Dosar nr.XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL G_____

SECTIE I CIVILA

DECIZIA CIVILĂ NR.641/2015

Ședința publică de la 25 Septembrie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE - M______ A____

Judecător – D___ G_______ B_______

Grefier - V______ Ț___

Pentru astăzi fiind amânată judecarea apelurilor formulate de apelantele ADMINISTRAȚIA F_______ DE MEDIU și ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G_____ în contradictoriu cu intimatul V______ N_______, împotriva sentinței civile nr.1887/16.02.2015, pronunțată de Judecătoria G_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, având ca obiect validare poprire.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 17.09.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 25.09.2015.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de față;

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 București sub nr. XXXXXXXXXXXXXX la data de 13.10.2014, creditorul V______ N_______, a solicitat instanței, în contradictoriu cu debitorul ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G_____ și terțul poprit ADMINISTRAȚIA F_______ DE MEDIU, să pronunțe o hotărâre prin care să valideze poprirea pe veniturile debitorului.

În motivarea cererii, a arătat că prin sentința civilă nr. 3227/12.11.2012 a Tribunalului G_____ și decizia civilă nr. 6283/09.12.2013 a Curții de Apel G_____, debitoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice G_____ a fost obligată la plata sumei de 5099,11 lei.

A mai precizat că prin adresa nr. 13/11.09.2014 întrucât Administrația F_______ Mediu a fost chemată în garanție de către debitoarea AJFP G_____, a comunicat solicitarea înființării unei popriri, asupra tuturor sumelor pe care le datorează debitoarei AJFP G_____ însă nici până la acest moment nu s-a conformat.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 789 C.pr.civ.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei.

Legal citat, debitorul ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G_____ a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

În motivare a precizat că executorul judecătoresc a ignorat complet prevederile OUG 8/2014 pentru modificarea și completarea unor acte normative emițând somația mobiliară nr. 111/2014 în data de 23.06.2014, potrivit cărora orice procedură de executare silită este suspendată de drept, pe parcursul a cinci ani calendaristici calculați de la data de 31.12.2015.

A mai precizat că nu poate fi învinuită pentru faptul că nu și-a îndeplinit obligația ce-i revenea neefectuând plata sumei datorate, întrucât motivul pentru care aceasta a restituit documentația către executorul judecătoresc este faptul că AJFP G_____ nu are conturi ce se supun executării silite.

În drept, au fost invocate dispozițiile OUG nr. 8/2014.

Prin sentința civilă nr. 8412/12.11.2014 Judecătoria Sectorului 6 București a declinat soluționarea prezentei cauze către Judecătoria G_____, dosarul fiind înregistrat pe rolul acestei instanțe sub același număr la data de 13.01.2015.

Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, fiind atașat dosarul de executare silită nr. 13/RC/2014 al B__ R____ C_____.

Prin sentința civilă nr. 1887/16.02.2015 pronunțată de Judecătoria G_____ s-a admis cererea și s-a dispus validarea popririi înființate de B__ R____ C_____ în dosarul de executare nr. 125/2014, în limita creanței, asupra sumelor datorate de terțul poprit către debitor.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că în urma solicitării creditorului V______ N_______, a fost constituit dosarul de executare cu nr. 13/RC/2014, în cadrul căruia, la data de 08.04.2014, executorul judecătoresc a înființat poprirea asupra veniturilor realizate de debitor la terțul poprit ADMINISTRAȚIA F_______ PENTRU MEDIU, înștiințând-o despre aceasta la data de 09.04.2014.

S-a reținut că în prezentul dosar creditoarea a solicitat validarea popririi înființată asupra debitorului ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G_____, întrucât terțul poprit nu și-a îndeplinit obligația.

Așa cum reiese din sentința civilă nr. 3227/12.11.2012 a Tribunalului G_____ și decizia civilă nr. 6283/09.12.2013 a Curții de Apel G_____, Administrația F_______ pentru Mediu datorează sume de bani debitorului ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G_____.

