Anulare proces verbal de contravenţie - Decizia 642/2016 din 02 februarie 2016 dată de Tribunalul BUCUREŞTI

Date speţă

Instanţă:
Tribunalul BUCUREŞTI

Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal

Stadiu procesual:
Apel

Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie

Număr hotarâre:
642/2016 din 02 februarie 2016

Sursa:
Rolii.ro

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

ÎNCHEIERE

Ședința publică de la 26.01.2016

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

P_________: R_____ M____

JUDECATOR: G______ G________ I____

GREFIER: I_____ L_______ M________

Pe rol se află judecarea cererii de apel formulate de apelanta B____ DE E_____ IMPORT A ROMANIEI EXIMBANK SA, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/21.02.2014 pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G_______ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE A SECTORULUI 1, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal efectuat în ședință publică, la ordine, lipsesc părțile.

Față de lipsa părților, tribunalul dispune lăsarea cauzei la a doua strigare.

La apelul nominal efectuat în ședință publică, la a doua strigare, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se prezintă referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

În temeiul art. 258 N.Cod pr. civ., considerând-o pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosar și constatând pricina în stare de judecată o reține spre soluționare.

T R I B U N A L U L,

Având nevoie de timp pentru a delibera, urmează a amâna pronunțarea cauzei.

Pentru acest motiv,

DISPUNE:

Amână pronunțarea la 02.02.2016.

Pronunțată în ședință publică azi, 26.01.2016.

Președinte Judecător Grefier

R_____ M____ G______ G________ I____ I_____ L_______ M________

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL BUCUREȘTI

SECȚIA A II-A C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR.642

Ședința publică de la 02.02.2016

TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:

P_________: R_____ M____

JUDECATOR: G______ G________ I____

GREFIER: I_____ L_______ M________

Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 26.01.2016, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, iar Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru 02.02.2016, când a decis următoarele.

T R I B U N A L U L,

Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. xxxxx/21.02.2014 pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta B____ DE E_____ IMPORT A ROMANIEI EXIMBANK SA în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G_______ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE A SECTORULUI 1.

Petenta a formulat apel solicitând admiterea plângerii contravenționale, având in vedere ca nu a comis fapta reținută în sarcina sa. Susține că dobândirea celor două autoturisme în sensul art. 264 din Codul fiscal s-a făcut abia la data primirii fizice a acestora și a actelor însoțitoare, 28.02.2014, termenul de 30 de zile de depunere a documentației începând să curgă de la acest moment, iar nu de la momentul emiterii facturilor, plata acestora fiind doar un avans.

Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiata.

Analizând apelul prin prisma motivelor invocate de apelant, precum și a celor prevăzute de art. 476 si art. 480 C.proc.civ., Tribunalul reține următoarele:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției nr. xxxxx/28.02.2014 (filele 4-5), petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 280 de lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 294 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Din mențiunile înscrise în procesul-verbal nr. xxxxx/28.02.2014 (filele 4-5) și din declarația fiscală (fila 97) coroborat cu susținerile petentului din cererea de chemare în judecată, instanța reține că acesta a depus declarația fiscală pentru stabilirea impozitului pe mijloacele de transport cu privire la două autoturisme la data de 28.02.2014, bunurile fiind dobândite de către petentă la data de 17.01.2014.

Sub aspectul legalității procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, Tribunalul constată ca în mod corect instanța de fond a apreciat că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si 17 din O.G. nr. 2/2001 referitoare la mențiunile obligatorii ce trebuie prevăzute sub sancțiunea nulității. Din cuprinsul procesului-verbal rezulta si faptul ca fapta este suficient de descrisa.

Sub aspectul temeiniciei, Tribunalul constată că, în mod corect instanța de fond a reținut faptul că, procesul verbal contravențional face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, care nu a fost făcută de către contravenient.

Cu privire la fapta contestată, procesul-verbal a fost întocmit în baza constatărilor personale ale organului constatator, drept urmare în beneficiul procesului-verbal funcționează prezumția de veridicitate și temeinicie a actului administrativ întocmit în conformitate cu dispozițiile legale.

Constatările personale ale agentului constatator semnifică aprecierea nemijlocită de către acesta a acțiunilor și inacțiunilor ilicite, a gradului de pericol social, a circumstanțelor contravenției, a celorlalte împrejurări care țin de faptă sau de persoana contravenientului pentru a putea stabili fapta săvârșită și a-i aplica regimul juridic corespunzător.

Întrucât procesul-verbal contestat se bucură de prezumția de veridicitate, sarcina probei revenea apelantei.

Problema sarcinii probei în materie contravenționala este controversată, însa din perspectiva jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, Tribunalul reține că în cauzele având ca obiect aplicarea unor sancțiuni cu grad redus de gravitate, cum este si cea de față, se impune aplicarea regulilor generale consacrate în materie civilă, astfel de cauze neputând fi asimilate celor cu caracter penal.

