Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL C________

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă Nr. 496

Ședința publică de la 03 Septembrie 2014

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: E________ C______

JUDECĂTOR: I____-L____ O______-D__

GREFIER: E______ D_____

Pe rol soluționarea apelului în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție R 11 xxxxxxx formulat de apelanta C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, cu sediul în București, ___________________. 401A, sector 6, București, în contradictoriu cu intimata petentă V________ S_____ R_____, cu domiciliul procesual ales în C________, ______________________________. 27B, jud. C________, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 1388/11.02.2014, pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 155 Cod pr.civ.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, după care;

Instanța constată că nu au fost solicitate probe noi în apel.

Instanța, reținând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în raport de prevederile art. 223 NCPC, constată încheiată cercetarea judecătorească în temeiul art. 244 NCPC și rămâne în pronunțare asupra apelului.

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului de fata constata urmatoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecatoriei Constanta la data de 26.07.2013 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petenta V_________ R_____ căsătorită Ș_____, a solicitat, în contradictoriu cu intimata CNADNR SA anularea procesului-verbal _________ nr. xxxxxxx din data de 14.04.2011.

În motivarea cererii petentul a arătat că a fost sancționat prin procesul-verbal anterior menționat pentru că ar fi circulat la data de 11.11.2010 pe A2 pe raza orașului Glina, jud.Ilfov fără a deține rovinietă. Aceasta a arătat instanței că la data respectivă nu mai era proprietara autoturismului pe care îl înstrăinase anterior constatării iar în raport de data comunicării, respectiv 04.07.2013, s-a împlinit termenul de prescripție a executării sancțiunii.

În drept petentul a invocat dispozițiile OG 2/2001.

În dovedirea cererii petentul a solicitat proba cu înscrisuri.

Intimata legal citată, a depus la data de 05.12.2013 întâmpinare prin a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată întrucât procesul-verbal este legal și temeinic și a fost comunicat în termen, respectiv la data de 19.04.2011 iar efectele înstrăinării autoturismului sunt opozabile terților de la data menționării în cartea de identitate a autoturismului.

În drept, intimata a invocat dispozițiile OG2/2001, OG 15/2002, art. 7 din L455/2001, Ordinul MTI nr. 769/2010.

În probațiune intimata a solicitat proba cu înscrisuri depunând fotografie, autorizație de control a agentului constatator, certificat calificat pentru semnătură electronică.

Prin sentinta civila nr.1388 din 11.02.2014 pronuntata de Judecatoria Constanta a fost admisa plangerea formulata de petenta V________ R_____ (S_____) si anulat procesul verbal _________ nr.xxxxxxx/14.04.2011.

Pentru a pronunta aceasta sentinta Judecatoria a retinut urmatoarele:

„Prin procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională _________ nr. xxxxxxx din data de 14.04.2011 (fila 9), petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din același act normativ. De asemenea, în temeiul art. 8 alin. 3 din același act normativ, contestatoarea are obligația să achite și contravaloarea tarifului de despăgubire în valoare de 28 Euro, respectiv 125lei.

În sarcina petentei a fost reținut faptul că, la data de 11.11.2010, ora 00:28, pe A2 km12+450m, Glina, jud. Ilfov, vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.

De asemenea, instanța constată că proba care a stat la baza încheierii procesului-verbal o reprezintă înregistrarea efectuată cu sistemul SIEGMCR (fila 36).

Potrivit art. 6 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, utilizatorii români au obligația legală de a achita tariful de utilizare în lei, la cursul de schimb al zilei comunicat de Banca Națională a României, valabil pentru ultima zi din luna anterioară datei achitării tarifului, iar în conformitate cu art. 7 din același act normativ, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.

Nerespectarea acestei obligații legale, respectiv fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amendă în cuantumul stabilit de anexa nr. 2, așa cum prevede art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.

