Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL IAȘI, Județul IAȘI

SECȚIA II CIVILĂ-C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Ședința publică din 19 Noiembrie 2015

PREȘEDINTE - B_______ D______ G________

JUDECĂTOR P_____ C______ D________

Grefier M______ I____ P_____

DECIZIE Nr. 1660/2015/CA

Pe rol se află judecarea cauzei de contencios contravențional privind pe apelantul V____ V___, și pe intimat I.P.J. Iași - Poliția Municipiului Sectia A III- A, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție .

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că apelanta a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Constatând apelul în stare de judecată și văzând că s-a solicitat judecata în lipsă, instanța reține cauza spre soluționare.

T R I B U N A L U L

Prin sentinta civila nr 8217 din 18.06.2015 , pronuntata de Judecatoria Iasi, s-a hotarat:”… Respinge plângerea contravențională formulată de către petentul V____ V___, domiciliat în ___________________________, jud. Iași și cu domiciliul procedural ales la Cabinet av. C___ C_____ din Iași, ___________________, _____________, _______________________________ cu intimatul I.P.J. IAȘI – POLIȚIA MUNICIPIULUI IAȘI - SECȚIA a III-a, ca nefondată.”

Se retin in considerentele sentintei următoarele împrejurări:”…Prin procesul-verbal ________ nr. xxxxxxx/04.10.2014, a fost sancționat petentul pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 108 al. 1 lit. a pct. 2 din O.U.G. 195/2002, constând în faptul că, în data de 04.10.2014, a condus auto cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, pe ______________________, în timp ce vorbea la telefon, fără a utiliza dispozitivul „mâini libere”. Se mai menționează, în procesul-verbal, că în autoturism se mai aflau V____ A________ și L____ C_______.

Instanța constată că procesul-verbal a fost legal întocmit, cuprinzând toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001 modif., a căror lipsă este sancționată cu nulitatea absolută.

În ceea ce privește temeinicia, instanța reține că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției. Se constată, că între mențiunile din procesul-verbal, plângere și declarația martorului propus de către petent există neconcordanțe.

Astfel, în procesul-verbal, se menționează că în autoturism se mai aflau V____ A________ și L____ C_______. Or, martora C___ L____, propusă pentru audiere de către petent, a menționat că, în data de 04.10.2014, se afla în autoturismul condus de către petent, împreună cu sora acestuia, fapt care apare ca nereal, raportat la mențiunile agentului constatator.

De asemenea, aceeași martoră, a precizat că, în momentul în care telefonul petentului a sunat, acesta nu a răspuns, ci l-a dat în spate surorii sale. Or, în plângerea formulată, petentul a menționat că sora sa vorbea la telefon, pe care l-a transmis colegei sale care stătea pe bancheta din spate a mașinii. Prin urmare, din spusele petentului rezultă că sora sa stătea în partea din spate a mașinii, iar din declarația martorei rezultă că sora acestuia stătea în față și a dat telefonul altei persoane care ar fi stat pe bancheta din spate a mașinii.

Așadar, declarația martorei apare ca nesinceră, neputând fi reținută în contradovada celor constatate, prin procesul-verbal, în sarcina petentului.

Prin urmare, față de situația reținută, văzând și disp. art. 249 N.C.pr.civ., având în vedere că fapta pentru care petentul a fost sancționat este una negativă, sarcina probei fiind inversată, revenind acestuia, dovadă contrară pe care însă nu a făcut-o, instanța va respinge plângerea ca nefondată, neimpunându-se înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertisment, având în vedere consecințele grave care pot decurge din nerespectarea normei legale pentru care petentul a fost sancționat.

Impotriva acestei sentinte, in termen legal a declarat apel petentul V____ V___ , solicitand admiterea căii de atac, modificarea sentintei si admiterea plângerii.

Astfel, petentul nu se face vinovat de savarsirea contraventiei iar judecatorul fondului a ignorat total declarația martorului petentului, respingand de asemenea nefundat si solicitarea de inlocuirea a sancțiunii amenzii cu avertismentul.

Intimatul Inspectoratul de Politie Judetean Iași nu a formulat întmpinare.

Nu au fost administrate probe noi in calea de atac a apelului.

Analizand sentinta apelată prin raportare la dispozițiile legale incidente si motivele invocate de apelant, Tribunalul a retinut cele ce vor fi infatisate:

Din procesul verbal de contravenție instanța constată că acesta a fost încheiat în prezența petentului cale l a semnat cu inserarea mentiunii ca nu vorbea la telefon.

Față de beneficiul prezumției de nevinovăție, este de observat ca, potrivit jurisprudentei Curții Europene a Drepturilor Omului, cât privește controversa legată de valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție, în măsura în care acesta nu este afectat de vicii de legalitate, valoarea lui probatorie nu trebuie exclusă.

