Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA S____

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1023/2015

Ședința publică de la 10 Decembrie 2015

Completul constituit din:

PREȘEDINTE: A__ M____ M_____

Grefier: S____ M____ B____

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe creditor G_____ H_______ LTD și pe debitor B_____ D____ M____, terț poprit K________ S____ SRL, având ca obiect validare poprire.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: av. A________ O_____ A______ în substituirea av. B_______ M____ A_____ pentru terțul poprit K________ S____ SRL, lipsind creditorul G_____ H_______ LTD și debitorul B_____ D____ M____.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că B__ C_________ A______-I______ a depus dosarul execuțional nr. 161/2015 și 441/2015.

Mandatara terțului poprit, față de împrejurarea că nu s-a făcut de către creditoare dovada calității de reprezentant convențional potrivit art. 84 alin. 1 C.pr.civ., învederează că înțelege să invoce excepția lipsei calității de reprezentant în ceea ce privește redactarea cererii de chemare în judecată, avându-se în vedere că cererea de chemare în judecată este semnată de către avocat și nu direct de către creditoare, iar în cauză împuternicirea avocațială a d-nei avocat A_________ E____ a fost semnată de Top Factoring SRL și nu de către creditoare. Depune cu titlu de jurisprudență Încheierea de ședință pronunțată la data de 17.11.2015 în dosarul xxxxx/299/2014 de Tribunalul București – secția a VI-a Civilă.

Instanța pune în discuție și acordă cuvântul pe excepția nulității executării silite și excepția lipsei calității de reprezentant convențional al creditoarei a d-nei av. A_________ E____, invocate de mandatara terțului poprit.

Mandatara terțului poprit, solicită admiterea excepției lipsei calității de reprezentant convențional al creditoarei a d-nei av. A_________ E____ în ceea ce privește redactarea cererii de chemare în judecată, pentru motivele arătate anterior.

În ce privește excepția nulității executării silite arată că în cauză creditoarea nu are un titlu executoriu împotriva debitorului B_____ avându-se în vedere faptul că ceea ce s-a pus în executare este un contract de credit în care societatea G_____ H_______ L.T.D. nu are calitatea de creditor, aceasta preluând creanța printr-un contract de cesiune de creanță pentru care legea nu conferă caracter de titlu executoriu. Mai arată că dispozițiile art. 120 din OUG 199/2006 recunoaște caracterul de titlu executoriu contractelor de credit numai în privința părților originare nu și în ceea ce privește cesionarul, aspect față de care consideră că nu există titlu executoriu.

Pe fondul cauzei arată că nu mai are alte cereri, împrejurare față de care instanța, potrivit art. 392 C.pr.civ., declară deschise dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul parților în ordinea și în condițiile prevăzute la art. 216 C.pr.civ..

Mandatara terțului poprit, pe fondul cauzei, solicită respingerea cererii de validare a popririi ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente:

Societatea a primit în ceea ce-l privește pe creditorul B_____ patru adrese de înființare a popririi, astfel: o adresă de înființare a popririi și s-a poprit 1/3 din salariu în conformitate cu art. 789 C.pr.civ., apoi s-a primit a doua adresă de înființare a popririi și s-a poprit ½ din salariu, după care s-au primite celelalte două adrese, una care face obiectul prezentului dosar și cealaltă care face obiectul dosarului XXXXXXXXXXXXX, adrese la care societatea a răspuns în sensul că i-a confirmat executorului judecătoresc înființarea popririi, că va reține și vira ½ din veniturile salariale a debitorului în contul primului executor pentru ca acesta potrivit dispozițiilor art. 788 să facă distribuirea sumelor.

Susține că, codul de procedură civilă prevede că terțul poprit are două obligații, pe care societatea terț poprit și le-a îndeplinit, respectiv a consemnat sumele de bani, lună de lună reținându-se ½ din salariul debitorului și consemnând această sumă executorului judecătoresc pe care l-a considerat competent, și a înștiințat ceilalți executori judecătorești despre această situație. Solicită să se observe că ceea ce se impută terțului poprit nu este faptul că nu s-a consemnat suma ci nedistribuirea sumelor către executorul judecătoresc care instrumentează ultimele două dosare execuționale.

