Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL C________

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia civilă Nr. 1601

Ședința publică de la 21 Octombrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: I____-L____ O______-D__

JUDECĂTOR: C_______ N_____

GREFIER: E______ D_____

Pe rol soluționarea apelului în contencios administrativ având ca obiect – anulare proces verbal de contravenție R14 NR.xxxxxxx/03.09.2014, formulat de apelanta intimată C.N.A.D.N.R.S.A. – C______, cu sediul în București, ___________________. 401A, sector 6, București, în contradictoriu cu intimata petentă _________________.C________ - PRIN ADM.S____ M_______, cu sediul în C________, ____________________, mr. 97, jud. C________, îndreptat împotriva sentinței civile nr. 683/29.01.2015, pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședință publică se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită conform disp. art. 155 Cod pr.civ.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care evidențiază părțile, obiectul litigiului, modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare și stadiul procesual, după care;

Instanța constată că nu au fost solicitate probe noi în apel și nu au fost formulate alte cereri.

Instanța, reținând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în raport de prevederile art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC, constată încheiată cercetarea judecătorească în temeiul art. 244 NCPC și rămâne în pronunțare asupra apelului.

TRIBUNALUL,

Asupra apelului de fata, constata urmatoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Fetești la data de 25 septembrie 2014, sub nr. XXXXXXXXXXXXX, petenta ______________, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea Procesului verbal de contraventie _______ 14 nr. xxxxxxx/03 septembrie 2014, pe DN 2 A km 113+500m.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că la data de 12.05.2014 angajatul societății a achitat rovinietă pentru autoturismul cu nr. XXXXXXXXX, din eroare fiind trecut de către operatori un număr greșit, respectiv XXXXXXXXX. Precizează și faptul că fiind solicitate, in aceeasi ocazie, 2 roviniete angajatul societății nu a observat greșeala săvârșită.

Acțiunea formulată a fost motivată în drept pe OG nr. 15/2002, OG nr. 2/2001..

La data de 17 octombrie 2014 prin serviciul registratură intimata a depus la dosar întâmpinare, respectiv actele care au stat la baza emiterii actului contraventional contestat, iar reclamantul a depus actele masinii.

Prin rezoluția din data de 06 oct. 2014 a fost fixat prim termen de judecată la data de 22 2014, fiind citate părțile, în ședință publică.

La termenul din data de 22 oct.2014 instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Fetești și a rămas în pronunțare.

Prin sentința civilă nr. 1878/22.10.2014 pronuntata de Judecătoria Fetesti, s-a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Fetești si s-a dispus declinarea competentei solutionării cauzei către Judecătoria C________.

In sedința publică din data de 15.01.2015, instanța a luat act de precizarea apărătorului petentei in sensul că intelege să solicite in subsidiar inlocuirea sancțiunii contraventionale, cu avertismentul.

În cursul procedurii pentru soluționarea cauzei a fost admisă la cererea ambelor părți proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Prin sentinta civila nr. 683/29.01.2015, pronunțată de Judecătoria C________ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, a fost admisa plangerea contraventionala formulata de petenta _________________.C________ - PRIN ADM.S____ M_______, în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R.S.A. – C______ si s-a dispus anularea procesului verbal de constatare a contraventiei _________, nr.xxxxxxx/3.09.2014 emis de intimat.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, Judecatoria a retinut urmatoarele:

„Analizând probele din dosar, instanța învestită cu soluționarea plângerii, cu respectarea prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001, verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

Cu privire la legalitatea procesului verbal instanța constată că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea prevederilor art. 17 din O.G. 2/2001, conținând toate mențiunile a căror lipsă se sancționează cu nulitatea absolută.

Nu au fost invocate motive de nulitate relativă.

Analizând actele dosarului, instanța reține că la data de 03.09.2014 s-a dispus sancționarea petentei cu amendă contravențională în cuantum de 2750 lei, constatându-se că în data de 03.09.2014 autovehiculul categoria E cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX aparținând acesteia a circulat pe DN 2A km113+500m, Giurgeni, I_______, fără a deține rovinietă valabilă.

