Acesta nu este document finalizat

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL HARGHITA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIA CIVILĂ Nr. 715

Ședința publică din data de 06 octombrie 2015

Completul constituit din:

Judecător: S___ R_____ - Președinte

Judecător: U__ I___ C_______

Grefier: Șașcă M_____-C______

Pe rol pronunțarea deciziei în apelul declarat de apelantul S___ A_____, împotriva sentinței civile nr. 90 din 27.01.2015, pronunțată de Judecătoria G_________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN HARGHITA și intervenient T________ G______, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

În lipsa părților.

Se constată că judecarea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din data de 22 septembrie 2015, mersul dezbaterilor și susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie.

INSTANȚA

Deliberând constată:

Prin sentința civilă nr.90 din 27.01.2015 pronunțată de Judecătoria G_________, s-a respins plângerea contravențională formulată de petentul S___ A_____, CNP xxxxxxxxxxxxx cu domiciliul în G_________, cart. B____, ___________________________________, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE JUDEȚEAN HARGHITA cu sediul în Miercurea C___, ___________________________. 34, jud. Harghita și în contradictoriu cu intervenientul forțat T________ G______, CNP xxxxxxxxxxxxx cu domiciliul în Târgu M____, ______________________, jud. M____, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 02.08.2014, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că, în fapt, prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 02.08.2014 s-a reținut faptul că, la aceeași dată, ora 15.00, petentul a condus autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe _________________________. G_________, a depășit autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX fără să păstreze distanța laterală corespunzătoare intrând în coliziune cu acesta .

Pentru săvârșirea contravenției, prevăzută de art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002, petentul a fost sancționată potrivit art. 98 alin. 4 lit. b din același act normativ, cu o amendă în cuantum de 450 de lei și reținerea permisului de conducere .

Petentul a semnat procesul verbal de constatare a contravenției, la rubrica alte mențiuni fiind inserate următoarele: Recunosc cele consemnate în procesul verbal.

Având în vedere dispozițiile art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 instanța a constatat că petentul a formulat în termenul legal prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 plângere contravențională.

Sub aspectul legalității, instanța a constatat că procesul verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța a reținut că deși O.G. nr. 2/2001, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, legea instituind o prezumție relativă de veridicitate cu privire la împrejurările constatate de agentul constatator.

De precizat că în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind materia prezumției de nevinovăție sub aspectul sarcinii probei, s-a reținut că art.6 paragraful 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului nu interzice existența unor prezumții de fapt și de drept în măsura în care acestea sunt incluse în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând dreptul la apărare (Cauza A_____ c. României, paragraful 60; cauza I___ P__ c. României, paragraful 31, cauza N_______ G_______ c. României, paragraful 30).

De asemenea, în cauzele anterior indicate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat faptul că procesul verbal de constatare a contravenției se bucură de o prezumție de legalitate și temeinicie, iar sarcina probei, în vederea răsturnării prezumției, astfel cum rezultă din dispozițiile dreptului național aplicabil în materie contravențională, aparține celui care supune o pretenție judecății, respectiv petentului.

În speță, instanța a reținut faptul că petentul a avut la dispoziție cadrul procesual pentru a dovedi netemeinicia procesului-verbal respectiv, a avut posibilitatea de a prezenta dovezi și de a solicita instanței audierea unor martori. În astfel de situații Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat faptul că reclamantul nu pare să fie pus într-o poziție dezavantajată în raport cu cea a autorităților, fiind astfel respectate limitele stabilite de art. 6 din Convenție (Cauza I___ P__ c. România, paragraful 35).

În drept, prima instanță a reținut că, potrivit art. 100 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002, constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile nerespectarea regulilor privind depășirea.

Potrivit art. 98 din același act normativ, amenzile contravenționale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate, un punct-amendă reprezentând valoric 10% din salariul minim brut pe economie, stabilit prin hotărâre a Guvernului. De asemenea, contravențiilor prevăzute în prezenta ordonanță de urgență li se stabilesc clase de sancțiuni cărora le corespunde un număr de puncte-amendă, în funcție de gravitatea faptelor și de pericolul social pe care acestea îl prezintă; clasei a III-a corespunzându-i un număr de 6-8 puncte amendă.

De asemenea, instanța reține că, potrivit art. 118 lit. c din HG 1391/2006, conducătorul de vehicul care efectuează depășirea este obligat să păstreze în timpul depășirii o distanță laterală suficientă față de vehiculul depășit.

Petentul a contestat procesul verbal de constatare a contravenției sub acest aspect motivat de faptul că starea de fapt reținută în cuprinsul acestuia nu corespunde adevărului, respectiv că în momentul în care acesta a pătruns pe _____________________ ajuns în dreptul microbuzului, acesta a revenit brusc pe carosabil, tăindu-i calea și, întrucât nu a putut evita coliziunea, l-a lovit ușor în partea lateral stânga.

Față de acestea instanța a reținut că din fotografiile depuse la dosarul cauzei rezultă avariile suferite de cele două autovehicule precum și locul producerii accidentului, însă nu și poziția autovehiculelor la momentul producerii accidentului.

Referitor la afirmațiile petentului potrivit cărora nu există loc suficient pentru efectuarea unei depășiri din cauza bordurii care separă sensurile de mers și a vizibilității reduse, instanța a reținut că într-adevăr în intersecție este amplasat un spațiu verde, delimitat de partea carosabilă prin borduri, însă acest aspect nu este de natură a duce la concluzia că petentul nu a acroșat celalalt autovehicul în încercarea de a-l depăși.