Mai mult, arată că societatea care este terț poprit nu are nici un text de lege care să-i permită să i-a ½ din banii aflați în contul debitorului și să facă distribuirea către cei patru executori judecătorești. Codul de procedură civilă prin dispozițiile art. 788 și 789 prevede explicit că distribuirea sumelor se face de către executorul judecătoresc.

Concluzionând, apreciază că prezenta cerere de validare a popririi este neîntemeiată pentru că societatea terț poprit și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege.

În ce privește cheltuielile de judecată arată că acestea vor fi solicitate pe cale separată.

Constatând că părțile nu mai au cereri de formulat și că nu mai sunt alte incidente de soluționat, potrivit art. 392 C.pr.civ., declară deschise dezbaterile asupra fondului și acordă cuvântul parților în ordinea și în condițiile prevăzute la art. 216 C.pr.civ..

Instanța constată că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și o reține pentru deliberare și pronunțare.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanță la data de 15.10.2015 în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, creditoarea G_____ H_______ LTD, în contradictoriu cu K________ S____ SRL în calitate de terț poprit și D____ M____ B_____ în calitate de debitor, în temeiul art. 780 N.C.P.C. a solicitat:

- Validarea popririi instituită de către B__ C_________ A______-I______ și obligarea terțului poprit K________ S____ SRL, la reținerea și plata către B__ C_________ A______-I______ atât pentru sumele deja scadente (începând cu data instituirii popririi și până la pronunțarea hotărârii judecătorești), cât și pentru sumele ce urmează a deveni scadente în viitor (începând cu data pronunțării hotărârii judecătorești și până la concurența sumelor datorate de către debitor) până la concurenta sumei de 7816,59 lei.

- Amendarea terțului poprit K________ S____ SRL, pentru neîndeplinirea cu rea-credință a obligației impusă în temeiul legii de către B__ C_________ A______-I______.

- Obligarea pârâților în solidar la plata cheltuielilor de judecată.

În fapt, se arată că la data de 14.09.2015 G_____ H_______ LTD a depus la B__ C_________ A______-I______, cerere de încuviințare a executării silite față de debitorul D____ M____ B_____, prin care solicita obligarea acestuia la plata sumei de 6776, 59 lei, potrivit titlului executoriu Contract de Credit Nr. FN/25.11.2008.

Ca urmare a admiterii cererii de încuviințare a executării silite față de debitorul D____ M____ B_____, pentru care s-a deschis dosarul execuțional nr. 441/2015, B__ C_________ A______-I______ a adus la cunoștința terțului poprit K________ S____ SRL, angajator al debitorului, instituirea popririi asupra veniturilor salariale ale acestuia, precum și interdicția de a plăti debitorului, în limitele prevăzute de lege, veniturile salariale până la achitarea integrală a sumei datorate și a cheltuielilor de executare silită.

Deși terțului poprit i-a fost comunicata instituirea popririi asupra veniturilor salariale, cu interdicția de a plăti debitorului în limitele prevăzute de lege precum și obligația de a vira în contul Executorului Judecătoresc sumele indisponibilizate, acesta nu și-a îndeplinit până în prezent obligația de a reține și de a vira în contul de consemnări, pe seama și la dispoziția B__ C_________ A______-I______ pentru dosarul de executare mai sus menționat, până la concurența sumei de 7816,59 lei.

Se mai arată că terțul poprit K________ S____ SRL a acționat cu rea-credință în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor instituite de legiuitor în sarcina sa conform art. 786 N.C.P.C.. Astfel, deși actele procedurale i-au fost comunicate conform prevederilor legale în vigoare, art. 153 N.C.P.C. și următoarele, acesta a ales să ignore solicitările organului de executare aducând o atingere gravă celerității procedurii de executare silită. Conform art. 786, alin. 1 N.C.P.C. acesta are obligația ca în 5 zile de la comunicare să instituie poprirea asupra veniturilor salariale datorate debitorului, procedând apoi, odată cu ajungerea la scadență, la indisponibilizarea, în limitele prevăzute de lege, și consemnarea reținerilor în contul și la dispoziția B__ C_________ A______-I______. Totodată se consideră că orice incident cu privire la imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor prevăzute de legiuitor în sarcina terțului poprit trebuie comunicat deîndată executorului judecătoresc conform art.659 N.C.P.C.

