DOSAR NR. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA SECTORULUI 6 BUCURESTI

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚA CIVILĂ NR. 8909

Ședința publică de la 05.11.2015

Instanța constituită din

P_________ C_______ A____ E____

GREFIER A_____ V_____

Pe rol judecarea cauzei civile având ca obiect validare poprire, privind pe creditoarea E__ R_____ SERVICES IFN SA, pe debitorul A____ P______ și pe terțul poprit S____ SA.

La apelul nominal făcut in ședința publica, la prima și la cea de-a doua strigare a cauzei, nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, după care:

Instanța, din oficiu, verificându-și competența conform art. 131 alin. 1 C.p.c., invocă excepția necompetenței teritoriale, raportat la dispozițiile art. 790 C.p.c. și art. 650 C.p.c., în forma în vigoare la data începerii executării silite și rămâne în pronunțare pe excepția invocată.

I N S T A N Ț A

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Sector 6 București la data de 14.10.2015, sub nr. /303/2015, creditoarea E__ R_____ Services IFN SA, a chemat în judecată pe debitorul A____ P______ și pe terțul poprit S____ SA, solicitând instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună înființarea popririi din dosarul de executare nr. 4116/2014 al B__ T_____ B_____, pana la concurenta sumei de 4659,03 lei, la care se adaugă cheltuielile de executare avansate de către creditoare in valoare de 212,20 lei si cheltuielile de executare efectuate de către executorul judecătoresc in valoare de 1444,32 lei.

În motivarea cererii, creditoarea a arătat că la data de 14.08.2014, a procedat la declararea exigibila anticipata a creditului si a declanșat procedura de executare silita. Prin încheierea din data de 23.09.2014, pronunțată de Judecătoria A_________ a fost încuviințata executarea silita a debitorului A____ P______.

In cadrul executării silite a fost transmisa către S____ SA adresa de înființare a popririi din data de 14.09.2015, de către B__ T_____ B_____ si primita de către terțul poprit la data de 14.09.2015, in scopul producerii efectelor juridice prevăzute de lege, respectiv indisponibilizarea sumelor de bani pe care terțul poprit le datorează, in calitatea sa de angajator al debitorului.

Terțul poprit nu și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau in vederea efectuării popririi, conform art. 786 alin. 1 Cod procedura civila, respectiv de a consemna sau de a plăti suma ce reprezintă obligația de plata a debitorului către creditoare si nici nu a comunicat faptul ca nu datorează nicio suma de bani debitorului sau ca debitorul nu mai este angajatul societății.

In drept, creditoarea și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 789 si urm. C.p.c.

În susținerea cererii, creditoarea a depus la dosar, în copie, procese verbale de înmânare, cerere de executare silită, contract de credit, încheierea de încuviințare a executării silite pronunțată de Judecătoria A_________, adresa de înființare a popririi din data de 14.09.2015, încheierea privind stabilirea cheltuielilor de executare din data de 28.10.2014, certificat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului.

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.

Debitorul și terțul poprit, legal citați, nu au depus întâmpinare și nu au formulat cereri.

La termenul de judecată din data de 5.11.2015, instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale exclusive, cu privire la care reține următoarele:

Conform art.790 Cod procedură civilă dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce îi revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă, a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de cel mult o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.

Așa cum rezultă din actele depuse la dosar, executarea silită a început la data de 29.08.2014, odată cu înregistrarea cererii de executare silită-fila 10 dosar (conform art.622 Cod procedură civilă, în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispozițiilor prezentei cărți, dacă prin lege specială nu se prevede altfel).

Instanța reține că la data de 29.08.2014 când a început executarea silită dispozițiile art.650 Cod procedură civilă care defineau instanța de executare ca instanța de la sediul Biroului Executorului Judecătoresc își încetaseră aplicabilitatea ca urmare a Deciziei Curții Constituționale nr.348/2014.

Cum Curtea Constituțională a hotărât că prevederile art.650 C.pr.civ sunt neconstituționale rezultă, conform raționamentului juridic anterior, că de la data publicării deciziei, instanța de executare nu mai poate fi considerată ca fiind judecătoria în circumscripția căreia se află biroul executorului judecătoresc, rămânând instanței de judecată sarcina de a defini și determina instanța de executare, cu excepția prevăzută de art. 819 C.pr.civ aplicabil în privința urmăririi silite imobiliare.

În determinarea instanței de executare trebuie aplicată corespunzător norma generale de competență teritorială, chiar dacă această normă este aplicabilă în mod propriu doar fazei de judecată (cognitio) și doar în mod complinitor, prin analogie, și fazei de executare silită. Temeiul acestei soluții îl constituie art. 5 alin. (3) NCPC, potrivit căruia „în cazul în care o pricină nu poate fi soluționată nici în baza legii, nici a uzanțelor, iar în lipsa acestora din urmă, nici în baza dispozițiilor legale privitoare la situații asemănătoare, ea va trebui judecată în baza principiilor generale ale dreptului, având în vedere toate circumstanțele acesteia și ținând seama de cerințele echității”.

Astfel, până la intervenția legiuitorului, instanța apreciază că, din economia dispozițiilor procedurale în vigoare, se desprinde soluția că instanța de executare, cu excepția prevăzută de art. 819 C.pr.civ, este instanța de la domiciliul sau sediul debitorului, conform dispozițiilor art.107 C.pr.civ potrivit cu care” Cererea de chemare în judecată se introduce la instanța în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul, dacă legea nu prevede altfel”.

Această soluție a fost de altfel ulterior legiferată prin Legea 138/2014 care a modificat art.650 Cod procedură civilă, prevăzându-se astfel că instanța de executare este instanța în a cărei circumscripție se află la data sesizării organului de executare sediul debitorului.

De altfel, așa cum rezultă din încheierea de la fila 8 dosar, Judecătoria A_________, ca instanță în a cărei rază se află domiciliul debitorului, a încuviințat executarea silită.

În consecință cum domiciliul debitorului era la data sesizării organului de executare în _____________________________, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei sector 6 București și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei A_________, în a cărei rază teritorială se află domiciliul debitorului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția necompetenței teritoriale exclusive.

Declină competența de soluționare a cererii privind pe creditoarea E__ R_____ SERVICES IFN SA, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. JXXXXXXXXXXX, CUI xxxxxxxx, cu sediul în București, __________________________. 6 A, sector 2, pe debitorul A____ P______, domiciliat în _____________________________ și pe terțul poprit S____ SA, cu sediul în A_________, _______________________.121, jud. Teleorman, în favoarea Judecătoriei A_________.

Fără cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, azi, 05.11.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

Red. C.A.E./Thred. CAE

5 ex/24.11.2015