În ceea ce privește actul normativ aplicabil instanța va face aplicarea dispozițiilor noului Cod de procedură civilă având în vedere dispozițiile art. 24 și art. 25, alin. 1 din noul C.pr.civ.

Conform art. 789 alin. 1 C.pr.civ. dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.

Prin adresa nr. 3619/19.09.2014 terțul poprit comunică executorului judecătoresc că potrivit dispozițiilor OUG nr. 8/2014 există o procedură de efectuare a plăților titlurilor executorii ce va fi stabilită prin ordin al ministrului.

Potrivit art. XV din OUG nr. 8/2014 plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plății integrale și cheltuielile de judecată, precum și alte sume stabilite de instanțele judecătorești, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.

S-a reținut că prin hotărârile pronunțate de Curtea Europeană în cauzele Ruianu vs. România, S_____ contra României, S____ P______ contra României, s-a stabilit că statul și instituțiile publice au îndatorirea de a veghea la respectarea principiului legalității și de a executa de bunăvoie hotărârile judecătorești, termenul rezonabil prevăzut de art. 6 fiind aplicat și în faza executării silite.

S-a observat că prin actul normativ adus în discuție de terțul poprit, legiuitorul stabilește că debitele stabilite prin hotărârile judecătorești vor fi puse în executare pe parcursul unui termen de 5 ani calendaristici.

Instanța a apreciat că prin instituirea unui termen de 5 ani in favoarea debitorului instituție publică, pentru a-și îndeplini obligația de plată, termen în care debitorul nu poate fi supus executării silite, chiar condiționat de probarea lipsei fondurilor alocate pentru executarea obligației de plată, constituie o încălcare a dreptului creditorului la un proces echitabil, contrară prevederilor art. 6 alin. 1 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților fundamentale. De asemenea, condiționarea achitării debitului de parcurgerea de către creditor a unei proceduri suplimentare celei impuse de legislația procesuală civilă, în condițiile în care acesta are deja un titlu executoriu și a solicitat executorului judecătoresc punerea lui în aplicare, constituie de asemenea o încălcare a prevederilor art. 6 alin. 1.

Mai mult decât atât, din jurisprudența CEDO se poate deduce că nu este oportun să i se solicite unei persoane care a obținut, în urma unei proceduri judiciare, o creanță împotriva statului, să inițieze ulterior o executare silită pentru a obține o reparație. În asemenea cazuri, statul, prin autoritățile sale, trebuie să ia toate măsurile necesare executării, iar sistemul bugetar al statului, lipsa de fonduri sau a altor resurse nu îl pot scuti pe acesta de obligația sa, în baza Convenției, de a garanta fiecărei persoane dreptul la executarea unei hotărâri judecătorești definitive într-un interval de timp rezonabil.

La aprecierea acestei situații de fapt instanța a avut, de asemenea, în vedere faptul că deși în momentul impunerii în sarcina contribuabilului a acestei obligații de plată statul a încasat întreaga sumă de bani într-o singură tranșă prin actul normativ mai sus menționat s-a prevăzut posibilitatea achitării eșalonate pe parcursul a cinci ani, aspect de natură să încalce echilibrul dintre cele două obligații.

Astfel, pentru a dispune validarea popririi, instanța a verificat exclusiv existența titlului executoriu și existența raportului juridic valabil între debitor și terțul poprit în temeiul căruia terțul poprit datorează sume de bani debitorului. În speță, aceste elemente sunt întrunite titlul executoriu constând în sentința civilă nr. 3227/12.11.2012 a Tribunalului G_____ și decizia civilă nr. 6283/09.12.2013 a Curții de Apel G_____, iar terțul poprit datorează sume de bani debitorului potrivit aceluiași titlu executoriu.

Pentru aceste motive, instanța a admis cererea și a validat poprirea înființată de B__ R____ C_____ asupra sumelor de bani datorate de terțul poprit către debitor în limita creanței de 6533,65 lei.

Împotriva sentinței civile a declarat apel debitorul Administrația Județeană a Finanțelor Publice G_____ și terțul poprit Administrația F_______ pentru Mediu, considerând-o nelegală și netemeinică.

