---

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA SECTORULUI 5 BUCUREȘTI

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

Sentința civilă nr. 237/2016

Ședința publica din data de XXXXXXXXXX

Instanța de judecată constituită din:

Președinte: A________ M_____ S_______

Grefier: D____ E____ M_______

Pe rol judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe petentul G________ G______ E____ și pe intimata D____ B______ RUTIERA, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție pv _________ nr.xxxxxx/20.06.2015.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 08.01.2016 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la termenul respectiv, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera/pentru a acorda părților posibilitatea de a depune la dosar concluzii/note scrise, a amânat pronunțarea la data de astăzi, când, în aceeași constituire, a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra prezentei cauze civile, instanța constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.06.2015 sub nr. XXXXXXXXXXXXXX, petentul G________ G______ E____, în contradictoriu cu intimata D____ – B______ RUTIERĂ, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea procesului-verbal contravențional _________ nr. xxxxxx, restituirea sumei achitate cu titlu de amendă, precum și anularea măsurii reținerii permisului de conducere.

În motivare, petentul a arătat că la data de 20.06.2015, în timp ce se deplasa cu autoturismul având nr. de înmatriculare XXXXXXX pe Calea 13 Septembrie din București, a fost oprit de un agent de poliție căruia i-a prezentat documentele solicitate de acesta, crezând că este un control de rutină. Petentul a învederat că atunci când agentul de poliție s-a întors la mașina sa, i-a comunicat faptul că îi va reține permisul de conducere pentru că a trecut pe culoarea roșie a semaforului la intersecția Calea 13 Septembrie cu __________________________, la o distanță de aproximativ 5 km de locul în care a fost oprit.

Totodată, petentul a arătat că nu a săvârșit fapta contravențională imputată, învederând acest fapt și agentului de poliție care, la solicitarea petentului de a-i prezenta o dovadă, i-a răspuns că se poate adresa instanței în acest sens.

De asemenea, petentul a învederat că martor la evenimentele prezentate a fost soția sa, aceasta aflându-se în mașină.

În drept, petentul a invocat dispozițiile OG nr. 2/2001, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În probațiune, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisurile anexate cererii de chemare în judecată: proces-verbal (f.6), act identitate (f.7), chitanță achitare amendaă (f.8), precum și proba testimonială cu martora G________ M_______.

Cererea a fost legal timbrată, achitându-se taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei, potrivit art. 19 din OUG nr. 80/2013, astfel cum rezultă din chitanța depusă la dosarul cauzei (f.16).

La data de 09.09.2015, petenta depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând că procesul-verbal contestat este legal și temeinic.

În motivare, intimata a susținut că fapta imputată petentului a fost constată în mod direct de către agentul de poliție, nefiind înregistrată prin mijloace tehnice, procesul-verbal având forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, câtă vreme acesta nu prezintă o probă contrară.

În drept, intimata a invocat dispozițiile art. 15 și art. 16 din OG nr. 2/2001, precum și art. 147 alin. 1 din Regulamentul de Aplicare al OG nr. 2/2001.

În probațiune, intimata a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

La data de 20.10.2015, petentul a depus răspuns la întâmpinare prin care a învederat că obiectul acțiunii nu rezidă în contestarea procesului-verbal menționat sub aspectul condițiilor de formă cerute de lege, ci sub aspectul temeiniciei sale, invocând faptul că nu a săvârșit contravenția imputată. Acesta a arătat că în momentul traversării intersecției menționate de agentul de poliție, culoarea semaforului era verde, iar din sens opus a venit un autoturism taxi ce a virat la stânga, motiv pentru care plecarea petentului de la semafor s-a produs cu întârziere.

La termenul de judecată din data de 27.11.2015, instanța, considerându-le admisibile potrivit art. 258 alin. 1 rap. la art. 255 alin. 1 Cod proc. civ., a încuviințat pentru ambele părți, proba cu înscrisuri – aceasta fiind administrată prin depunere la dosarul cauzei - și în plus, pentru reclamant, proba testimonială cu martorul G________ M_______ – administrată prin audierea acestuia, declarația fiind consemnată la dosarul cauzei (f.52).

Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Plângerea contravențională este întemeiată.

În fapt, în data de 20.06.2015, un agent constatator din cadrul instituției intimate a întocmit procesul-verbal de constatare a contravenției _________, nr. xxxxxx. În descrierea situației de fapt din procesul-verbal a fost consemnat faptul că la data de 20.06.2015, ora 23:47, în timp ce conducea autoturismul cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX, petentul a pătruns în intersecția Calea 13 Septembrie cu __________________________, fără a respecta semnificația culorii „roșu” a semaforului.

Temeiurile juridice invocate de agentul constatator au fost reprezentate de dispozițiile art. 52 alin. 1 din Regulamentul de Aplicare al OUG nr. 195/2002 și art. 100 alin. 3 lit. d din OUG nr. 195/2002, iar sancțiunile aplicate au constat în amendă contravențională în cuantum de 390 lei, precum și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile, fiind aplicată și măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere.

Prezenta plângere contravențională respectă cerința introducerii la instanță în termenul legal de 15 zile de la comunicare, prevăzut de art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001, având în vedere că procesul-verbal de constatare a contravenției i-a fost înmânat petentului la data de 20.06.2015, în vreme ce plângerea a fost depusă la oficiul poștal la data de 22.06.2015 (f.11).

În drept, instanța constată că cererea petentului are natura unei plângeri contravenționale, astfel cum aceasta este reglementată de OG nr. 2/2001, fiind învestită cu exercitarea unui control sub aspectul legalității și temeiniciei procesului-verbal de constatare a contravenției a cărui anulare se solicită, precum și asupra modului de individualizare a sancțiunii aplicate, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001.

În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal contestat de petent, instanța reține că petentul nu a formulat critici referitoare la condițiile formă. Având în vedere acest aspect, precum și faptul că, examinând procesul-verbal prin prisma motivelor de nulitate ce pot fi reținute din oficiu de instanță, potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001, nu există nicio deficiență care să atragă ineficacitatea acestuia, instanța constată a fi îndeplinite condițiile formale ale procesului-verbal contestat în cauză.

În continuare, instanța apreciază că, în temeiul art. 34 alin. (1) din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, dar și din întreaga economie a actului normativ indicat, procesele-verbale de sancționare contravențională se bucură de o prezumție relativă de temeinicie, în ipoteza în care faptele sunt constatate personal de agenții constatatori (ex proprii sensibus), fiind acte autentice de natură administrativă, întocmite de funcționari publici aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Regula de drept mai sus enunțată este în acord cu dispozițiile conținute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, reprezentând o restrângere justificată, proporțională și care urmărește un scop legitim, a unei garanții prevăzute de Convenție, respectiv a prezumției de nevinovăție.

Cu titlu de hotărâre relevantă, instanța reține că în cauza Salabiaku vs. Franța (nr. xxxxx/83 din 7.10.1988) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, cu valoare de principiu, în sensul că reglementarea unor prezumții în defavoarea persoanelor învinuite de săvârșirea unor fapte penale, implicit restrângerea prezumției de nevinovăție, nu este de plano în dezacord cu normele Convenției, atâta timp cât persoana învinuită poate în mod rezonabil proba contrariul, iar puterea de apreciere a judecătorului nu este golită de conținut.

Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța constată faptul că petentul a invocat că nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa. Totodată, instanța reține că potrivit temeiului juridic invocat de agentul constatator, respectiv art. 100 alin. 3 lit. d din OUG nr. 195/2002, constituie contravenție nerespectarea semnificației culorii roșii a semaforului, art. 52 alin. 1 din R.A OUG nr. 195/2002 statuând faptul că semnalul de culoare roșie interzice trecerea.