În ce privește temeinicia procesului-verbal contestat, acesta se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, instanței de judecata ii revenind rolul de a verifica, în conformitate cu art. 34 din OG nr. 2/2001, la cererea petentului dacă cele cuprinse în procesul-verbal corespund realității.

In acest sens instanța arată că potrivit jurisprudenței Curții EDO materia contravențiilor este asimilată materiei penale, fiindu-i aplicabile garanțiile art. 6 din Convenția EDO. De asemenea, Convenția nu se opune unei prezumții de legalitate și temeinicie a procesului-verbal insă cu două condiții: sancțiunea prevăzută de lege să nu fie gravă și să existe posibilitatea administrării de probe in vederea răsturnării prezumției de către petent, in acest sens pronunțându-se Curtea EDO în hotărârile A_____ c României, H______ c României, N_______ G_______ c României.

In cazul de față sancțiunea aplicată, una pecuniară și de un cuantum moderat nu este de natură a împiedica existența unei prezumții de legalitate și temeinicie a procesului-verbal contestat, iar în vederea răsturnării prezumției petentei i s-a încuviințat proba cu înscrisuri.

In data de 12 mai 2014, ora 16.26 la punctul OMV PETROM situat in __________________________. 14A, municipiul Bacau, a fost achizitionata rovinieta tip F-Mf MTMA >=12,0 >4 axe, pentru auto cu nr. de inmatriculare XXXXXXX, rovinieta valida 12.05.2014 ora 16,25 pana la 12.05.2014 ora 23,59, clientul fiind identificat cu C.U.I RO8375820, conform bonului fiscal nr. 127(fila 11).

La același punct de achiziție, la ora 16.28, acelasi client identificat cu C.U.I. RO8375820,a achizitionat rovinieta valida 13.05.2014 ora 00.000 pana la 13.05.2014 ora 23,59. În dovada de achiziție a fost însa inserat nr. auto ca fiind XXXXXXX.

Avand in vedere aceste aspecte, instanța apreciază ca probele administrate în cauză nu sunt suficiente pentru a înlătura prezumția de nevinovăție a petentului, dubiul profitand acestuia.

In consecinta, instanta va admite plangerea contraventionala si va dispune anularea procesului verbal de constatare a contraventiei _________, nr.xxxxxxx/3.09.2014 emis de intimat”.

Intimatul a formulat apel impotriva sentintei pronuntate de Judecatoria Constanta, prin care a solicitat admiterea apelului, modificarea in tot a hotararii apelate, in sensul respingerii plangerii si mentinerii procesului verbal.

In dezvoltarea motivelor de apel, a aratat apelantul ca un aspect important pe care nu l-a retinut instanta de fond a fost culpa intimatului petent, in sensul ca atunci cand a achizitionat rovinieta, nu a verificat daca datele inserate in rovinieta sunt corecte si corespund cu datele din certificatul de inmatriculare.

Intimatul petent a depus la dosar intampinare, solicitand respingerea apelului ca nefondat, reluand apararile din plangerea contraventionala.

Examinand hotararea apelata prin prisma motivelor invocate si a dispoz. art. 476 si urm. NCPC, Tribunalul retine ca apelul este nefondat din urmatoarele considerente:

Cu titlu preliminar, instanța reține că, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost scoase de sub incidența dreptului penal și procesual penal, în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului (în continuare ”Curtea”, cauzele Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kadubec c. Slovaciei), acest gen de contravenții intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (în continuare ”Convenția”). La această concluzie conduc două argumente: norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (Ordonanța de Urgență a Guvernului numărul 195/2002 se adresează tuturor cetățenilor); sancțiunile contravenționale aplicabile (amenda și sancțiunile complementare) urmăresc un scop preventiv și represiv.

Curtea a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, N____ c. României, A_____ c. României) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are în sensul art. 6 din Convenție „caracter penal”.