Analizând procesul-verbal sub aspectul legalității, conform dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța reține următoarele:

În ceea ce privește prescripția răspunderii contravenționale, instanța reține că, prin derogare de la art. 13 din O.G. nr. 2/2001, art. 9 alin. 3 teza finală din O.G. nr. 15/2002 prevede că procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1 din același act normativ.

Astfel, termenul de 30 de zile prevăzut de art. 9 alin. 3 se referă atât la întocmirea procesului-verbal, cât și la comunicarea acestuia, legiuitorul având intenția de a reglementa în mod distinct prescripția răspunderii contravenționale în ceea ce privește contravențiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, prin derogare de la termenul de 6 luni prevăzut de O.G. nr. 2/2001. Prin urmare, instanța apreciază că, în cazul contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002, procesul-verbal trebuie întocmit în termen de 30 de zile de la data constatării faptei, și nu în termenul de 6 luni prevăzut de art. 13 din O.G. nr. 2/2001.

Totodată, instanța reține că art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002 a fost modificat prin Legea nr. 144/2012, ulterior întocmirii procesului-verbal, dar anterior sesizării instanței. Astfel, având în vedere că actuala reglementare prevede un termen de prescripție a răspunderii contravenționale mai mic decât cel prevăzut de O.G. nr. 2/2001, iar succesiunea de legi a intervenit între momentul comiterii contravenției și momentul soluționării plângerii, instanța urmează să dea eficiență principiului legii contravenționale mai favorabile și să aplice forma actuală a acestui text de lege la cauza dedusă judecății.

Analizând procesul-verbal contestat, instanța reține că fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă a fost constatată la data de 11.11.2011, așa cum rezultă și pe baza planșei foto depuse de către intimată (fila 36). Astfel, având în vedere că fapta a fost constatată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei – S.I.E.G.M.C.R., deci constatarea a avut loc prin mijloace tehnice și nu în mod personal de către agentul constatator, termenul de 30 de zile începe să curgă de la constatarea efectivă a acesteia, și nu de la data interogării înregistrării.

Astfel, deși procesul-verbal a fost întocmit la data de 14.04.2011, în aceeași zi în care agentul constatator a constatat săvârșirea faptei (data interogării – fila 36), instanța apreciază că întocmirea procesului-verbal _________ nr. xxxxxxx din data de 14.04.2011 nu a fost efectuată cu respectarea prevederilor art. 9 alin. 3 teza finală din O.G. nr. 15/2002, acesta fiind întocmit cu depășirea termenului de 30 de zile (14.04.2011 față de 11.11.2010).

În consecință, având în vedere toate aceste considerente, instanța reține că, în cauză, a fost împlinit termenul de prescripție a răspunderii contravenționale, motiv pentru care va anula procesul-verbal _________ nr. xxxxxxx din data de 26.07.2011, apreciind a fi de prisos cercetarea procesului-verbal sub aspectul temeiniciei, întrucât doar un proces-verbal de contravenție legal întocmit poate face dovada situației de fapt reținute în cuprinsul său. »

Intimata C.N.A.D.N.R-CESTRIN S.A. a formulat apel impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Constanta prin care a solicitat admiterea apelului,modificarea in tot a sentintei apelate insensul respingerii plangerii contraventionale si mentinerii procesului verbal ca legal si temeinic.

In dezvoltarea motivelor de apel s-a aratat ca se considera ca probele au fost gresit interpretate si astfel in mod gresit a hotarat instanta fondului ca raspunderea contraventionala a petentei este prescrisa. Inspeta, fapta a fost savarsita la dat ade 11.11.2010, iar amenda a fost aplicata la data de 14.04.2011 cand a fost intocmit procesul verbal de contraventie contestat, adica in termenullegal de prescriptie de 6 luni asa cum prevede art.13 alin.1 din OG 2/2001.

Arata ca prin aparitia legii nr.144/2012 pentru modificarea OG 15/2002 intentia legiuitorului a fost aceea ca, in intrevalul de 30 zile de la data constatarii contraventiei sa nu se poata incheia alte procese verbale, limitand astfel caracterul continuu al contraventiei la perioada de 30 zile si in nici un caz art.9 alin.3 nu prevede un termen de prescriptie a raspunderii contarventionale .

