Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX - plângere contravențională –

R O M Â N I A

TRIBUNALUL SUCEAVA

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

D E C I Z I A NR. 1440

Ședința publică din 14 octombrie 2015

Instanța constituită din:

Președinte : Z______ C_____

Judecător: C_____ A___

Grefier : I_____ A___ O___

Pe rol, judecarea apelului formulat de petentul L________ M_____, împotriva sentinței civile nr. 1679 din data de 16 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ de Poliție Județean Suceava.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă consilier Talpalariu G______ pentru intimat, lipsă fiind apelantul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, instanța constată că s-au depus la dosar relațiile solicitate.

Consilier juridic Talpalariu G______ pentru intimat depune delegație de reprezentare și arată că nu are alte cereri de formulat.

Instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri, astfel cum au fost depuse.

Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța acordă cuvântul în combaterea apelului.

Consilier juridic Talpalariu G______ pentru intimat solicită respingerea apelului și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond, implicit a procesului verbal atacat și având în vedere că suportul magnetic nu s-a putut deschide, solicită a se avea în vedere de ce a ținut seama instanța de fond la pronunțare hotărârii și toate probele administrate la dosar în vederea pronunțării unei hotărâri corecte.

Declarând dezbaterile închise,

După deliberare,

T R I B U N A L U L,

Asupra apelului de față, constată:

Prin plângerea înregistrată în data de 17.07.2013 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX pe rolul Judecătoriei B_______, petentul L________ M_____ a chemat în judecată pe intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava solicitând instanței ca, prin hotărârea ce urmează a se pronunța, să anuleze procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx din 11.07.2013, prin care a fost sancționată cu amendă în sumă de 720 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002 cu suspendarea dreptului de a conduce o perioadă de 90 zile.

În motivare petentul invocă nulitatea procesului verbal de contravenție, arătând în esență neîndeplinirea elementelor constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa.

La termenul din data de 18.03.2014, instanța a pus în discuție excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei B_______ și a reținut plângerea contravențională spre soluționare pe excepția invocată.

Prin încheierea de ședință din data de 18 martie 2014 pronunțată de Judecătoria B_______ a fost admis excepția de necompetență teritorială și a declinat competența în favoarea Judecătoriei Fălticeni..

S-au reținut disp. art. 32 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dreptul comun în materie contravențională, plângerea împotriva procesului verbal de constatare a contravenției, este de competența judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Locul săvârșirii și constatării presupusei contravenții, potrivit Anexei nr. 1 din HG nr. 337 din 9 iulie 1993, se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Fălticeni.

Văzând și dispozițiile art.129 alin. 1 pct. 3 Noul Cod procedură civilă, potrivit cărora necompetența este de ordine publică în cazul în care pricina este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura, coroborate cu dispozițiile art. 126 Noul Cod procedură civilă, din care rezultă că părțile pot conveni cu privire la competența teritorială doar în pricinile privitoare la bunuri, a fost admisă excepția invocată și declinată competența de soluționare a plângerii contravenționale în favoarea Judecătoriei Fălticeni.

Cauza a fost înregistrată sub nr. XXXXXXXXXXXXXX pe rolul Judecătoriei Fălticeni.

Prin sentința civilă nr. 1679 din data de 16 iulie 2014 pronunțată în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, Judecătoria Fălticeni a respins plângerea contravențională ca nefondată.

Pentru a hotărî astfel, s-a reținut că în data de 11.07.2013, prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr. xxxxxxx, petentul L________ M______ fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 720 lei pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 102 alin. 3 lit. e) din OUG nr. 195/2002 și cu suspendarea dreptului de a conduce o perioadă de 90 zile.

Pentru a aplica această sancțiune s-a reținut că, în data de 11.07.2013, în jurul orei 08:08, petentul a condus autoturismul cu număr de înmatriculare XXXXXXXXX în localitatea Boroaia, fiind înregistrat cu mijloace tehnice omologate și avizate metrologic cu o viteză de 104 km/h.

Respectând dispozițiile art. 34 alin.1 din OG 2/2001, privind regimul juridic al contravenției și implicit principiul preeminenței dreptului, instanța de fond a constatat că agentul constatator a consemnat în procesul verbal de contravenție, toate elementele indicate de disp. art. 17 alin.1 din OG 2/2001, care atrag nulitatea absolută expresă a actului.

Procesul verbal de contravenție cuprinde toate mențiunile obligatorii pentru valabilitatea sa, astfel încât nu există nicio cauză de nulitate a acestuia, fapta reținută întrunește elementele constitutive ale contravenției prev. de art. 147 pct.1 din HG 1391/2006.