În drept: art. 659, 728, 786,789, 864 N.C.P.C.

Cererea a fost legal timbrată cu 20 de lei (f.17).

Terțul poprit K________ S____ SRL a depus întâmpinare (f.22-32) prin care :

- pe cale de excepție a invocat excepția nulității executării silite demarate în dosarul de executare nr. 161/2015 instrumentat de B__ C_________ A______-luliana;

- pe fond a solicitat:

(i)respingerea cererii de validare poprire ca neîntemeiată;

(ii)respingerea cererii de amendare ca neîntemeiată;

Se arată următoarea situație de fapt:

În ceea ce-l privește pe debitorul B_____ D____ M____, societatea K________ S____ SRL, în calitate de angajator al acestuia, a primit în perioada 2011 - 2015 mai multe adrese de înființare a popririi cu privire la veniturile sale salariale, formulate în dosare de executare diferite, formate în vederea valorificării unor creanțe rezultând din titluri executorii diferite.

În ce privește excepția nulității executării silite demarate în dosarul de executare nr. 441/2015 instrumentat de B__ C_________ A______-I______ se arată că procedura de executare silită în dosarul nr. 441/2015 a fost demarată la solicitarea creditorului cesionar G_____ H_______ L.T.D., în temeiul titlului executoriu constând în Contractul de Facilitate de Descoperire de cont nr. FN/25.11.2008, încheiat între debitorul B_____ și Raiffeisen Bank SA.

Or, creditorul cesionar G_____ H_______ L.T.D., a cărui creanță împotriva debitorului B_____ D____ M____ izvorăște dintr-un contract de cesiune de creanță (și nu direct din contractul de credit), nu are un titlu executoriu împotriva debitorului, având în vedere că legea nu conferă caracter de titlu executoriu contractelor de cesiune de creanță.

Se arată faptul că valoarea de titlu executoriu al unui înscris, altul decât o hotărâre judecătorească trebuie expres statuată de legiuitor, lucru valabil în cazul contractelor de credit, însă nu și în cazul celor de cesiune de creanță, astfel că se apreciază că nu se poate extrapola în privința contractului de cesiune de creanță caracterul de titlu executoriu prevăzut de art. 120 din Ordonanța de urgență nr. 99/2006 pentru contractele de credit, întrucât prin mecanismul cesiunii de creanță se transferă doar creanța în substanța sa, nu și atributul executorialității contractului de credit.

Așadar, prin raportare la dispozițiile art. 120 din OUG nr. 199/2006, se apreciază că legea recunoaște caracterul de titlu executoriu contractelor de credit numai în privința părților originare. Prin urmare, aceste contracte pot fi puse în executare silită, fără a fi necesară îndeplinirea vreunei alte formalități, doar de către Raiffeisen Bank SA.

Având în vedere cele ce preced, se arată că G_____ H_______ L.T.D. are împotriva debitorului B_____ cel mult o creanță neexecutorie care, pentru a putea fi pusă în executare silită, trebuie întâi să parcurgă calea dreptului comun și să fie recunoscută printr-o hotărâre judecătorească din care să rezulte caracterul cert, lichid și exigibil al acesteia.

Se menționează totodată faptul că această soluție este în deplin acord cu practica instanțelor naționale: „(...) este greșit a interpreta că transferul creanței implica și transmiterea valorii sale de titlu executoriu, întrucât caracterul de titlu executoriu al creanței nu este un accesoriu ai dreptului cedat, ci un atribut pe care legiuitorul l-a prevăzut expres sau nu pentru acest contract. (..) Legiuitorul a înțeles să confere caracter de titlu executoriu contractului de credit în considerarea persoanei creditorului, respectiv a instituției de credit care acordă împrumutul bancar, titlul executoriu fiind raportat strict cu privire la obiectul său: debitul principal și accesoriile, precum și la subiectele sale: instituția bancară și debitorul.” (Tribunalul Specializat Cluj în încheierea civilă din 06.01.2014 din dosar număr xxxxx/211/2013).

În acest context, demararea executării silite împotriva debitorului în baza unei cesiuni de creanță și a unui contract de credit încheiat cu o instituție bancară este nelegală, executarea silită neputând fi declanșată în lipsa unui titlu executoriu.