În motivarea cererii, debitorul a arătat în esență că Judecătoria G_____ a dispus validarea popririi cu ignorarea faptului că procedura CEDO este numai împotriva statului, astfel că doar statul poate fi obligat la despăgubiri, însă o instituție a statului nu poate fi obligată în dreptul intern decât strict potrivit legii.

Mai arată că mecanismul de control instituit prin CEDO are caracter subsidiar, ceea ce presupune ca drepturile și libertățile garantate de art. 1 din Convenție să fie protejate mai întâi prin dreptul intern și aplicate de autoritățile naționale, iar instanța națională nu a luat în considerare dispozițiile OUG nr. 8/2014 prin care sunt reglementate termenele de plată a sumelor pre văzute prin hotărârile judecătorești având ca obiect restituire taxă de poluare pentru autovehicule, devenite executorii până la data de 31.12.2015, în sensul că se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.

Se susține că această ordonanță a fost apreciată ca fiind nelegală de către instanța de fond, deși nu a fost declarată neconstituțională, depășindu-și astfel atribuțiile puterii judecătorești.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 C.pr.civ.

În motivarea cererii, terțul poprit a arătat în esență că instanța de fond și-a depășit limitele de competență privind judecarea pricinii, întrucât și-a argumentat întregul demers printr-o pretinsă neconformitate a prevederilor OUG nr. 8/2014 cu normele europene.

Mai arată că în mod greșit s-a reținut că terțul poprit a refuzat eliberarea sumelor datorate, având în vedere dispozițiile OUG nr. 8/2014, care reglementează modul de restituire a sumelor datorate, precum și procedura de efectuare a plăților stabilită prin Ordinul nr. XXXXXXXXXXXX.

Se susține și faptul că această procedură reglementată de dreptul intern nu este contrară dispozițiilor CEDO, întrucât instanța europeană recunoaște că statele au o mare libertate în alegerea mijloacelor proprii pentru a permite sistemului lor judiciar să răspundă exigențelor art. 6 CEDO, limitarea fiind permisă dacă are un scop legitim și dacă există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite.

Astfel, arată că în cauză măsura contestată urmărește un scop legitim, respectiv asigur5area stabilității economice a țării, și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere, respectiv eșalonarea executării hotărârilor judecătorești.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 C.pr.civ.

Legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare și nici nu s-a prezentat în fața instanței de judecată pentru a invoca apărări.

În calea de atac a apelului nu s-a administrat nicio probă.

Verificând legalitatea sentinței civile prin prisma motivelor de apel, instanța de control judiciar reține că apelurile sunt fondate pentru următoarele considerente:

În mod corect a reținut instanța de fond că la cererea intimatului-creditor V______ N______ s-a pornit executarea silită împotriva apelantei-debitoare Administrația Județeană a Finanțelor Publice G_____, în cadrul dosarului de executare nr. 13/RC/2014 al B__ R____ C_____, în baza titlului executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 9883/24.10.2011 pronunțată de Judecătoria G_____ în dosarul nr. xxxxx/233/2010, irevocabilă prin decizia civilă nr. 87/12.04.2012 pronunțată de Tribunalul G_____, pentru recuperarea taxei de poluare.

S-a reținut că prin dispozițiile OUG nr. 8/2014 și Ordinul nr. 365/2014 sunt reglementate termenele de plată a sumelor prevăzute prin hotărârile judecătorești având ca obiect restituire taxă de poluare pentru autovehicule, devenite executorii până la data de 31.12.2015, în sensul că se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora, dispoziții care intră în contradicție cu CEDO.

