Cod ECLI ECLI:RO:JDALB:2016:001.xxxxxx

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA A___ I____

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

Sentința civilă nr. 244/2016

Ședința publică din 28.01.2016

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: C______ O___

GREFIER : N____ A____

Pe rol se află judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe petenta S.C. T______ C________ SRL și pe intimata C________ JUDEȚEAN A___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție nr. xxxxxx.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă în instanță părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:

Mersul dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 20.01.2016, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea cauzei la data de 28.01.2016, încheierea făcând parte integrantă din prezenta sentință.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată:

Prin plângerea înregistrată pe rolul instanței în data de 25.05.2015, sub nr. de dosar XXXXXXXXXXXXX, petenta S.C. T______ C________ S.R.L. a solicitat, în principal, anularea procesului verbal de contravenție nr. xxxxxx încheiat în data de 27.04.2015 și, în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului. De asemenea, petenta a solicitat obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare, cu privire la legalitatea actului constatator, a arătat că în cuprinsul procesului verbal nu au fost menționate datele de identificare ale persoanei fizice care reprezintă societatea, fiind încălcat astfel dreptul contravenientului de a formula obiecțiuni. A mai precizat petenta că agentul constatator a încălcat și dispozițiile art. 19 din O.G. nr. 2/2001, nefiind menționată nicio persoană în calitate de martor, cu toate că șoferul autovehiculului a fost prezent și a menționat că dorește să facă obiecțiuni. Petenta a invocat și o cauză exoneratoare de răspundere contravențională, respectiv eroarea de fapt, arătând că organul constatator se afla în eroare datorită modului deficitar și nelegal în care a procedat la cântărirea transportului, operațiunea fiind realizată într-un loc neamenajat corespunzător și cu o instalație care nu îndeplinește condițiile prevăzute de norma de metrologie legală NML 059-05, aprobată prin Ordinul nr. 291/2005.

Sub aspectul temeiniciei, petenta a menționat că, la momentul controlului, autovehiculul nu depășea greutatea maximă admisă, având în vedere că marfa transportată era balast, masa totală nu era distribuită uniform, este posibil ca marfa să se fi deplasat în timpul transportului și nu există posibilitatea de a distribui uniform balastul pe cele 4 axe. În ceea ce privește instalația cu care a fost efectuată cântărirea, a precizat că au fost nesocotite prevederile art. 4.1.5 din norma de metrologie legală NML 059-05 care prevede că aceste aparate nu trebuie să fie folosite pentru cântărirea parțială (axă cu axă) a vehiculelor ce conțin lichide sau alte produse care în timpul cântăririi își modifică poziția centrului de greutate.

Pentru susținerea capătului subsidiar de cerere, petenta a arătat că sancțiunea avertismentului este suficientă, având în vedere lipsa antecedentelor contravenționale și lipsa prejudiciului material.

Plângerea a fost întemeiată în drept pe prevederile art. 31 din O.G. nr. 2/2001.

În probațiune, petenta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, testimonială și cu expertiza tehnică.

Intimatul C________ Județean A___ a formulat întâmpinare și a invocat, pe cale de excepție, tardivitatea introducerii plângerii contravenționale, iar pe fond a solicitat respingerea acesteia. În motivare, a arătat că agentul constatator împuternicit de către administratorul drumului public județean, în urma operațiunii de control, a constatat că petenta a încălcat prevederile art. 41 alin. 1 din O.G. nr. 43/1997 și a aplicat sancțiunea amenzii, individualizată în mod corect.

Referitor la motivul de nelegalitate invocat de petentă, intimatul a precizat că agentul constatator a consemnat în cuprinsul actului că la fața locului se afla doar conducătorul auto a vehiculului, iar contravenientul nu era față pentru a face obiecțiuni. A mai menționat că șoferul nu este un reprezentat legal al societății, motiv pentru care nu avea dreptul de a formula obiecțiuni în numele acesteia. De asemenea, în acord cu prevederile art. 19 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, agentul constatator a indicat motivul care a condus la încheierea procesului verbal în lipsa unui martor asistent, respectiv faptul că la fața locului se afla doar agentul constatator și conducătorul auto al vehiculului. În ceea ce privește eroarea la care a făcut referire petenta, intimatul a arătat că agentul constatator a efectuat cântărirea cu aparatul menționat în tichetul de cântărire-măsurare nr. 141/27.04.2015, amplasat în mod corect în parcarea amenajată în acest sens.

Intimatul a solicitat și respingerea capătului subsidiar de cerere, arătând că fapta prezintă un grad de pericol social ridicat întrucât efectuarea unui transport cu vehiculul încărcat peste limita maximă admisă are efecte negative în privința siguranței rutiere și conduce la degradarea accentuată a drumurilor publice.