Pentru aceste considerente, se arată că actele de executare silite întocmite în dosarul de executare nr. 441/2015 instrumentat de B__ C_________ A______-I______ sunt nelegale și deci nule.

Referitor la cererea de validare poprire se arată că este neîntemeiată deoarece societatea K________ S____ SRL și-a îndeplinit obligațiile ce îi revin în calitate de terț poprit.

Astfel, potrivit art. 787 Cproc.civ.:

„(1)în termen de 5 zile de la comunicarea popririi, iar in cazul sumelor de bani datorate în viitor, de la scadența acestora, terțul poprit este obligat:

1- să consemneze suma de bani, dacă creanța poprită este exigibilă, sau, după caz, să indisponibilizeze bunurile mobile incorporate poprite și să trimită dovada executorului judecătoresc, în cazul popririi înființate pentru realizarea altor creanțe decât cete arătate la pct. 2;(...)

(2)Dacă sunt înființate mai multe popriri, terțul poprit va proceda potrivit alin. (1),
comunicând, după caz, executorului ori creditorilor arătați la pct. 1 și 2 din același alineat numele și adresa celorlalți creditori, precum și sumele poprite de fiecare în parte.”

Așadar, prin adresa de înființare a popririi se nasc în sarcina terțului o ________ obligații determinate expres de lege, obligații pe care societatea le-a îndeplinit întocmai.

Astfel, o primă obligație a terțului poprit, a cărei neîndeplinire o pretinde reclamanta, este aceea de consemnare a sumelor de bani poprite.

Or, contrar susținerilor G_____, se arată că societatea și-a îndeplinit această obligație, în sensul că a consemnat la dispoziția B__ T____ O_____ N______ un cuantum de ½ din salariul lunar al debitorului, conform dispozițiilor art. 728 alin. (2) Cproc.civ.:

„Dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor, în afară de cazul în care legea prevede altfel."

Societatea a reținut și consemnat un cuantum de ½ din salariul lunar al debitorului începând cu luna octombrie 2014, având în vedere înființarea popririlor subsecvente:

- poprirea înființată în dosarul de executare nr. 576/2014 de pe rolul B__ Sapta F______ la data de 18.09.2015;

- poprirea înființată în dosarul de executare nr. 161/2015 de pe rolul B__ C_________ A______-I______ la data de 27.04.2015;

- poprirea înființată în dosarul de executare nr. 441/2015 de pe rolul B__ C_________ A______-I______, la data de 23.09.2015;

În dovedirea aspectelor mai sus menționate, de depune ca Anexa nr. 20 la prezenta extrasele de cont care atestă plățile efectuate în perioada octombrie 2014 ­octombrie 2015 în contul B__ T____ O_____ N______, urmând ca acesta să treacă la distribuirea sumelor conform dispozițiilor legale.

Se subliniază faptul că în perioada octombrie 2014 - octombrie 2015 este inclusă și perioada în care societatea datora sumele de bani poprite către B__ C_________ A______-I______, în dosar de executare nr. 441/2015 (octombrie 2015 - prezent).

Totodată, terțul poprit înțelege să facă trimitere la corespondența purtată de cu B__ T____ O_____ N______ ulterior primirii adresei de înființare a popririi în dosarul de executare nr. 441/2015, menționată supra la punctul 1.4 (Anexa nr. 19 la prezenta), prin care l-a informat pe acesta cu privire la constituirea popririi asupra veniturilor salariale ale debitorului de către B__ C_________ A______-I______ și i-a solicitat acestuia să realizeze distribuirea sumei de ½ din veniturile salariale ale debitorului - sumă pe care o virează în contul său - conform dispozițiilor legale.

În consecință, terțul poprit a întreprins toate demersurile legale puse în sarcina sa la primirea adresei de înființare a popririi.

În ceea ce privește reținerea și virarea sumelor de bani poprite către B__ T____ O_____ N______, se arată faptul că s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 789 C. proc. civ.:

„(1) în cazul în care sunt înființate mai multe popriri și sumele pentru care s-a dispus înființarea popririi depășesc suma urmăribilă din veniturile debitorului, terțul poprit, în termenul prevăzut la art. 787 alin. (1), va reține și va consemna suma urmăribilă, înștiințându-i pe executorii judecătorești care au înființat popririle, dispozițiile art. 654 aplicându-se în mod corespunzător.

