Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL A___

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV, FISCAL ȘI DE INSOLVENȚĂ

DECIZIA Nr. 65/A/2014

Ședința publică de la 20 Februarie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_____ P_____

Judecător B_____ A____ A____

Grefier G________ M____ P_____

Pe rol se află soluționarea apelului declarat de apelantul H______ T____ O_____ împotriva sentinței civile nr. 3282/2013 pronunțată de Judecătoria A___ I____ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul I____________ DE P______ JUDETEAN A___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul și cj. C________ G_______ A______ cu delegație la dosar pentru intimat.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care:

Apelantul depune la dosar dovada achitării taxei de timbru.

Instanța pune în discuție solicitarea apelantului de administrarea a probei cu vizionarea în întregime a imaginilor video, verificarea autenticității imaginilor și stabilirea cu certitudine a împrejurărilor în care actul de constatare a fost întocmit de poliție, precum și a cauzelor care au determinat actele modificate.

Apelantul solicită admiterea probei. Susține că din vizionarea imaginilor nu rezultă că circula cu viteza indicată în procesul verbal.

Mandatara intimatului arată că nu se opune vizualizării imaginilor însă, cu privire la celelalte aspecte invocate de apelant arată că le consideră fără relevanță.

Instanța încuviințează solicitarea apelantului și procedează la vizionarea în ședință publică a imaginilor video stocate pe CD-ul existent la fila 25 a dosarului de la fond. Celelalte aspecte invocate le respinge, în condițiile în care pe de o parte petentul apelant nu s-a înscris în fals cu privire la CD-ul depus în probațiune de intimat și cu privire la procesul verbal încheiat și contestat în cauză, iar pe de altă parte, întrucât instanța nu a fost sesizată cu privire la soluționarea acestor aspecte.

La interpelarea instanței, părțile arată că nu mai solicită administrarea în cauză a altor probe.

Nemaifiind alte cereri de formulat și probe de administrat, instanța acordă cuvântul asupra apelului.

Apelantul solicită admiterea apelului, susținând că starea de fapt nu corespunde cu mențiunile care apar în procesul verbal de contravenție. Arată că în sentință, instanța de fond a tratat cu superficialitate tot probatoriul de la dosar; trage atentia asupra faptului că prin încheierea procesului verbal de contravenție a fost sancționat cu 5 puncte penalizare iar instanța de fond, în sentință, a menționat că a fost sancționat cu 2 puncte penalizare.

Susține că din înregistrarea video nu rezultă că viteza cu care circula e nelegală, că apar mâzgălituri pe procesul verbal de contravenție, iar dublarea amenzii s-a făcut arbitrar. Cu cheltuieli de judecată.

Mandatara intimatului solicită respingerea apelului. Susține că starea de fapt a fost reținută de către agentul constatator cu aparatul radar verificat metrologic iar din vizualizarea CD-ului rezultă că petentul conducea cu o viteză de 71 de km/h în localitate. Mai susține că dublarea amenzii nu a fost arbitrară raportat la împrejurarea că apelantul a fost sancționat pentru depășirea limitei legale de viteză și pentru nepurtarea centurii de siguranță.

La interpelarea instanței, apelantul arată că într-adevăr nu purta centură de siguranță.

TRIBUNALUL

Asupra apelului de față;

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei A___ I____ la data de 24.07.2013, sub dosar nr.XXXXXXXXXXXXX, petentul a solicitat în contradictoriu cu intimatul I____________ de Poliție al Județului A___ anularea procesului verbal de contravenție ________, nr. xxxxxxx/10.07.2013.

În probațiune petentul a depus la dosar copia procesului verbal de contravenție contestat și copia cărții sale de identitate (f5-6).

Intimatul a formulat în cauză întâmpinare (f.18) prin care a solicitat respingerea acțiunii formulată de petent și menținerea procesului verbal de contravenție așa cum a fost întocmit.

Intimatul a depus odată cu întâmpinarea următoarele înscrisuri: raportul agentului constatator, copia procesului verbal de contravenție, extras din registrul radar, cazierul auto, buletin verificare metrologică, atestat operator radar și înregistrare radar pe suport magnetic (f.19-25).

Prin sentința civilă nr. 3282/2013 a Judecătoriei A___ I____, a fost admisă în parte plângerea formulată de petent, a fost înlocuită sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 160 lei aplicată prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx/10.07.2013 pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 36 alin. 1 din OUG 195/2002, cu sancțiunea „avertisment” si s-a atras atenția petentului asupra respectării pe viitor a dispozițiilor legale.