Intimata-petenta a formulat intampinare la cererea de apel prin care a solicitat respingerea apelului.

In aparare a aratat ca a invocat exceptia prescrierii executarii sanctiunii contraventionale intrucat procesul verbal i-a fost comunicat la data de 4.07.2013 cu mult dupa expirarea termenului prevazut la art.14 alin.1 din Og 2/2001.

In plus, arata intimata, la data constatarii contraventiei nu mai detinea in proprietate autoturismul , acesta fiind instrainat conform contractului de vanzare cumparare din 9.09.2010.

In apel nu au fost administrate probe noi.

Analizând hotărârea atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, față de actele și lucrările dosarului și de prevederile legale incidente dar și raportat la apărările partilor Tribunalul, făcând și aplicarea prevederilor art. 477 C. proc. civ., apreciază că nu subzistă în cauză nici un motiv de nelegalitate care să impună fie anularea, fie modificarea sentinței pronunțate de prima instanță, în considerarea celor în continuare arătate.

Raspunderea contraventionala a intimatei-petente a fost angajata prin procesul –verbal de contravenție ___________ R11 nr. xxxxxxx din data de 14.04.2011 prin care intimata-petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 250 lei, în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. 1 din același act normativ. De asemenea, în temeiul art. 8 alin. 3 din același act normativ, contestatoarea are obligația să achite și contravaloarea tarifului de despăgubire în valoare de 28 Euro, respectiv 125lei.

În sarcina intimatei-petentei a fost reținut faptul că, la data de 11.11.2010, ora 00:28, pe A2 km12+450m, Glina, jud. Ilfov, vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare XXXXXX, aparținând petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă.

Se retine ca procesul verbal contestat a fost incheiat la data de 14.04.2011 pentru fapta savarsita la data de 11.11.2010.

Din inscrisurile depuse la dosar rezulta ca procesul verbal a fost comunicat legal abia la data de 4.07.2013 odata cu notificarea de plata, procedura de afisare a procesului verbal fara a se incerca mai intai comunicarea prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire nefiind legala, astfel cum a statuat ICCJ prin decizia nr.10/2013 data in recursul in interesul legii.

Prin urmare, in raport de data comunicarii procesului verbal, se retine incidenta art. 14 din OG 2/2001 privind prescriptia executarii sanctiunii.

Sub aspectul temeiniciei faptei constatate, din inscrisurile depuse la dosar, se retine ca la data savarsirii faptei, intimata-petenta nu mai detinea calitatea de proprietar al autoturismului, conform contractului de vanzare-cumparare din 9.09.2010, fiind efectuata radierea autovevehiculului atat din evidenta organului fiscal cat si radierea din evidentele serviciului de inmatriculari, conform certificatului de radiere depus la dosar .

Săvârșirea contravenției cu vinovăție, așa cum prevăd dispozițiile art. 1 din OG nr. 2/2001, implică, în mod necesar, utilizarea drumurilor publice pentru care s-a instituit taxa, astfel că obligația achitării rovinietei nu poate cădea în sarcina unei persoane care a înstrăinat autovehiculul doar în considerarea faptului că acesta figurează în continuare în evidențe ca fiind proprietarul bunului, împrejurare care nu corespunde însă realității.

Dand eficienta juridica considerentelor expuse, Tribunalul, va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de apelanta C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA DIRECȚIA REGIONALĂ DE DRUMURI ȘI PODURI BUCUREȘTI, cu sediul în București, ___________________. 401A, sector 6, București, în contradictoriu cu intimata petentă V________ S_____ R_____, cu domiciliul procesual ales în C________, ______________________________. 27B, jud. C________, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 1388/11.02.2014, pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 03.09.2014.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

E________ C______ I____-L____ O______-D__

GREFIER,

E______ D_____

Jud.fond.R.C. B______

Tehnored.jud.decizie.E. C______

22.09.2014/4 ex.