(2) Distribuirea se va face de către executorul judecătoresc competent, potrivit dispozițiilor art. 864 și următoarele."

Plecând de la aceste dispoziții legale, învederează instanței că singurul competent să procedeze la distribuirea sumei de bani consemnată de către subscrisa este:

a.executorul judecătoresc - organul de executare recunoscut de lege pentru
efectuarea oricărui act de executare concret;

b.executorul judecătoresc competent, respectiv cel care are dreptul conform legii
să realizeze acte de executare, împărțind efectiv sumele de bani creditorilor
urmăritori, conform ordinii de preferință reglementate de lege.

Așadar, din cele ce preced, rezultă că prin prezenta cerere de validare a popririi, creditoarea nu îi reproșează terțului poprit că nu ar fi consemnat sumele de bani datorate lunar debitorului în limita a ½ din salariu, ci că nu a distribuit respectivele sume de bani printre creditorii urmăritori, aspect care excede competenței, deci obligațiilor care incumbă terțului poprit într-o procedură de executare silită.

Mai mult, se arată că potrivit dispozițiilor art. 788 alin. (1) C. proc. civ.:

„Executorul judecătoresc va proceda la eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate, în condițiile dispozițiilor art. 786 alin. (1) pct. 1 și ale art. 863 și următoarele."

În acest sens, doctrina a statuat următoarele:

„În ceea ce privește distribuirea sumei consemnate, pentru situația în care există un concurs de creditori urmăritori - indiferent că urmărirea a fost pornită de mai mulți creditori ori că, până la eliberarea sau distribuirea sumei poprite, au depus și alți creditori titlurile lor, conform art. 786 alin. (2) și art. 864 alin. (1) NCPC, executorul judecătoresc va distribui suma consemnată tot la împlinirea termenului de 5 zile, în condițiile art. 786 alin. 1 pct. 1 și ale dispozițiilor de drept comun în materie de eliberare și distribuire a sumelor rezultate din executarea silită stipulate de art. 863 și urm., ordinea de preferință fiind aceea menționată în art. 864-867 NCPC."

Prin urmare, se apreciază că în mod corect societatea a procedat doar la reținerea și consemnarea acestora, având în vedere că nicio dispoziție legală nu îi conferă dreptul distribuirii sumelor de bani. Altfel, dacă ar fi procedat în mod contrar, trecând la distribuirea sumelor, s-ar fi substituit practic atribuțiilor conferite în mod expres de lege organului de executare ceea ce ar fi inadmisibil.

În acest context, societatea și-a îndeplinit obligația de a reține și vira sumele de bani în cuantumul maxim prevăzut de lege, precum și de a-i încunoștința pe fiecare dintre cei trei executori judecătorești despre existența creanțelor în concurs, distribuirea efectivă a sumelor urmăribile făcându-se de către executorul judecătoresc competent conform art. 789 alin. (2) Cproc.civ.

Or, în speță, se arată că executorul judecătoresc competent este B__ T____ O_____ N______, întrucât prima executare silită începută împotriva debitorului este cea care face obiectul dosarului nr. 190/2012, instrumentat de acest executor judecătoresc.

Prin urmare, era în sarcina reclamantei sau a executorului judecătoresc să efectueze demersuri subsecvente, constând:

(i)fie în formularea unei cereri de conexare a dosarelor de executare silită;

(ii)fie în depunerea unei cereri de intervenție în dosarul de executare mai întâi
înregistrat;

situații în care reclamanta și-ar fi putut realiza creanța în executarea mai întâi începută, conform ordinii de prioritate de care se bucura aceasta.