Totodată, s-au menținut celelalte dispoziții ale procesului verbal atacat.

S-a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx/10.07.2013 (f.20), petentul a fost sancționat cu amendă în cuantum de 320 lei și măsura complementară a trei puncte de penalizare pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 121 din ROUG nr. 195/2002 și cu amendă contravențională în cuantum de 160 lei și măsura complementară a 2 puncte de penalizare, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.36 alin. 1 din OUG 195/2002.

În fapt, s-a reținut că în data de 10.07.2013, ora 19.41, pe _______________________ I____, petentul a condus autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX cu viteza de 71 km/h, fiind înregistrat de aparatul radar montat pe auto MAI xxxxx; de asemenea, conducătorul auto nu purta centura de siguranță și se afla singur în autoturism.

Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 17 și art. 34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

Astfel, instanța a reținut că procesul verbal ________ nr. xxxxxxx/10.07.2013 (f.20),cuprinde toate mențiunile stipulate în mod expres sub sancțiunea nulității prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, respectiv conține numele și prenumele agentului constatator și al petentului, descrierea faptei reținute în sarcina acestuia din urmă, data acesteia și nu în ultimul rând semnătura agentului constatator.

În ceea ce privește critica de nelegalitate invocată de petent relativ la faptul că procesul verbal este nul, întrucât procesul verbal a fost modificat, adăugat, suprascris și mâzgălit de agentul constatator, instanța a respins-o ca neîntemeiată. Pentru a decide astfel, instanța are în vedere faptul că procesul verbal de contravenție este lizibil, putând fi identificată amenda aplicată petentului, petentul nefiind în imposibilitate de a-și face apărări, iar instanța de a verifica legalitatea procesului verbal atacat.

Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța a reținut că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, însă din economia faptului că fiind vorba despre un act administrativ, se aplică principiile generale din dreptul administrativ privind prezumția de legalitate, autenticitate și veridicitate rezultă că și procesul verbal contravențional ___________ CP nr. xxxxxxx/10.07.2013 (f.20), face dovada deplină a situației de fapt până la proba contrară.

Instanța a reținut că din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului se desprinde concluzia că prezumția de legalitate de care se bucură în sistemul nostru de drept procesul verbal de constatare a contravențiilor, nu este, per se, contrară dispozițiilor art.6 par.2 și trebuie să se facă de către instanțe o analiză de la caz la caz, dacă această prezumție aduce sau nu atingere principiului proporționalității între scopul urmărit și mijloacele utilizate, mai ales in ceea ce privește dreptul la apărare al petentului, toate acestea fără a nega forța probatorie a procesului verbal de constatare a unei contravenții, acesta fiind totuși un act întocmit de către un agent al statului, însă toate acestea până la limita de a-l pune pe contravenient în imposibilitate de a se apăra.

În ceea ce privește contravenția reținută în sarcina petentului prevăzută de art. 121 din ROUG nr. 195/2002, respectiv depășirea limitei de viteză cu 21 km/h, din analiza probatoriului administrat în cauză, instanța a considerat că procesul verbal de contravenție întocmit de către agentul constatator, în cadrul căruia sunt prevăzute cele percepute personal de către acesta, constituie o prezumție simplă împotriva petentului sub aspectul săvârșirii faptei contravenționale. Constatările agentului menționate în cuprinsul procesului verbal se coroborează întocmai cu înregistrarea video depusă la fila 25 dosar, care face dovada că autoturismul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX a circulat cu o viteză de 71 km/h. Totodată, instanța urmează a reține că viteza cu care circula petentul a fost înregistrată de aparatul radar montat pe Dacia L____ MCV cu numărul de înmatriculare MAI xxxxx, care a fost verificat metrologic sub aspectul preciziei înregistrărilor, astfel cum rezultă din buletinul de verificare metrologică nr. xxxxxxx/15.03.2013 (f.23). De asemenea, instanța reține că faptul constatării contravenției aparține unui polițist rutier, care deține atestat de operator radar(f. 24).

Având în vedere aceste considerente, instanța a considerat că din ansamblul probator administrat în cauză rezultă pe deplin săvârșirea faptei contravenționale de către petent.

În ceea ce privește susținerile petentului conform cărora autoturismul condus de acesta nu avea viteza indicată prin procesul verbal de contravenție, instanța le-a respins ca fiind neîntemeiate, având în vedere materialul probator administrat în cauză.