În drept, a invocat prevederile art. 205 și urm. C.pr.civ., O.G. nr. 43/1997 și O.G. nr. 2/2001.

În probațiune, intimatul a anexat înscrisuri.

Petenta a formulat răspuns la întâmpinare, prin care a combătut argumentele intimatului și a reiterat, în esență, susținerile formulate prin plângere.

Instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri (f. 8-10, 35-42, 61-64, 75-84, 91-96, 100-102), interogatoriul intimatului (f. 72-74) și proba testimonială, fiind audiat martorul I____ V_____ G_______ (f. 85).

Analizând actele și lucrările dosarului, reține:

Prin procesul-verbal de contravenție nr. xxxxxx încheiat în data de 27.04.2015 de agentul constatator din cadrul intimatului C________ Județean A___, societatea petentă S.C. T______ C________ S.R.L. a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 15.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 61 alin. 1 lit. c) din O.G. nr. 43/1997.

Ca situație de fapt, în cuprinsul procesului verbal de contravenție s-a reținut în sarcina petentei că în data de 27.04.2015, ora 10:59, pe drumul județean 107 C, în localitatea V____ de Jos, a efectuat transport de mărfuri care nu sunt indivizibile, cu depășirea maselor maxime admise. Agentul constatator a menționat că autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, a circulat pe traseul (O-PC), cu masa totală de 49,40 t (față de 30 t admisă), fiind încălcate prevederile art. 41 alin. 1 din O.G. nr. 43/1997.

În temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța învestită cu soluționarea unei plângeri contravenționale trebuie să verifice dacă aceasta a fost formulată în termenul prescris de lege, iar apoi, prin prisma probatoriului administrat, va proceda la analizarea legalității și temeiniciei procesului verbal, putând să hotărască și cu privire la individualizarea sancțiunii.

În ședința publică din data de 11.11.2015, instanța a respins excepția tardivității formulării plângerii contravenționale, reținând că aceasta a fost expediată printr-un serviciu de curierat rapid în data de 22.05.2015, în termenul legal de 15 zile calculat de la data comunicării procesului verbal de contravenție, respectiv 06.05.2015.

Asupra legalității procesului verbal de contravenție,

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 17 și art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta cuprinde toate mențiunile a căror lipsă ar atrage sancțiunea nulității absolute ce ar putea fi invocate din oficiu.

Critica petentei referitoare la lipsa datelor de identificare ale persoanei fizice care reprezintă societatea este neîntemeiată și nu este susceptibilă să ducă la anularea actului de sancționare. Astfel, în procesul verbal s-a menționat că a fost sancționată societatea T______ C________ S.R.L., înmatriculată la ORC sub nr. JXXXXXXXXXXX, având CUI RO xxxxxxxx și sediul în localitatea A___ I____, ______________________, jud. A___. Instanța constată că datele de identificare consemnate corespund cu cele înscrise la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul A___ (f. 20-21), precum și cu cele indicate de petentă în cuprinsul plângerii formulate.

Dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sancționează cu nulitatea procesul verbal din care lipsesc mențiuni privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator. Așadar, prevederea legii este suficient de clară și precisă în sensul că, în cazul persoanei juridice, numai lipsa cu desăvârșire a mențiunii privind denumirea sau sediul este motiv de nulitate expresă, iar nu și lipsa altor elemente prevăzute de art. 16, cum ar fi datele de identificare ale persoanei care o reprezintă. Nulitatea pentru lipsa elementelor de identificare ale reprezentantului societății este condiționată de dovedirea unei vătămări care să nu poată fi înlăturată în alt mod, iar în cauza de față nu s-a făcut o astfel de dovadă, din moment ce mențiunile indicate în cuprinsul actului constatator sunt suficiente pentru a identifica fără niciun dubiu persoana căreia îi este imputată contravenția.

Spre deosebire de cele afirmate de petentă, instanța reține că șoferul vehiculului oprit în trafic nu poate să aibă în niciun caz calitatea de reprezentant legal al societății, acesta fiind un simplu prepus care nu avea abilitatea de a formulat obiecțiuni în numele petentei. Calitatea de reprezentat legal al unei societăți este atribuită prin lege unor persoane strict și limitativ prevăzute, nefiind învestit cu astfel de atribuții orice prepus.

Cu privire la critica adusă de către petentă procesului verbal contestat în sensul că acesta nu a fost semnat de către un martor asistent, instanța urmează a o respinge ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Dispozițiile art. 19 din O.G. nr. 2/2001 statuează că procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În situația în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului. În lipsa unui martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului verbal în acest mod.