Petentul nu a înlăturat prin probele administrate, prezumția relativă de legalitate și temeinicie de care beneficiază procesul verbal de contravenție și nu a dovedit că situația de fapt reținută de agentul constatator, nu ar corespunde realității.

Având în vedere că procesul verbal contestat, cuprinde o situație de fapt constatată direct și personal de un agent de poliție, organ al statului învestit cu putere publică (a cărui activitate se desfășoară sub semnul unei prezumții relative de legalitate), instanța de fond a apreciat că sub aspectul temeiniciei, acest act se bucură de o prezumție relativă, și nu una absolută, care ar contraveni dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție.

Așadar, pentru a proteja individul de posibilele abuzuri ale organelor statului (abuzuri care trebuie probate, întrucât, în opinia instanței, nu se poate porni de la prezumția că acestea își desfășoară activitatea cu încălcarea legii), această prezumție relativă dă posibilitatea instanței să administreze probe pe baza cărora să stabilească o situație de fapt care poate să confirme, sau, dimpotrivă, să o infirme pe cea reținută de agentul constatator.

Această interpretare este în spiritul celor statuate de Curtea Europeană, care, în cauza Ozturk c. Germania a arătat că numai în situația în care judecătorul ar aplica în mod automat prezumția irefragrabilă de responsabilitate, și nu ar aprecia în mod liber asupra cauzei, prezumția de nevinovăție ar fi golită de însăși substanța sa (par. 28).

În cauza de față, aspectele reținute de agentul constatator în sarcina petentului, au fost confirmate de înscrisurile anexate la dosar, precum și de recunoașterea faptei de către petent.

Împotriva sentinței civile sus menționate a declarat apel petentul L________ M_____, prin care a arătat că sentința a fost dată cu aplicarea greșită a legii, prima instanța dând o interpretare greșită normelor juridice aplicabile împrejurărilor de fapt și de drept reținute pe baza probelor administrate.

În dezvoltarea motivelor de apel, a arătat că instanța de fond a reținut în mod corect că agentul constatator i-a aplicat sancțiunea cu amendă contravențională de 720 lei, reprezentând 9 puncte amendă, pedeapsa aplicându-se în limitele prevăzute de lege și fiind justificată de gradul de pericol social concret al faptei, nefiind de natură a periclita siguranța circulației pe drumurile publice, neproducându-se nicio vătămare a sa sau a altor participanți la trafic.

În mod greșit instanța a reținut sancțiunea amenzii neînlocuind-o cu avertisment pe motiv că din fișa de evidență auto rezultă că a mai fost sancționat repetat pentru depășirea vitezei, amenzile fiind aplicate cu foarte mult timp în urmă, neavând relevanță în soluționarea cauzei.

Mai mult decât atât, natura serviciului său, angajat al ________________ funcția de șofer, impune deplasarea zilnică, astfel că suspendarea permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile reprezintă îngrădirea dreptului său la muncă.

Menționează că la termenul de judecată din 16.09.2014 martora M______ R_____ nu s-a putut prezenta întrucât nu s-a putut învoi de la serviciu, fiind astfel decăzut din probă.

Consideră că prima instanță l-a decăzut în mod nelegal din această probă, astfel că nu a avut posibilitatea de a dovedi cele susținute în plângerea contravențională, fiind încălcat de prima instanță principiului dreptului la apărare și principiul egalității de tratament al părților.

Neacordându-i-se șansa de a administra proba testimonială, nu a avut cum să răstoarne prezumția de legalitate de care se bucură procesul verbal atacat.

A solicitat a se constata că intimata nu a probat în nici un fel susținerile din întâmpinare, neavând nici înregistrarea video, nici planșe foto din care să rezulte că la momentul constatării abaterii contravenționale și al sancționării sale avea viteza menționată în procesul verbal de contravenție atacat.

A solicitat admiterea apelului, schimbarea în totalitate a sentinței atacate și în rejudecare admiterea plângerii contravenționale în sensul anulării procesului verbal de contravenție întrucât este nelegal și netemeinic.

În subsidiar a solicitat înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment și înlăturarea sancțiunii complementare a suspendării permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile, întrucât prin fapta săvârșită s-a adus o atingere minimă relațiilor sociale ocrotite de normele juridice încălcate.

Intimatul I____________ de Poliție Județean Suceava a depus la dosar întâmpinare (fila 18).

