R O M Â N I A

TRIBUNALUL P______

SECTIA a II a CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR nr. XXXXXXXXXXXXXX

DECIZIA NR. 1223

Ședința publică din data 15 octombrie 2015

Instanța constituită din:

P_________: C_______ I______

JUDECĂTOR : N_____ G_______

JUDECATOR : R____ C_________ M_______ F____

GREFIER : C_______ E____ M_______

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de recurentul – petent I___ N______, cu domiciliul ales la C__. av. Tulea I_____ din __________________________. 421D, județul P______, împotriva sentinței civile nr. 7060 din data de 03.06.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul I__ P______, cu sediul în Ploiești, ____________________. 60, județul P______.

La apelul nominal făcut în ședința publică, au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința, care învederează instanței că recursul este motivat, iar la dosarul cauzei s-a depus de către intimat întâmpinare.

Instanța ia act că s-a comunicat un exemplar de pe întâmpinare recurentului – petent și față de actele și lucrările dosarului rămâne în pronunțare pe cererea de recurs.

Notă: După strigarea cauzei se prezintă apărătorul recurentului petent care învederează instanței că recurentul și-a ales domiciliul procesual la sediul cabinetului său, însă datorită unei defecțiuni tehnice a telefonului nu a putut lua legătura cu acesta pentru a-i aduce la cunoștință termenul acordat. Acesta solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru a fi citat recurentul – petent la adresa de domiciliu.

TRIBUNALUL

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Ploiești la data de 29.08.2012, sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul I___ N______ a solicitat instanței în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean P______, ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună: anularea procesului-verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx din data de 24.08.2012, exonerarea de la plata amenzii contravenționale aplicate, anularea punctelor de penalizare și restituirea permisului de conducere.

În fapt, petentul a arătat că la data de 24.08.2012, a efectuat transport de marfa cu vehiculul societății la care era angajat, respectiv cu autoutilitara DAF cu nr. XXXXXXXXX care tracta semiremorca cu nr. XXXXXXXXX, circulând din direcția Ciorani către Albești P________.

La intersecția drumului cu DN 1 B, petentul a arătat că a fost oprit de organul de politie, fiind sancționat contravențional cu amenda in valoare de 630 lei pentru ca, la trecerea la nivel cu calea ferata, ar fi trecut cu autovehiculul printre semibarierele coborâte, in timp ce semnalele acustice si luminoase erau in funcțiune, in temeiul art 138 si 102/3/c din OUG 105/2002.

Petentul a arătat că cele reținute în cuprinsul procesului-verbal de contravenție nu corespund realității, precizând totodată că, în timp ce circula din direcția Ciorani către Albești P________, ajungând la trecerea la nivel cu calea ferata s-a angajat in traversarea acesteia având în vedere că, la acel moment, nici semnalele acustice, nici cele luminoase nu erau in funcțiune si, cu atat mai mult barierele erau coborâte.

A mai arătat petentul că în timp ce se afla pe calea ferată, dat fiind ca drumul este avariat sî vehiculul lung, circula foarte incet, adăugând totodată că a auzit ca au pornit sirenele, dar nu le-a văzut aprinse decât după ce a traversat.

Plângerea a fost întemeiată pe disp. O.G. 195/2002.

În dovedirea plângerii, petentul a depus copia procesului-verbal de contravenție contestat.

La 09.05.2013, intimatul a depus întâmpinare însoțită de documentația care a stat la baza încheierii procesului-verbal de contravenție, solicitând instanței respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată, susținându-se că sancțiunea aplicată a fost legală și temeinică.

S-a arătat că la data de 24.08.2012, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 630 lei, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. c din O.U.G. 195/2002 constând în aceea că, la data mai-sus-menționată, a condus autoutilitara marca DAF cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe DN 1D către Albești-P________ și la trecerea la nivel cu calea ferată prevăzută cu bariere nu a oprit, deși semnalele acustice și luminoase erau în funcțiune iar barierele în curs de coborâre.

La termenul de judecată din 28.11.2013, prezenta cauză a fost suspendată în temeiul disp. art. 155 indice 1 C.pr.civ. având în vedere că petentul nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite de instanță în cursul judecății în sensul că nu a depus originalul procesului-verbal de constatare a contravenției, față de faptul că la dosar se afla o copie ilizibilă.

La data de 19.11.2014, petentul a depus cerere de repunere pe rol a cauzei însoțită de originalul procesului-verbal de contravenție.

La termenul de judecată din 19.01.2015, cauza a fost repusă pe rol.

În cauza dedusă judecății, s-au administrat următoarele probe: proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul B_______ C_____-A_____.

La termenul de judecată din 03.06.2015, instanța, după audierea martorului propus de petent B_______ C_____-A_____, a rămas în pronunțare pe fondul cauzei.