Sub aspectul proporționalității sancțiuni aplicate (sancțiunea principală și cea complementară), instanța a reținut că acesta este aplicată în limitele prevăzute de lege, fiind corect individualizată de către intimat, având în vedere pericolul social al faptei săvârșite. Astfel, fapta petentului este o faptă de pericol, rațiunea instituirii ei fiind, în primul rând, prevenirea accidentelor de circulație, fiind de notorietate că cele mai multe accidente rutiere se datorează vitezei excesive la volan.

În ceea ce privește contravenția prevăzută de art.36 alin. 1 din OUG 195/2002, respectiv de a nu purta centura de siguranță, instanța a reținut că agentul constatator a constatat fapta în mod direct, iar petentul a recunoscut în ședința publică din data de 17.10.2013 fapta reținută în sarcina sa.

În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunilor principale (amenda) și complementare (cele două puncte de penalizare) aplicate petentului prin procesul verbal de contravenție atacat, instanța a apreciat următoarele:

Potrivit art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, sancțiunea contravențională aplicată în concret contravenientului trebuie să răspundă imperativului proporționalității acesteia cu gradul de pericol social al conduitei adoptate de petent, dispozițiile legale oferind o ________ criterii relevante din această perspectivă, anume: împrejurările în care s-a săvârșit fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului. De asemenea, potrivit art. 7 alin. 3 din același act normativ prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune.

Având în vedere faptul că scopul urmărit de legiuitor prin instituirea obligativității portului centurii de siguranță se traduce într-o măsură de protecție a conducătorului auto și a pasagerilor din autovehicul, că atitudinea culpabilă a petentului nu a generat urmări periculoase pentru participanții la trafic, că petentul a recunoscut fapta reținută în sarcina sa, instanța apreciază că sancțiunea avertismentului este suficientă pentru a i se atrage atenția petentului asupra obligațiilor care îi revin în calitate de conducător auto, motiv pentru care va înlocui sancțiunea amenzii în cuantum de 160 lei, cu sancțiunea avertisment, menținând însă cele 2 puncte de penalizare.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel petentul, care a solicitat în temeiul art. 466-482 NCPC, schimbarea hotărârii atacate și în consecință admiterea plângerii contravenționale și anularea procesului verbal sub aspectul contravebnției prev de art. 121 din R OUG 195/2002.

În motivare se arată că în fapt, se contestă veridicitatea și autenticitatea celor consemnate în procesul verbal precum și înregistrarea video care a fost prezentată pentru susținerea acuzelor aduse, în realitate viteza de deplasare nefiind înregistrată în conformitate cu standardele tehnice omologate și procedurilor legale pentru surprinderea imaginilor video în vederea stabilirii cu certitudine a vitzei de deplasare.

Solicită în temeiul art. 479 NCPC administrarea probei cu vizionarea în întregime a imaginilor video surprinse de agentul constatator precum și verificarea autenticității respectivelor imagini. De asemenea având în vedere că actul de constatator conține o ________ modificări și ștersături solicită stabilirea cu certitudine a împrejurărilor în care actul de constatare a fost întocmit de poliție precum și a cauzelor acre au determinat acele modificări.

Intimatul nu a depus întâmpinare.

Examinând apelul prin prisma motivelor invocate de petentul apelant tribunalul constată că acesta este întemeiat pentru considerentele ce vor fi mai jos expuse:

Prin procesul-verbal de contravenție ________ nr.xxxxxxx/10.07.2013 petentul a fost sancționat cu amendă de 480 lei (320 lei + 160 lei) și măsura complementară a 5 puncte de penalizare (3+2) pentru săvârșirea contravențiilor prev.de art.121 din ROUG nr. 195/2002 și art.36 alin. 1 din OUG 195/2002, constând în aceea că în data de 10.07.2013, ora 19.41, pe _______________________ I____, petentul a condus autoturismul marca Ford cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX cu viteza de 71 km/h, fiind înregistrat de aparatul radar montat pe auto MAI xxxxx; de asemenea, conducătorul auto nu purta centura de siguranță și se afla singur în autoturism.

Așa cum corect a reținut și prima instanță, procesul verbal a fost încheiat cu respectarea condițiilor de formă prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.

Cu excepția elementelor prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, a căror lipsa atrage nulitatea absolută a actului de sancționare, se reține că orice altă încălcare a prevederilor legale privind încheierea proceselor-verbale de contravenție ar putea să determine doar o nulitate relativă a acestora. Pentru a se reține însă incidența acestei sancțiuni este necesar să se invoce și să se probeze existența unei vătămări care să decurgă din viciul de formă constatat și care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului-verbal de contravenție.