Analizând procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că acesta a fost încheiat în lipsa reprezentantului petentei și a unui martor asistent. Cu toate acestea, prevederile art. 19 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 impun semnarea procesului verbal de contravenție de către un martor asistent doar pentru a confirma aspectele prevăzute de acest text de lege, respectiv că actul a fost încheiat în lipsa contravenientului sau că acesta a refuzat să semneze. Raportat la faptul că petenta nu a contestat că procesul verbal de constatare a contravenției a fost încheiat în lipsa unui reprezentant al său, instanța apreciază că nu i s-a produs acesteia nicio vătămare de natură a conduce la nulitatea procesului verbal de contravenție, singurul aspect în măsură să fie confirmat de martor în situația prevăzută de art. 19 alin. 1 nefiind echivoc.

Instanța are în vedere și faptul că dreptul la apărare al petentei (exprimat inclusiv prin posibilitatea de a formula obiecțiuni în cadrul procesului-verbal) a fost pe deplin asigurat prin dreptul acesteia de a formula plângere contravențională și de a propune toate probele pe care le apreciază necesare pentru a demonstra nelegalitatea sau netemeinicia procesului verbal. Prin urmare, instanța apreciază că nu s-a produs contestatoarei vreo vătămare care să impună anularea actului.

Totodată, instanța va înlătura, ca neîntemeiată, apărarea petentei referitoare la incidența erorii de fapt deoarece eventuala stabilire greșită a faptelor pe care ar face-o agentul constatator nu echivalează nicidecum cu un caz de înlăturare a răspunderii contravenționale. Petenta face o confuzie între reținerea eronată a unei situații de fapt și cauza exoneratoare de răspundere prevăzută de art. 11 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001. Eroarea de fapt reglementată de norma menționată se referă la o cu totul altă situație, respectiv la ipoteza în care contravenientul are o reprezentare greșită asupra unor elemente care au legătură cu fapta săvârșită de el, sancționată de legea contravențională. Prin urmare, în cauză de față nu este incidentă această ipoteză de înlăturare a răspunderii contravenționale.

Asupra temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat:

În fapt, petenta a fost sancționată pentru faptul că a efectuat un transport de mărfuri care nu sunt indivizibile, cu depășirea maselor maxime admise, respectiv autovehiculul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, a circulat pe traseul (O-PC), cu masa totală de 49,40 t (față de 30 t admisă), fiind încălcate prevederile art. 41 alin. 1 din O.G. nr. 43/1997.

În ceea ce privește forța probantă a procesului verbal, instanța reține că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).

Instanța trebuie să analizeze în ce măsură fapta reținută în sarcina petentei reprezintă o „acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative, respectiv natura faptei, caracterul penal al textului ce definește contravenția, conform legislației interne și natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate. Calificarea penală a faptei are drept consecințe incidența în cauză a prezumției de nevinovăție de care se bucură petenta și obligația autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acesteia.

Față de cele ce preced, instanța apreciază că sancțiunea amenzii în cuantum de 15.000 lei aplicată petentei este suficient de gravă pentru a concluziona în sensul că fapta reținută în sarcina acesteia întrunește condițiile unei „acuzații în materie penală”, în optica jurisprudenței CEDO. Pe cale de consecință, în cauza de față, prezumția de nevinovăție va prevala asupra celei de legalitate și temeinicie a procesului verbal, organul constatator având obligația de a proba în fața instanței toate elementele contravenției.

În drept, potrivit art. 41 alin. 1 din O.G. nr. 43/1997, este interzisă efectuarea transportului cu vehicule rutiere, înmatriculate sau înregistrate în România sau în alte state, pe drumurile publice cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 si 3.

Sancțiunea a fost aplicată de agentul constatator în baza dispozițiilor art. 6 alin. 1 lit. c), text care incriminează încălcarea prevederilor art. 41 alin. 1, prin efectuarea transporturilor fără AST și ale art. 41 alin. 8.

Analizând fapta descrisă în cuprinsul procesului verbal și probele administrate în cauză, instanța apreciază că nu se poate reține în sarcina petentei săvârșirea contravenției menționate, din moment ce aceasta nu avea obligația de a obține o autorizație specială de transport (AST), acest act fiind necesar, astfel cum reiese din cuprinsul art. 41 alin. 4 doar pentru transporturi a căror încărcătură este indivizibilă. Or, marfa transportată de petentă era balast, încărcătură divizibilă, așa cum de altfel s-a și menționat în actul constatator.

