestii Noi, ______________________, județul T____, asigurător – _____________________., cu sediul în Sibiu, ________________________. 5, jud. Sibiu.

Fără cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 11 decembrie 2015.

Președinte, I___ B_______		Judecător, I____ I______
	Grefier, M_____ Z______

RED/TEHN. BI/M.Z. 05 ianuarie 2016 6 ex. / 4 ______________________________. fond: G______ H_____.