Prin sentința civilă nr. 7060 din data de 03.06.2015, Judecătoria Ploiești a respins plângerea contravențională ca neîntemeiată, pentru următoarele considerente :

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției CP nr. xxxxxxx din data de 24.08.2012 întocmit de către Inspectoratul de Poliție P______, petentul I___ N______ a fost sancționat cu amendă în cuantum de 630 lei, 9 puncte de penalizare și măsura complementară a reținerii permisului de conducere conform art. 102 alin. 3 litera c din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice rep., constând în aceea că aflându-se la volanul autoutilitarei marca DAF cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe DN 1D către Albești-P________, la trecerea la nivel cu calea ferată prevăzută cu bariere nu a oprit, deși semnalele acustice și luminoase erau în funcțiune iar barierele în curs de coborâre.

Referitor la legalitatea procesului – verbal de contravenție, instanța constată că acesta conține toate mențiunile ale căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută conform dispozițiilor art. 17 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, agentul constatator a făcut mențiunile corespunzătoare cu privire la numele, prenumele și calitatea sa, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia.

Sub aspectul temeiniciei procesului verbal atacat, cercetând probele administrate în cauză, instanța consideră că petentul nu a răsturnat prezumția de valabilitate a procesului verbal contestat, nefăcând dovada contrară a celor reținute de către organul constatator.

Astfel, instanța a constatat că procesul verbal contestat a fost încheiat în urma constatărilor efectuate cu propriile simțuri (ex propriis sensibus) de către agentul constatator din cadrul intimatei și, pe cale de consecință, apreciază că actul administrativ în discuție se bucură de prezumția de legalitate (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege) asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).

Motivul pentru care actele administrative sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea că autoritatea (agentul constatator în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată fără a adăuga alte denaturări ale realității (cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau chiar neglijentă a unor împrejurări nereale agentul constatator este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau penală).

Totodată, cu toate că analiza tradițională a regimului juridic al contravențiilor, precum și dispozițiile art. 47 ale OG nr. 2/2001 plasează acest domeniu în sfera extra-penală, în jurisprudența sa privitoare la art. 6 din Convenție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a dezvoltat conceptul autonom de „acuzație în materie penală” care califică domeniul contravențional, prin prisma aplicabilității generale a normei legale ce instituie sancțiunea contravențională, (sfera destinatarilor vizați, a interesului protejat) și natura, respectiv, gravitatea sancțiunii (caracterul preventiv și sancționator al pedepsei aplicate petentului), drept materie penală din punct de vedere al drepturilor omului. Ca o consecință a acestei calificări, în aplicarea reglementărilor din domeniul contravențional, independent de caracterul atribuit potrivit dreptului intern, este necesară asigurarea respectării garanțiilor prevăzute în art. 6 CEDO specifice materiei penale a drepturilor omului, între care, în primul rând respectarea prezumției de nevinovăție, fapt ce conduce o la o răsturnare a sarcinii probei, revenind acuzării obligația de a dovedi faptele ce se impută petentului.

Totuși, prezumția de nevinovăție și obligația acuzării de a dovedi faptele ce se pretind a fi săvârșite nu au caracter absolut, de vreme ce existența prezumțiilor bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept, fiind compatibile cu Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul asigură respectarea principiului proporționalității, în raport de importanța scopului urmărit și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței; cauza Blum c. Austriei; Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei). Astfel, forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, fiind necesară însă respectarea caracterului echitabil al procedurii în ansamblu în administrarea și aprecierea probatoriului (cauza Bosoni c. Franței).

Recunoscând prezumția de legalitate de care se bucură prezentul proces verbal, instanța a apreciat că sarcina probei (prin care să se tindă la combaterea efectelor generate de aplicarea acestei prezumții) incumbă petentului.

Or, în aceste condiții, în prezenta cauză, petentul nu a dovedit nicio împrejurare care să ducă la exonerarea acestuia de răspunderea contravențională.

Astfel, instanța a constatat că prin procesul verbal contestat în prezenta cauză, petentul a fost sancționat pentru că în timp ce conducea autoutilitara marca DAF cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe DN 1D către Albești-P________, la trecerea la nivel cu calea ferată prevăzută cu bariere nu a oprit, deși semnalele acustice și luminoase erau în funcțiune iar barierele în curs de coborâre, fapta constituind contravenție conform OUG nr. 195/2002.

E adevărat că procesul-verbal trebuie coroborat și cu alte probe, dar în egală măsură obligația de a dovedi nelegalitatea și netemeinicia acestuia incumbă petentului. Nu este suficientă simpla contestare a actului respectiv pentru ca acesta să fie desființat, deoarece dacă s-ar întâmpla astfel ar însemna să dispară noțiunea de sancțiune contravențională; este necesar ca, și conform principiului egalității în fața legii civile, și persoana sancționată să aducă probe în sprijinul contestației sale.