Având în vedere că temeiul de drept greșit indicat în cuprinsul procesului verbal nu atrage de plano nulitatea actului constatator, nefiind invocată vreo vătămare creată petentei, instanța având posibilitatea de a stabili contravenția săvârșită și încadrarea acesteia pe baza celorlalte mențiuni cuprinse în actul constatator, urmează ca instanța să procedeze la verificarea temeiniciei prin prisma contravenției rezultate din descrierea situației de fapt. Așadar, aceasta se încadrează în prevederile art. 61 alin. 1 lit. p) din O.G. nr. 43/1997 care sancționează efectuarea de transporturi de mărfuri care nu sunt indivizibile, cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 si 3.

Referitor la această faptă, instanța constată că există un dubiu cu privire la elementul material al contravenției. Astfel, din răspunsul comunicat de Biroul Român de Metrologie Legală (f. 91-92) rezultă că instalațiile portabile pentru determinarea sarcinii pe osie la vehiculele rutiere tip SMCA (cum este și instalația folosită în cauză) nu pot fi utilizate nici la determinarea masei axelor (osiilor) și nici la determinarea masei totale a vehiculelor rutiere care transportă bunuri divizibile.

În acest sens sunt și prevederile art. 4.1.5 din Ordinul nr. 291/2005, conform cărora instalațiile nu trebuie să fie folosite pentru cântărirea parțială (axă cu axă) a vehiculelor ce conțin lichide sau alte produse care în timpul cântăririi își modifică poziția centrului de greutate. De asemenea, în cuprinsul Anexei 2 la H.G. nr. 1373/2008 privind reglementarea furnizării și transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România sunt indicate mențiunile pe care trebuie să le cuprindă tichetul de cântar eliberat de instalația de cântărire a vehiculelor rutiere, printre care masa totală înregistrată prin cântărirea vehiculului sau masa totală a bunurilor divizibile încărcate, în cazul instalațiilor de cântărire montate pe utilajul de încărcat. Or, din interpretarea per a contrario a acestei prevederi reiese că instalația cu care se efectuează cântărirea bunurilor divizibile trebuie să stabilească masa totală a transportului, nefiind conformă o însumare a cantităților determinat prin cântărirea osiilor vehiculului.

Pentru aceste considerente, instanța apreciază că nu poate fi reținută în mod neechivoc în sarcina petentei contravenția prevăzută de art. 61 alin. 1 lit. p) din O.G. nr. 43/1997, atâta timp cât probele administrate în cauză nu susțin starea de fapt descrisă în procesul verbal. Dubiul cu privire la unul din elementele constitutive ale contravenției va profita contestatorului, din moment ce înfăptuirea justiției presupune ca judecătorii să se întemeieze, în hotărârile pe care le pronunță pe certitudinea dobândită pe bază de probe, în măsură să reflecte realitatea obiectivă, iar nu pe probabilitate. De altfel, din interpretarea dispozițiilor art. 1 și 5 din O.G. nr. 2/2001, rezultă că temeiul angajării răspunderii contravenționale este săvârșirea unei fapte ce constituie contravenție, iar față de principiul legalității, existența contravenției trebuie dovedită în mod temeinic, printr-un proces verbal care să cuprindă împrejurări ce corespund pe deplin realității obiective.

Față de cele menționate, în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că prezumția de temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției nr. xxxxxx încheiat în data de 27.04.2015 a fost răsturnată, motiv pentru care se impune anularea acestuia. D____ consecință, petenta va fi exonerată de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 15.000 lei.

Ținând cont de soluția pronunțată, în temeiul art. 453 alin. 1 C.pr.civ., instanța va stabili în sarcina intimatului suportarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 20 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea formulată de petenta S.C. T______ C________ S.R.L., având CUI xxxxxxxx, înregistrată sub nr. JXXXXXXXXXXX, cu sediul în A___ I____, ______________________, jud. A___, prin reprezentant legal administrator T____ F_____, în contradictoriu cu intimatul C________ JUDEȚEAN A___, având C__ xxxxxxx, cu sediul în A___ I____, Piața I.C. B_______, nr. 1, jud. A___.

Anulează procesul verbal de contravenție nr. xxxxxx încheiat în data de 27.04.2015.

Exonerează petenta de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 15.000 lei.

Obligă intimatul la plata către petentă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 20 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la data comunicării. Cererea se va depune la Judecătoria A___ I____.

Pronunțată în ședință publică, azi, data de 28.01.2016.

PREȘEDINTEGREFIER

C______ O___ N____ A____

Red. C.O.

Tehnored. N.A./ ex./17.02.2016