A arătat că față de motivele de apel pe care le consideră nefondate, sentința atacată este legală și temeinică, dată în baza probatoriului administrat, instanța de fond stabilind în mod corect că actul de constatare este legal și temeinic, inclusiv prin prisma practicii CEDO . Fapta a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, probă tehnică care nu poate fi combătută decât cu o probă de aceeași valoare. Instanța de fond a confirmat cele constatate de agentul constatator ca o situație de fapt ce corespunde realității, iar până în prezent, petentul nu a făcut dovada unei alte situații de fapt.

Aparatul radar măsoară vitezele în regim staționar și în regim de deplasare, conform Buletinului de verificare metrologică eliberat de Laboratorul de metrologie.

A precizat că nerespectarea normelor rutiere privind respectarea limitelor de viteză reprezintă una din principalele cauze ale producerii de evenimente rutiere grave soldate cu victime sau pagube însemnate, iar prin pronunțarea unor astfel de soluții arbitrare s-ar crea un precedent nefavorabil cu efect asupra îndeplinirii atribuțiilor legale stabilite de art. 1 alin. 2 și 3 din OUG nr. 195/2002.

Pe cale de consecință, solicită respingerea apelului și menținerea sentinței civile ca temeinică și legală și implicit procesul verbal de contravenție cu sancțiunile aplicate.

Examinând cererea de apel in raport de motivele invocate, de întregul material probator administrat, de dispozițiile legale aplicabile, Tribunalul reține că aceasta este întemeiată pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Prin procesul verbal de constatare a contravenției ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 11.07.2013, ora 08.14 de către intimat apelantul- petent L________ M_____ a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 720 lei și cu măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioada de 90 de zile reținându-se ca in data de 11.07.2013 ora 08.08 a condus autoturismul marca F___ cu număr de înmatriculare XXXXXXXXXX în localitatea Boroaia având viteza de 104 km7h pe un sector de drum cu limita de 50 km/h, fiind înregistrat cu aparatul radar montat pe autospeciala cu număr MAI xxxxx. Fapta a fost înregistrată pe caseta nr. 74.

Sub aspectul legalității, în mod judicios instanța de fond a constatat că procesul verbal de contravenție contestat cuprinde toate elementele indicate de disp. art. 17 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

În ceea ce privește temeinicia actului constatator atacat, deși OG nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a acestuia, din economia textului art. 34 reiese că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării juridice până la proba contrară.

În cauza dedusă judecății fapta consemnată în sarcina petentului a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic, respectiv cu ajutorul cinemometrului, nefiind așadar o faptă constată personal de către agentul constatator cum în mod eronat a arătat instanța de fond.

Or prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul verbal de contravenție operează numai în condițiile în care organul îndrituit cu constatarea faptelor contravenționale a perceput nemijlocit, prin propriile simțuri fapta de natură contravențională.

În acest context trebuie ca procesul verbal de contravenție să fie susținut de probe care să confirme situația de fapt.

Înscrisurile depuse la dosar de către intimat nu probează fapta, în lipsa unei înregistrări video sau a unor fotografii.

Din adresa nr. xxxxxx/16.09.2015 ( f. 25 dosar apel) înaintată de intimat reiese că acesta se află în imposibilitatea depunerii înregistrării abaterii contravenționale.

Nici recunoașterea petentului consemnată în cuprinsul procesului verbal de contravenție, în măsura în care nu poate fi coroborată cu niciun alt mijloc de probă, nu este suficientă pentru a susține veridicitatea actului constatator.

D____ urmare, Tribunalul în temeiul art. 480 alin. 1 C. pr. civ. va admite apelul, va schimba în tot sentința apelată, va admite plângerea contravențională și va anula procesul verbal de contravenție contestat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

D E C I D E:

Admite apelul declarat de petentul L________ M_____, cu domiciliul în localitatea Vlăsinești, jud. B_______ împotriva sentinței civile nr. 1679 din data de 16 iulie 2014 pronunțată de Judecătoria Fălticeni în dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX, intimat fiind I____________ de Poliție Județean Suceava, cu sediul în mun. Suceava, _____________. 9, jud. Suceava.

Schimbă în tot sentința apelată nr. 1679 din data de 16 iulie 2014.

Admite plângerea contravențională formulată și anulează procesul verbal de contravenție contestat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi, 14 octombrie 2015.

Președinte, Judecător, Grefier,

Z______ C_____ C_____ A___ I_____ A___ O___

Red. Z.C.

Jud. fond. Sărămășanu G.

Tehnored. I.A.

Ex. 2/23.11.2015