Prin urmare, procesul verbal de contravenție, întocmit de un agent al statului, pe baza propriilor constatări, beneficiază de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, urmând a fi analizat prin coroborare cu celelalte dovezi. În aceste condiții, cum prezumția poate fi răsturnată, se reține că nu este în nici un fel încălcat dreptul contravenientului la apărare și la un proces echitabil.

De altfel, CEDO a stabilit că folosirea prezumțiilor nu este contrară jurisprudenței sale.

Dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sînt interzise de CEDO, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, avînd în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare – cauza Salabiaku v. Franța, hotărîrea din 7 octombrie 1988, paragraful 28, cauza Vastberga Taxi Aktiebolga și Vulic v. Suedia, hotărîrea din 23 iulie 2002, paragraful 113.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putîndu-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci cand administrează și apreciază probatoriul – cauza Bosoni v. Franța, hotărîrea din 7 septembrie 1999.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil, conform art.31-36 din OG nr.2/2001, în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămîne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

În plus, Tribunalul va avea în vedere și decizia nr. 205/2009 pronunțată de Curtea Constituțională referitoare la excepția de neconstituționalitate a disp.art.16, art.17 și art.19 alin.1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor potrivit cu care „instanța competentă să soluționeze plângerea îndreptată împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției este obligată să urmeze anumite reguli procedurale, în virtutea cărora sarcina probei aparține celui care afirmă ceva în instanță, iar nu celui care a întocmit procesul-verbal de contravenție”. De asemenea, va fi reținută și Decizia nr. 83/08.03.2002 și Decizia nr. 197/2003 ale Curții Constituționale, prin care aceasta a arătat că dispozițiile OG 2/2001 sunt în deplină concordanță cu cerințele art. 6 din Convenție și cu jurisprudența CEDO. De asemenea, Curtea a arătat că OG 2/2001, respectă atât procedural cât și din punct de vedere al administrării probatoriului cerințele art. 6 din Convenție și că nu se poate considera că procedura contravențională ar contraveni principiului din materie penală, in dubio pro reo.

In cauză nu au fost administrate probe care sa fie apte sa conduca la rasturnarea mentiunilor procesului-verbal. Astfel, autoturismele au format obiectul contractului de vânzare-cumpărare pentru autovehiculele noi nr. 128/09.10.2013 în care părțile au prevăzut în art. 1 că dreptul de proprietate se transmite în schimbul și la data plății integrale a prețului de către cumpărător, rezultă că părțile au instituit o derogare de la norma generală prevăzută la art. 1674 C.civ. În cauză apelantul nu a făcut dovada datei plății integrale a prețului de către cumpărător dar a menționat în declarația fiscală că data dobândirii ambelor autoturisme o constituie data de 17.01.2014. Așadar de la această dată a început să curgă termenul de 30 de zile de a depune o declarație cu privire la mijlocul de transport la compartimentul de specialitate al autorității administrației publice locale pe a cărei rază teritorială își are domiciliul/sediul/punctul de lucru, termen prevăzut de art. 294 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

În mod corect instanța de fond a reținut că petentul a depus declarația fiscală la data de 28.02.2014, rezultă că petentul nu a respectat termenul de 30 de zile prevăzut de lege pentru depunerea declarației, care s-a împlinit la data de 17.02.2014.

Având, în condițiile în care din ansamblul materialului probator nu reiese o altă situație de fapt decât cea reținută de acesta, iar sancțiunea aplicată petentului este de o gravitate redusă (amendă contravențională), instanța a apreciat in mod corect că plângerea contravențională formulată de contestatoare este neîntemeiată, iar apelanta se face vinovata de fapta reținută în sarcina sa.

Pentru aceste motive, întrucât petenta nu a făcut proba unei situații contrarii actului de sancționare, in temeiul art. 480 C.p.civ., Tribunalul va respinge apelul formulat ca nefondat, considerând că procesul-verbal atacat a fost legal și temeinic încheiat, iar sancțiunile corect individualizate și aplicate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul declarat de apelanta B____ DE E_____ IMPORT A ROMANIEI EXIMBANK SA cu sediul în București, _________________________________ nr. 6 A, sector 1, împotriva sentinței civile nr. xxxxx/21.02.2014 pronunțate de Judecătoria Sectorului 1 București, în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA G_______ DE IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE A SECTORULUI 1 cu sediul în București, Piața Amzei nr. 13, sector 1, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 02.02.2016.

Președinte Judecător Grefier

R_____ M____ G______ G________ I____ I_____ L_______ M________

Redactor jud. RM/4 ex.

Judecătoria Sectorului 1 București/

Judecător fond – C____ AlexandraAnghelescu

Publicitate