De asemenea, se arată faptul că atât creditorul (în calitate de persoană interesată) cât și executorul judecătoresc aveau deschisă calea unei atari acțiuni, având în vedere dispozițiile art. 654 alin. (1) C.proc.civ. care conferă calitate procesuală activă cu privire la formularea unei cereri de conexare atât oricăruia dintre executorii judecătorești, cât și oricărei persoane interesate:

„Când, privitor la aceleași bunuri, se efectuează mal multe executări silite de către executori Judecătorești diferiți, instanța de executare în circumscripția căreia a început prima executare, la cererea persoanei interesate, sau a oricăruia dintre executorii judecătorești (s.n.), le va conexa, d/spunând să se efectueze o singură executare de către executorul judecătoresc care a îndeplinit actul de executare cel mai înaintat (s.n.), iar dacă executările sunt în același stadiu, de către executorul Judecătoresc care a început cel dintâi executarea (s.n)."

De altfel, în astfel de situații, soluția conexării la cererea executorilor judecătorești este susținută și de Hotărârea nr. 56/25.06.2016 a Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești („Consiliu! UNEJ") privind conexarea dosarelor de executare silită (Anexa nr. 21 la prezenta), iar această hotărâre are în vedere (inclusiv) ipoteza din speța de față, astfel cum reiese din preambulul său (pag. 2 par. 2), aceasta vizând: „situația creditorilor și a executorilor judecătorești care, în cursul urmăririi constată, prin orice modalitate că urmăresc și au efectuat acte de executare asupra unor bunuri în privința cărora deja sunt în ființă urmăriri făcute de alți executori la cererea altor creditori, caz în care sunt aplicabile dispozițiile privind conexarea dosarelor de executare silită potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă de la 1865 sau Codului de procedură civilă.”

Prin urmare, inclusiv din interpretarea Hotărârii nr. 56/25.06.2016 a Consiliului UNEJ rezultă că atribuțiile cu privire la virarea sumelor supuse popririi aparțin exclusiv executorilor judecătorești, iar nu terților popriți.

Astfel, Consiliul UNEJ a recomandat executorilor judecătorești care se regăsesc în situația descrisă mai sus să solicite instanțelor de executare conexarea dosarelor de executare silită sau să procedeze ei înșiși la conexarea lor, după caz. De asemenea, Consiliul UNEJ le recomandă executorilor judecătorești ca, în situația în care există indicii că cererea de conexare ar dura foarte mult, să le pună în vederea creditorilor că există și posibilitatea ca aceștia să se înscrie la distribuirea sumelor sau să formuleze cerere de intervenție în dosarele de executare deja demarate, după caz.

Având în vedere împrejurarea că sumele datorate debitorului sunt poprite de mai mulți creditori, terțului poprit îi revenea, conform legii, pe lângă obligația consemnării și obligația de a comunica executorului sau creditorilor numele și adresele celorlalți creditori, precum și valoarea creanțelor poprite de fiecare în parte, obligație îndeplinită de asemenea de către societate astfel cum rezultă din corespondența purtată atașată prezentei.

Totodată, se arată că și cererea de amendare a societății este neîntemeiată.

Astfel, conform art. 790 alin. (9) Cproc.civ.: „terțul care, cu rea-credință (s.n.), a refuzat să își îndeplinească obligațiile privind efectuarea popririi va putea fi amendat, prin aceeași hotărâre de validare cu suma cuprinsa între 2.000 și 10.000 lei.”

Astfel, pentru ca instanța să poată aplica terțului poprit amenda, este necesar ca acesta:

i.să nu își îndeplinească obligațiile ce îi revin în calitate de terț poprit;

ii.să acționeze cu rea-credință.

Or, în speță, nu este îndeplinită niciuna dintre cele două condiții.

Pe de o parte, astfel cum am arătat societatea și-a îndeplinit obligațiile pe care le avea ca și terț poprit, respectiv: am reținut și a virat executorului judecătoresc suma maximă prevăzută de lege în vederea distribuirii acesteia către toți executorii judecătorești care au dispus înființarea de popriri cu privire la veniturile salariale debitorului și a comunicat executorului judecătoresc existența celorlalte popriri.

Pe de altă parte, chiar și în situația ipotetică în care instanța de judecată va aprecia că societatea nu și-a îndeplinit obligațiile ce îi revin în calitate de terț poprit, se arată faptul că aceasta nu a acționat niciodată cu rea-credință.

Astfel, aceasta nu a refuzat reținerea și virarea sumelor de bani aferente popririi, ci a virat jumătate din veniturile salariale ale debitorului în contul executorului judecătoresc pe care l-am apreciat ca fiind competent să realizeze distribuirea, astfel cum rezultă din Anexa nr. 20 la prezenta.