In raport de principiile stabilite de Curte, ar fi lipsit de logica sa le fie recunoscut statelor parte la Conventie dreptul de a investi organe administrative cu competenta de sanctionare a unor fapte minore (a se vedea in acest sens cauza Lauko imp. Slovaciei), fiind conforma Conventiei procedura de aplicare si executare a unei sanctiuni contraventionale pe baza unui act necontestat in fata instantei, avand implicit si valoare, iar in momentul formularii unei contestatii judiciare impotriva unui alt act de acelasi gen, acordarea unei relevanțe probatorii acestuia sa contravina Convenției.

Concordant, în cauza Salabiaku contra Franței, Curtea a reținut ca prezumțiile sunt permise de Convenție, dar acestea nu trebuie sa depășească limite rezonabile.

Pe de altă parte, prin hotărârea din 23 noiembrie 2006 a Marii Camere, pronunțată în cauza Iussila imp. Finlandei, Curtea evidentiaza existenta unor distinctii între „infracțiuni”, ca nucleu dur al dreptului penal și restul „faptelor penale”, altele decât infracțiunile, cu mențiunea ca garanțiile procesual-penale recunoscute de art. 6 din Convenție nu se vor aplica în cazul „faptelor penale”, altele decât infracțiunile, cu toată strictețea”.

Pe cale de consecință instanța apreciază că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt constatat de către agentul constatator-instrumentator si consemnata în cuprinsul acestuia, atâta vreme cât cel sancționat nu produce nicio proba nu produce nicio proba in dovedirea unei situatii contrare; instanta nu poate aprecia ca un proces verbal de contraventie întocmit pe baza unor situații constatate de un agent al autorității publice, investit de lege cu competența de a constata contravențiile respective, nu mai prezintă nicio relevanță probatorie odata formulată plângerea contravențională și că acesta se impune a fi desființat exclusiv în considerarea prezumției de nevinovăție a contravenientului în condițiile unei atitudini pasive din partea acestuia.

Jurisprudența Curții de la Strasbourg este constanta in a aprecia ca garantiile procesului echitabil edictate prin prevederile art, 6 din Convenție sunt pe deplin respectate daca partii îi este judecată cauza de o instanță independentă, imparțială, care îi respectă dreptul la apărare, cu luarea în considerare a tuturor susținerilor și probelor aduse în discuție , astfel că în cauza B______ contra României, Curtea a reținut că art. 6 din Convenție nu obligă statele să supună litigiile unei proceduri care sa-i respecte cerințele in toate etapele (inclusiv cu privire la organismele administrative), cu condiția ca aceste organisme sa se supuna controlului ulterior al unui organ judiciar cu competenta deplina, care garantează art.6.

Această concluzie reiese inclusiv din considerentele hotărârii pronunțate în cauza A_____ împotriva României, prin care România a fost condamnată pe considerentul nerespectării dreptului la apărare al petentului in faza judiciara si nu pentru motivul nerespectarii garanțiilor specifice acuzațiilor în materie penală în faza administrativă; în plus, la momentul pronunțării menționate hotărâri, în legea contravențională română exista posibilitatea transformării sancțiunii amenzii neexcutate in pedeapsa închisorii contravenționale (ex.art. 16 din Legea 61/1991), ceea ce conducea facil la calificarea faptei ca fiiind una din sfera penala, chiar daca formal aceasta nu se integra in aceasta sfera; la data analiyei, prin dispozitiile OUG nr.58/2002, astfel de prevederi au fost abrogate.

Mai mult, nu a invocat petentul care ar fi motivele pentru care un polițist aflat in exercițiul funcțiunii ar fi avut interesul a acuza o persoana pentru o fapta contraventionala pe care aceasta nu a comis-o si de a insera in procesul verbal numele unor alte personae decat cele aflate in autoturism.

De altfel, petentul nu a mentionat la rubrica obiectiuni faptul ca in autovehicol erau alte personae decat cele indicate de agentul constatator.

Astfel, retinand ca petentul intimat nu a invocat motive de nelegalitate sau netemeinicie care să atragă desființarea procesului verbal , instanța constată ca acesta a fost legal si temeinic întocmit si vazand ca petentului i s-a aplicat amenda în cuantumul corespunzător gradului de pericol social al faptei și ținând seama de modul, de mijloacele de săvârșire și de urmarea produsă, tribunalul apreciaza ca nu se impune inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertismentul.

Pe cale de consecinta instanta, in temeiul dispoz art 480 alin 2 cpc va respinge apelul ca nefondat, sentinta primei instante fiind legala si temeinica.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de petentul V____ V___ împotriva sentinței civile nr. 8217 din 18.06.2015 pronunțată de Judecătoria Iași, sentință pe care o păstrează.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 19 noiembrie 2015.

M.P. 22 Noiembrie 2015

Red/tehnored. G.B.D. – 5 ex/

Judecătoria Iași – A___ D_____ C_______