Criticile petentului referitoare la modificările din procesul verbal nu pot fi primite, în conditiile în care, rezultă foarte clar din actul de sanctionare înmânat petentului, contraventiile retinute în sarcina petentului precum si sanctiunile aplicate pentru fiecare dintre acestea. Asa fiind, acesta nu s-a aflat în situatia de a nu putea face apărări în fata instantei cu privire la fapte, respectiv sanctiuni, iar în acest context orice vătămare este exclusă.

În ce priveste temeinicia procesului verbal, se retine că în apel, petentul critică sentinta primei instante doar sub aspectul solutiei pronuntate cu privire la contraventia prev.de art.121 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002, iar pe de altă parte, intimatul nu a declarat cale de atac pentru a critica reindividualizarea sanctiunii pentru a doua contraventie retinută în sarcina petentului; în aceeasi ordine de idei, cu ocazia cuvântului în sustinerea apelului, se retine că petentul a si recunoscut expres faptul că nu purta centură de siguranță, astfel încât contraventia prev.de art.36 alin. 1 din OUG 195/2002 nu va mai fi analizată în apel.

Referitor la contraventia prev.de art.121 din Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 se retine că potrivit acestui text de lege (art.121 alin.2): “Nerespectarea regimului de viteză stabilit conform legii se constată de către polițiștii rutieri, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.”

Este incontestabil că în cauză pentru determinarea vitezei cu care a circula petentul, a fost folosit un aparat R____ verificat metrologic, identificat în cuprinsul procesului verbal, iar agentul de politie avea calificarea necesară în acest sens; însă trebuie precizat că potrivit înregistrării video aflată la dosarul instantei, pe toată durata de derulare a acestei înregistrări în dreptul literei T nu apare ca fiind depăsită viteza de 50 km/h – viteză legală pe acel sector de drum; or, cu privire la litera T este notorietate că indică focalizarea unui autoturism a cărui viteză este măsurată la momentul respectiv, în acest sens fiind apărările intimatului în cauze similare (dosar nr.XXXXXXXXXXXXX).

Este adevărat că pe înregistrare este relevată si litera F, iar la un moment dat, pentru o perioadă foarte scurtă de timp, este indicată în dreptul său viteza de 71 km/h, însă intimatul nu a oferit nicio explicatie cu privire la acest aspect, astfel încât, instanta nu poate lua în considerare această viteza ca reprezentând viteza de deplasare a petentului. Aceasta, tocmai pentru că, asa cum s-a arătat anterior, în alte cauze, intimatul s-a prevalat de viteza indicată în dreptul literei T, iar pe de altă parte, în înregistrare apar mai multe autovehicule dintre care unele circulă în sensul opus, astfel că nu se poate cunoaste cu certitudine care din acestea au avut viteza de 71 km/h.

Toate aceste împrejurări creează un dubiu cu privire la săvârșirea de către petent a contraventiei prev.de art.121 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, iar cum potrivit principiului in dubio pro reo, dubiul profită contravenientului, soluția legală este aceea de anulare partială a actului sancționator în ce priveste această faptă.

Având în vedere aceste considerente în baza art.480 alin.2 din Codul de procedură civilă prezentul apel va fi admis, iar sentința atacată va fi schimbată în parte în sensul că va fi admisă în parte plângerea contravențională formulată de petent și se va dispune anularea procesului verbal atacat, în ce privește contravenția prev. de art. 121 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002. Astfel, petentul va fi exonerat de plata amenzii contravenționale în cuantum de 320 lei.

Se va menține în rest sentința apelată.

În temeiul art.453 Cod pr.civilă, intimatul, aflat în culpă procesuală va fi obligat la plata in favoarea petentului a sumei de 20 lei cu titlu cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru aferentă apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de petentul H______ T____ O_____ împotriva sentinței civile nr.3282/2013 a Judecătoriei A___ I____, în contradictoriu cu intimatul IPJ A___.

Schimbă în parte sentința apelată în sensul că:

Admite în parte plângerea formulată de petent împotriva procesului verbal ________ nr.xxxxxxx încheiat de intimat la data de 10.07.2013 și în consecință:

Anulează procesul verbal mai sus identificat, în ce privește contravenția prev.de art.121 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.

Exonerează petentul de plata amenzii contravenționale în cuantum de 320 lei.

Menține în rest sentința apelată.

Obligă intimatul la plata în favoarea petentului a sumei de 20 lei cu titlu cheltuieli de judecată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 20.02.2014.

Președinte, M_____ P_____		Judecător, B_____ A____ A____
	Grefier, G________ M____ P_____

Red./Tehnored.P.M.

28.02.2014/4ex.

Jud.fond-A.M.G_____