De asemenea a comunicat acestui executor judecătoresc faptul că au fost instituite popriri subsecvente cu privire la veniturile salariale ale aceluiași debitor și că el are, conform legii, obligația de a realiza distribuirea sumei virate către ceilalți popritori.

Totodată, a comunicat și celorlalți executori judecătorești modul în care a înțeles să facă aplicarea dispozițiilor legale incidente, precum și decizia de virare a cuantumului de ½ în contul executorului judecătoresc T____ O_____ N______, pentru ca acesta să facă distribuirea, și niciunul dintre executorii judecătorești nu a înțeles să îi aducă la cunoștință netemeinicia/nelegalitatea acestei decizii.

Mai mult, în condițiile în care nu există un text legal care să îndreptățească terțul poprit să realizeze distribuirea, se apreciază că nu poate fi reținută reaua-credință în sarcina K________, care a realizat toate demersurile pe care le-a considerat legale astfel încât executorii judecătorești care au înființat popriri asupra veniturilor salariale ale debitorului să poată să primească sumele aferente popririi.

Astfel, în situația în care instanța de judecată ar constata că societatea și-a neglijat obligațiile ce îi reveneau ca terț poprit, nu este întrunită în cauză condiția laturii subiective privind reaua-credință, ceea ce face ca cererea de amendare a subscrisei să fie neîntemeiată.

Pentru aceste considerente, se solicită respingerea cererii reclamantei ca neîntemeiată.

În susținerea întâmpinării s-au depus înscrisuri.

La termenul de judecată din 10.12.2015, mandatara terțului poprit a invocat și susținut excepția lipsei dovezii reprezentării convenționale a creditoarei de către d-na av. A_________ E____.

Analizând actele dosarului cu privire la excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, instanța reține următoarele:

Potrivit art. 248 C__, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei.

Instanța a constatat că cererea de chemare în judecată este semnată de avocat A_________ E____, însă la dosar nu se găsește dovada calității de reprezentant a societății reclamante acordată de creditoarea G_____ H_______ LTD. Pentru acest motiv, prin Încheierea din data 19.11.2015 s-a pus în vedere creditoarei - reclamante să depună la dosar dovada calității de reprezentant convențional, sub sancțiunea anulării cererii conform art. 151 al. (2) și (4) și art. 84 al. (1) rap. la art. 82 C__.

Reclamanta nu s-a conformat dispozițiilor instanței, lipsurile învederate nefiind acoperite în termenul acordat, aceasta nedepunând la dosar împuternicirea avocațială a persoanei care semnat acțiunea în numele reclamantei acordate de creditoare.

Conform art. 82 al. (1) C__, când instanța constată lipsa dovezii calității de reprezentant a celui care a acționat în numele părții, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se acoperă, cererea va fi anulată.

Art. 84 al. (1) C__ prevede că persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii. Mai mult, potrivit art. 151 C__ atunci când cererea este făcută prin mandatar, se va alătura procura în original sau în copie legalizată. Avocatul și consilierul juridic vor depune împuternicirea lor, potrivit legii.

Având în vedere situația de fapt reținută și prevederile legale arătate, în baza art. 82 raportat la art. 84 și 151 C__, instanța va admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant invocată de terțul poprit K________ S____ SRL prin întâmpinare și va anula cererea de chemare în judecată.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, invocată de terțul poprit K________ S____ SRL prin întâmpinare.

Anulează cererea formulată de creditoarea G_____ H_______ LTD, cu sediul ales în București, ______________________. 21, ______________, în contradictoriu cu pârâții terțul poprit K________ S____ SRL, CUI xxxxxxxx, JXXXXXXXXXXX cu sediul în S____, ________________________. 59, jud. A___ și debitorul BĂDILA D____ M____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Lancrăm, nr. 296, jud. A___.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare, care se depune la sediul Judecătoriei S____.

Pronunțată în ședința publică de la 10 Decembrie 2015

Președinte, Grefier,

A__ M____ M_____ S____ M____ B____

S.B. 13 Ianuarie 2016/AMM 26.01.2015/ 5 ex