Prin mijloacele de probă administrate în prezenta cauză, petentul nu a reușit răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului verbal contestat cu privire la contravenția constatată.

În ceea ce privește declarația testimonială administrată în cauză, instanța a reținut că martorul audiat ce nu se afla în mașină cu petentul la data constatării contravenției, a dat dovadă de subiectivism, precizând că în momentul “când semnalele acustice și luminoase au intrat în funcțiune, autovehiculul condus de petent se afla cu ultima axă pe calea ferată dinspre Albești”.

Sub aspectul individualizării sancțiunii, instanța a constatat că amenda aplicată petentului, cât și aplicarea punctelor de penalizare și a măsurii complementare a reținerii permisului de conducere se încadrează în limitele prevăzute de actul normativ, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs petentul I___ N______ solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței apelat și pe fond admiterea plângerii contravenționale cu consecința anulării procesului-verbal de contravenție contestat.

În motivarea cererii de recurs, susține recurentul că probele administrate la judecata pe fond, respectiv fotografii și depoziția martorului audiat au fost de natură să demonstreze că autovehiculul condus de petent are dimensiuni care nu îi permit să facă manevra de a se strecura printre barierele în curs de lăsare, iar în aglomerația din trafic era imposibilă executarea manevrei de a da înapoi în contextul în care semnalele acustice s-au pornit după ce autovehiculul a trecut de prima barieră. Ori, instanța de fond a reținut că petentul nu a dovedit nicio împrejurare care să conducă la exonerarea acestuia de răspunderea contravențională, ceea ce dovedește că nu a analizat cu suficientă atenție probele administrate.

Nu s-a solicitat administrarea de probe noi în recurs.

Intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat motivat de faptul că sentința instanței de fond este legală și temeinică.

Contravenția a fost constatată în mod direct de agentul constatator astfel încât procesul-verbal de contravenție se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie.

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs invocate și din oficiu, în temeiul art. 304 indice 1 C. pr. civ., tribunalul reține:

Prin procesul-verbal de constatare a contravenției CP nr. xxxxxxx/24.08.2012 întocmit de Inspectoratul de Poliție P______, recurentul petent I___ N______ a fost sancționat cu amendă în cuantum de 630 lei, 9 puncte de penalizare și măsura complementară a reținerii permisului de conducere conform art. 102 alin. 3 litera c din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice rep., constând în aceea că aflându-se la volanul autoutilitarei marca DAF cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe DN 1D către Albești-P________, la trecerea la nivel cu calea ferată prevăzută cu bariere nu a oprit, deși semnalele acustice și luminoase erau în funcțiune iar barierele în curs de coborâre.

Tribunalul constată că instanța de fond a analizat întregul material probator, dând corectă eficiență acestuia.

Din declarația martorului B_______ C_____ A_____ se desprind susțineri contradictorii. Astfel, acesta susține inițial că semnalele acustice l-au surprins pe petent când era aproape să treacă, iar martorul, care conducea un autovehicul aflat în spatele celui condus de petent a rămas la barieră, în timp ce în finalul declarației a susținut că mașina condusă de apelantul petent se afla cu ultima axă pe calea ferată dinspre Albești când semnalele acustice și luminoase au intrat în funcțiune, ceea ce presupune că deja parcursese calea ferată.

Pe cale de consecință, instanța de fond a apreciat în mod corect subiectivismul martorului, raportat și la faptul că acesta este fost coleg de serviciu cu petentul.

Mai mult, din conținutul procesului-verbal de contravenție rezultă că petentul a semnat actul sancționator atât pentru comunicare cât și la rubrica obiecțiuni unde este consemnat faptul că recunoaște și regretă cele întâmplate, aspect ce intră în contradicție cu cele relatate de martorul audiat.

Față de considerentele mai sus analizate, constatând că sentința instanței de fond este legală și temeinică, tribunalul va respinge ca nefondat recursul formulat de recurentul – petent I___ N______ în contradictoriu cu intimatul I__ P______.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de recurentul – petent I___ N______, cu domiciliul ales la C__. av. Tulea I_____ din __________________________. 421D, județul P______, împotriva sentinței civile nr. 7060 din data de 03.06.2015 pronunțată de Judecătoria Ploiești, în contradictoriu cu intimatul I__ P______, cu sediul în Ploiești, ____________________. 60, județul P______, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 15 octombrie 2015.

PREȘEDINTE,

C_______ I______

JUDECĂTORI,

N_____ G_______

R____ C_________ M_______ F____

GREFIER,

C_______ E____ M_______

RED. NG / TEHNORED.NG, CEM

2EX/ 13.11.2015

d.f. XXXXXXXXXXXXXX- Jud. Ploiești

j.f. – S_____ Z______