Cu toate acestea nu se poate reține susținerea apelantelor în sensul că făcând aplicarea dispozițiilor art. 6 CEDO această ordonanță a fost apreciată de instanța de fond ca fiind nelegală, deși nu a fost declarată neconstituțională, depășindu-și astfel atribuțiile puterii judecătorești. În acest sens, se reține că în situația în care s-ar constata existența unui conflict intre dispozițiile interne din OG nr. 8/2014 și prevederile art. 6 CEDO, instanța, în baza art. 11 și art. 20 alin. 2 din Constituție, având în vedere forța supralegislativă a tratatelor internaționale în materia drepturilor omului în dreptul intern, este obligată să dea prioritate dispozițiilor CEDO, fără a se putea reține că verifică legalitatea unui act normativ intern.

Se reține că instanța de fond a constatat că ar fi vorba de o încălcare a prevederilor art. 6 alin. 1 din Convenție, apreciind că nu este oportun să i se solicite unei persoane care a obținut, în urma unei proceduri judiciare, o creanță împotriva statului, să inițieze ulterior o executare silită pentru a obține o reparație pe o durată îndelungată, însă pentru a răspunde la întrebarea dacă art. 6 a fost respectat, trebuie să ia în considerare comportamentul tuturor autorităților naționale implicate, inclusiv pe cel al legiuitorului național.

În consecință, se reține că măsurile luate prin OUG nr. 8/2014 pentru menținerea echilibrului bugetar între cheltuielile și veniturile publice pot fi considerate ca urmărind un scop de utilitate publică, având în vedere criza economică și financiară(aceeași criză determinând plata eșalonată și a drepturilor salariale obținute de diferite categorii sociale) și sunt proporționale cu scopul urmărit, respectiv restabilirea echilibrului bugetar, prin aceasta evitându-se totodată înrăutățirea situației sociale. În acest context, instanța constată că limitarea exercițiului dreptului intimatului este una temporară, expres și concret legiferată, printr-o normă care se bucură de atributul predictibilității, care nu aduce atingere dreptului pe fond și care, în temeiul art. 44 din Constituție se bucură de toate garanțiile Statului.

Prin urmare, având în vedere și faptul că pentru sumele ce vor fi restituite trebuie calculată și dobânda legală până la momentul achitării integrale a debitului, instanța consideră că plata eșalonată a sumelor datorate reclamanților nu poate fi considerată nerezonabilă.

Se reține totodată că prin dispozițiile art. XV din OUG nr. 8/2014 este reglementată modalitatea de restituire a sumelor prevăzute prin hotărârile judecătorești având ca obiect restituire taxă de poluare pentru autovehicule, devenite executorii până la data de 31.12.2015, în sensul că se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora.

În acest sens, trebuie formulată o cerere de restituire care se soluționează în termen de 45 zile de la înregistrare, stabilindu-se un grafic, menționându-se totodată că pe toată această perioadă este suspendată de drept orice procedură de executare.

Cum în cauză nu s-a făcut dovada formulării unei astfel de cereri, pentru a se putea verifica dacă a început să curgă termenul de 5 ani calendaristici și dacă a existat un refuz din partea autorităților obligate la restituire, care să justifice cererea de validare poprire, instanța reține că sentința instanței de fond este nelegală și netemeinică, astfel că în temeiul art. 480 alin. 2 C.pr.civ., instanța va admite apelurile, va schimba în tot sentința civilă nr. 1887/16.02.2015 pronunțată de Judecătoria G_____ și în rejudecare va respinge cererea de validare poprire ca fiind nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile formulate de apelantele ADMINISTRAȚIA F_______ DE MEDIU cu sediul în București, Splaiul Independenței nr.294, _________________ 6 și ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE G_____ cu sediul în G_____, _________________, jud.G_____ în contradictoriu cu intimatul V______ N_______ cu domiciliul procesual ales în G_____, __________________, ____________, jud.G_____, împotriva sentinței civile nr.1887/16.02.2015, pronunțată de Judecătoria G_____ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Schimbă în tot sentința civilă nr. 1887/16.02.2015 pronunțată de Judecătoria G_____ și în rejudecare:

Respinge cererea de validare poprire ca fiind nefondată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 25.09.2015.

Președinte, Judecător, Grefier, M______ A____ D___ G_______ B_______ V______ Ț___

Red.M.A/Tehnored.V.Ț.

5ex./01.10.2015