Astfel, având în vedere criteriile stabilite de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Escoubet c. Belgiei, instanța apreciază că sancționarea petentului cu amendă contravențională în cuantum de 390 lei și cu suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile pentru săvârșirea unei contravenții constituie o acuzație în materie penală, devenind incidente garanțiile specifice prevăzute de art. 6 din Convenție. În consecință, instanța constată faptul că deși procesul verbal întocmit se bucură de prezumția de legalitate, veridicitate și autenticitate, aceasta nu este de natură să înfrângă total prezumția de nevinovăție a petentului, ci presupune doar o inversare a sarcinii probei, aceasta revenind petentului, după cum a reținut și Curtea în cauza N_______ G_______ c. României. Instanța reține că dreptul la apărare al petentului este respectat în măsura în care acesta are acces la un „tribunal” în sensul art. 6 CEDO în fața căruia poate administra probe prin care să-și probeze nevinovăția.

În mod concret, instanța apreciază că petentului i s-a dat ocazia de a-și prezenta punctul de vedere prin introducerea plângerii contravenționale, precum și prin posibilitatea de a solicita administrarea probelor pe care le consideră concludente. Sub acest aspect, instanța reține că martorul propus de petent spre a fi audiat, a confirmat susținerile acestuia, arătând că în momentul pătrunderii în intersecția menționată, semaforul avea culoarea verde (f.52), agentul de poliție oprindu-l pe petent la o distanță considerabilă de intersecția respectivă, aproximativ 3 km.

Astfel, în temeiul principiului liberei aprecieri a probelor, consacrat de art. 264 alin. (2) C__. coroborat cu art. 324 C__., instanța apreciază că declarația martorului menționat este veridică și de natură să răstoarne prezumția de temeinicie a procesului-verbal de constatare a contravenției. Pentru a reține astfel, instanța are în vedere faptul că martorul s-a aflat în autoturism împreună cu petentul, având o percepție directă asupra împrejurărilor faptice învederate de acesta, confirmându-le în totalitate. Instanța nu poate primi drept întemeiată susținerea intimatei, potrivit căreia faptul că martora este soția petentului reprezintă per se un argument care să denote caracterul subiectiv al declarației acesteia, având în vedere că instanța nu a sesizat niciun indiciu cu privire la acest aspect cu ocazia audierii; dimpotrivă, declarația testimonială este apreciată de judecătorul fondului ca fiind pe deplin credibilă.

În aceste condiții, instanța apreciază că procesul-verbal contestat în cauză nu respectă condiția temeiniciei, din mijloacele de probă administrate în cauză rezultând că fapta petentului nu întrunește elementele constitutive ale contravenției imputate.

În lumina acestor considerații, instanța va admite plângerea contravenționale și va dispune anularea procesului-verbal de constatare a contravenției _________ nr. xxxxxx, emis de intimată.

În ceea ce privește capătul de cerere constând în obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată, instanța reține că sunt întrunite condițiile art. 435 alin. 1 Cod proc. civ., acțiunea reclamantei urmând să fie admisă. În acest sens, instanța constată faptul că a fost dovedită efectuarea cheltuielilor de judecată constând în achitarea taxei de timbru judiciar în cuantum de 20 lei (f.16), precum și cea a onorariului de avocat în cuantum de 850 lei (f.51), potrivit dispozițiilor art. 452 Cod proc. civ., motiv pentru care va admite și acest capăt de cerere și va dispune obligarea debitoarei la plata sumei de 870 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite plângerea contravențională formulată de petentul G________ G______ E____, CNP xxxxxxxxxxxxx, cu domiciliul în oras Magurele, ____________________, J____ Ilfov în contradictoriu cu intimata D____ B______ RUTIERA, cu sediul în sector 3, București, ________________________. 9-15.

Dispune anularea procesului-verbal de sancționare contravențională _________ nr. xxxxxx din data de 20.06.2015.

Obligă intimata la plata către petent a sumei de 870 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 5 București.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 15.01.2016.

P_________ GREFIER

A________ M_____ S_______ D____ E____ M_______

red. A.M.S./12.02.2016

tehnored. D.E.M./19.01.2016/ 4 ex.

______________./­­