De asemenea instanța a reținut că există contradicții între afirmațiile petentului și cele ale intervenientului forțat cu privire la modul de producere a incidentului rutier.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel S___ A_____ prin care arată ca în urmare a unui accident minor din data de 02.08.1014 care s-a produs într-o intersecție din mun.G_________, respectiv la pătrunderea sa în intersecție, un microbuz cu nr. XXXXXXXXX, care se afla inițial în afara părții carosabile, i-a tăiat calea când a ajuns în dreptul lui. Apelantul nu a mai putut evita coliziunea și a lovit ușor microbuzul în partea lateral stânga, după o frânare de cca. 1m. Apelantul a depus și poze la dosar cu locul accidentului și autovehiculele implicate în accident, pentru ca instanța să-și facă o idee despre acestea.

Mai arată faptul că, după producerea accidentului cei doi conducători auto s-au retras de pe partea carosabilă, au completat actele de acord comun și semnat. După aproximativ 40 de minute au apărut la fața locului pasagerii microbuzului recalcitranți, agresându-l verbal fapt care l-a determinat să ceară ajutorul poliție G_________.

La fața locului a sosit un echipaj de la circulație, a completat procesele verbale pentru a le folosi la asigurator, după ce le-au semnat li s-a adus la cunoștință că li s-a retras permisele ambilor conducători auto 60 de zile. Nu au fost lăsați să dea nicio explicație, el a cerut ajutorul, nu constatarea accidentului, având în vedere că ei au căzut la acord comun.

Apelantul menționează că el a cerut ajutorul poliției pentru a-l apăra de oamenii care au fost în microbuz, a semnat procesul verbal neștiind că este în defavoarea sa, așa a crezut că este procedura pentru a-i servi la asigurator, iar neînțelegerea unde a ajuns în contradictoriu cu Dl.T________ – celălalt șofer implicat în accident, care a declarat poliției că la pătrunderea în intersecție i-a alunecat de pe bord un flacon cu soluție de șters parbrizul, după care a aplecat și a ieșit de pe partea carosabilă după care, la revenire nu s-a asigurat, ulterior schimbându-și declarația.

Prin întâmpinarea înaintată la data de 09.06.2015 intimatul IPJ Harghita a solicitat respingerea ca nefondat a apelului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței atacate.

În motivele cererii, intimatul arată că în mod legal, prin sentința dată, instanța de fond a constatat că procesul-verbal a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă impuse, impuse de art. 16 și art.17 din O.G. nr.2/2001, aprobată de Legea nr. 180/2002, sub sancțiunea nulității, ca fapta petentului a fost săvârșită cu vinovăție, iar ca atare sancțiunile aplicate sunt temeinicie și proporționale cu gradul de pericol social ridicat.

Instanța a apreciat, în mod corect, că lipsurile invocate de petent nu tind să conducă la anularea procesului verbal, întrucât nu au produs vreo vătămare persoanei sancționate sau unei alte persoane interesate.

Și față de criticile legate de temeinicia procesului verbal, instanța a apreciat că fapta a fost reținută în mod justificat în sarcina petentului, acesta nereușind să administreze probe contrare celor pertinente și concludente propuse de unitatea lor.

În drept, se invocă prev. art.205-208 din Codul de procedură civilă, republicată.

Prin răspunsul la întâmpinare apelantul reiterează aceleași apărări pe care le-a expus în motivele de apel.

Examinând apelul dedus judecății, prin raportare la motivele invocate, precum și din oficiu, în limitele caracterului devolutiv al căii de atac, reglementat de art.476-478 Cod procedură civilă, Tribunalul constată că acesta este nefondat pentru următoarele motive:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din 02.08.2014, s-a reținut că la aceeași dată, în jurul orelor 15,00 apelantul, conducând autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX pe _______________________________ a depășit autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX fără să păstreze distanța laterală corespunzătoare intrând în coliziune cu acesta. Prin procesul verbal de contravenție, fapta a fost sancționată contravențional conform prevederilor art. 100 alin. 3 lit. e din OUG nr. 195/2002 raportat la dispozițiile art. 98 alin. 4 lit. b din același act normativ, cu amendă în cuantum de 450 lei și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării.

Apelantul susține că a solicitat ajutorul poliției pentru că a fost agresat verbal de pasagerii aflați în microbuzul implicat în accident și nu pentru a face constări cu privire la accidentul produs. De asemenea, contestă faptul că a încercat să efectueze o manevră de depășire a microbuzului așa cum s-a consemnat în procesul verbal.

Criticile apelantului sunt neîntemeiate. Organele de poliție chemate la fața locului aveau obligația generală de a constata săvârșirea oricărei contravenții, neputându-se limita să cerceteze numai cele invocate de apelant. Cu privire starea de fapt consemnată în procesul verbal constatat, tribunalul reține că prin planșele foto depuse la dosar nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a acesteia. Astfel, din susținerile apelantului, ale intervenientului și ale poliției ( fila 21 d.f.), rezultă că vina a producerii accidentului a aparținut ambilor conducători auto implicați. Sigur că fapta contravențională săvârșită de apelant a fost reținută corelativ cu fapta contravențională săvârșită de intervenient, urmare și a declarației acestuia, pentru că, în caz contrar ar fi fost sancționat doar apelantul.

Relativ la situația financiară a apelantului, tribunalul constată nu a fost depusă nici o probă în acest sens.

Astfel, apelul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de S___ A_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în loc. G_________, cartier B____, mbl.16, ___________, jud. Harghita împotriva sentinței civile nr. 90/27.01.2015 pronunțată de Judecătoria G_________.

Definitiva.

Pronunțată în ședință publică, azi 06.10.2015.

Președinte Judecător

S___ R_____ U__ I___ C_______

Grefier

Șașcă M_____-C______

Red.S.R./01.02.2016

Primit: 01.02.2016

Tehnored./id/01.02.2016

Ex. 6/SD.-

Jud.fond: Z____ A.M.