Conform jurisprudenței acesteia, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenție, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga Taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei beneficiaza de prezumtia de legalitate si temeinicie, prezumtie care, desi neconsacrata legislativ, este unanim acceptata, atât în doctrina de specialitate, cât si în practica instantelor judecatoresti. O astfel de prezumtie nu încalca dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natura a încalca prezumtia de nevinovatie.

Dupa cum a constatat si Curtea (Salabiaku c. Frantei, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28; Telfner c. Austriei, no xxxxx/96, § 16, 20 mart. 2001; A_____ c. României, no xxxxx/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumtiile de fapt si de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisa utilizarea acestora si în materie penala (cum este calificata si materia contraventionala prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovatiei faptuitorului, daca sunt îndeplinite doua conditii: respectarea unor limite rezonabile, tinându-se cont de miza litigiului, si respectarea dreptului la aparare. În prezenta cauza, atât miza litigiului, cât si asigurarea posibilitatii petentei de a-si dovedi sustinerile, de a combate prezumtia de legalitate si temeinicie, permit aplicarea acestei prezumtii.

Instanța a reținut că la data de 03.09.2014, s-a dispus sancționarea petentei cu amendă contravențională în cuantum de 2750 lei, constatându-se că în data de 03.09.2014 autovehiculul categoria E cu nr. de înmatriculare XXXXXXXX aparținând acesteia a circulat pe DN 2A km113+500m, Giurgeni, I_______, fără a deține rovinietă valabilă.

Referitor la temeinicia procesului-verbal contestat, s-a retinut ca acesta se bucură de o prezumție relativă de legalitate și temeinicie, instanței de judecata ii revenind rolul de a verifica, în conformitate cu art. 34 din OG nr. 2/2001, la cererea petentului dacă cele cuprinse în procesul-verbal corespund realității.

Din inscrisurile depuse la dosar, rezulta ca, in data de 12 mai 2014, ora 16.26, la punctul OMV PETROM situat in __________________________. 14A, municipiul Bacau, a fost achizitionata rovinieta tip F-Mf MTMA >=12,0 >4 axe, pentru auto cu nr. de inmatriculare XXXXXXX, rovinieta valida pentru perioada 12.05.2014 ora 16,25 pana la 12.05.2014 ora 23,59, clientul fiind identificat cu C.U.I RO8375820, conform bonului fiscal nr. 127(fila 11).

La același punct de achiziție, la ora 16.28, acelasi client identificat cu C.U.I. RO8375820,a achizitionat rovinieta valida pentru perioada 13.05.2014 ora 00.000 pana la 13.05.2014 ora 23,59, in dovada de achiziție fiind, însa, inserat nr. auto ca fiind XXXXXXX.

Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta de fond corect a retinut ca exista un dubiu raportat la valabilitatea rovinietei, dubiu care profita petentului, potrivit principiului in dubio pro reo.

In atare situatie, in mod corect instanta de fond a apreciat ca probele administrate în cauză nu sunt suficiente pentru a înlătura prezumția de nevinovăție a petentului, dubiul cu privire la valabilitatea rovinietei profitand acestuia.

În consecință, instanta de control judiciar constata ca prima instanta a facut o corecta aplicare a normelor juridice incidente situatiei de speta, a pronuntat o hotarare legala si temeinica, in cuprinsul careia sunt redate motivele de fapt si de drept care argumenteaza solutia.

Dand eficienta juridica considerentelor expuse, instanta, in temeiul art.480 NCPC, va respinge apelul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge apelul formulat de ______________ C________, cu sediul în C________, ____________________, mr. 97, jud. C________, în contradictoriu cu CNADNR S.A. C______, cu sediul în București, ___________________. 401A, sector 6, București, împotriva Sentinței civile nr. 683/29.01.2015, pronunțată de Judecătoria C________, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 21.10.2015.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

I____-L____ O______-D__ C_______ N_____

GREFIER,

E______ D_____

Jud.fond. C.I. B____

Tehnored.jud.decizie: I.-L. O.-D./4 ex./29.10.2015