Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX - recurs – plângere contravențională –

ROMÂNIA

TRIBUNALUL S______

SECȚIA DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR. 589

Ședința publică din 3 septembrie 2014.

Președinte: N______ D_____ C_______

Judecător: O_________ G_______

Judecător: P_____ C_______

Grefier: Vințilă C______ B_____

Pe rol, judecarea recursului declarat de petentul M_________ S______, prin primar, cu sediul în municipiul S______, _______________. 5 A, județul S______ împotriva sentinței civile nr. 3254 din data de 17.05.2013, pronunțată de Judecătoria S______ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimată fiind Z_____ G_______ M______, domiciliată în comuna Stroiești, ______________________________.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la prima strigare a cauzei se constată lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța dispune lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o nouă strigare, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.

Procedura este legal îndeplinită.

La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare, la sfârșitul ședinței de judecată se constată lipsa părților.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constatând probatoriul epuizat și recursul în stare de judecată, îl reține pentru soluționare.

După deliberare,

TRIBUNALUL

Asupra recursului de față, constată:

Prin sentința civilă nr. 3254 din data de 17.05.2013, pronunțată de Judecătoria S______ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX a fost respinsă cererea de înlocuire a amenzii aplicate prin procesul-verbal __________ nr. xxxxxxx din 28.08.2007 cu sancțiunea obligării la prestarea unei munci în folosul comunității, formulată de petentul M_________ S______ – Poliția Locală S______ – prin primar, în contradictoriu cu intimata Z_____ G_______ M______ domiciliată în ___________________________________________, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin cererea formulată de organul constatator M_________ S______ – Poliția Locală S______ la data de 12.02.2013 și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXXXX din aceeași dată, s-a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate contravenientei Z_____ G_______ M______ cu sancțiunea obligării acestuia la prestarea unei activități în folosul comunității.

În motivarea cererii, petentul a arătat că prin procesul verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx/28.08.2007 numita Z_____ G_______ M______ a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 25 lei procesul verbal de contravenție nu a fost atacat cu plângere, sancțiunea amenzii contravenționale a rămas definitivă și nu există posibilitatea executării

Sesizarea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 9 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, în temeiul art. 242 alin.2 C.proc.civ., petentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În dovedirea cererii au fost depuse înscrisuri.

În conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cererea având ca obiect transformare amendă este scutită de taxa judiciară de timbru, iar conform dispozițiilor art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, este scutită și de plata timbrului judiciar.

Legal citată, intimata nu s-a prezentat în instanță și nu a formulat întâmpinare.

La termenul de judecată din data de astăzi, în baza art. 167 din Codul de procedură civilă, considerând legală, pertinentă și concludentă soluționării cauzei, instanța a încuviințat proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de constatare a contravenției __________ nr. xxxxxxx/28.08.2007 întocmit de M_________ S______ – Poliția Locală S______, intimata Z_____ G_______ M______ a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 25 lei pentru săvârșirea unei contravenții prevăzute de HCL nr. 81/2001.

Deoarece contravenientul nu a achitat amenda stabilită și nici nu a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de constatare a contravenției, s-a trecut la executarea silită a amenzii contravenționale.

Deși contravenienta Z_____ G_______ M______ a fost somat să achite amenda, aceasta s-a sustras de la achitarea debitului, ocazie cu care s-a constatat că nu există posibilitatea executării silite, conform adresei nr. 6418 din data de 18.12.2012 a Primăriei comunei Stroiești (fila 6).

Referitor la posibilitatea înlocuirii amenzii contravenționale cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, art. 9 alin. 3 din O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor prevede că atunci când contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, organul din care face parte agentul constatator va sesiza instanța de judecată pe a cărei rază teritorială s-a săvârșit contravenția, în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității, ținându-se seama de partea din amendă care a fost achitată.

Posibilitatea sesizării instanței este prevăzută și de art. art. 39¹ alin.1 din O.G. nr. 2/2001, care stabilește că în cazul în care contravenientul nu a achitat amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii și nu există posibilitatea executării silite, contravenientul poate sesiza instanța în circumscripția căreia s-a săvârșit contravenția, în vederea înlocuirii amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității ținându-se seama, după caz, și de partea din amendă care a fost achitată.

Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, în cazul în care contravenientul, citat de instanță, nu a achitat amenda în termenul prevăzut la alin.1, instanța procedează la înlocuirea amenzii cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității pe o durată maximă de 50 de ore, iar pentru minori începând cu vârsta de 16 ani, de 25 de ore.

Referitor la soluționarea cererii de înlocuire a amenzii contravenționale cu sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității, instanța de fond a constatat că prin decizia nr. 7 din 20.09.2010 Înalta Curte de Casație și Justiție a fost admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, stabilindu-se că dispozițiile art. 9 alin. 3 – 5 din O.G. nr. 2/2001, prin raportare la dispozițiile art. 9 alin. 1 și 2 din aceeași ordonanță și la dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 55/2002, se interpretează în sensul admisibilității cererilor de înlocuire a sancțiunii amenzii cu sancțiunea obligării contravenientului la prestarea unei activități în folosul comunității. indiferent dacă contravențiile săvârșite sunt prevăzute și sancționate prin legi, ordonanțe ale Guvernului sau alte acte cu caracter normativ și chiar dacă actul care stabilește și sancționează contravențiile nu prevede, alternativ cu sancțiunea amenzii, sancțiunea prestării unei activități în folosul comunității.

Examinând înscrisurile aflate la dosar, prin prisma dispozițiilor legale menționate anterior, prima instanță a constatat că din verificările efectuate de primăria unde domiciliază contravenienta, rezultă că aceasta nu a achitat amenda aplicată în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a sancțiunilor și, de asemenea, că nu există posibilitate de plată. (fila 6)

Însă, instanța de fond a apreciat că nu există o imposibilitate a executării silite, condiție necesară pentru admiterea acțiunii, impusă de art. 9 alin. 3 din O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Instanța a considerat că ancheta socială efectuată de Primăria Comunei Stroiești nu cuprinde informații cu privire la starea materială a intimatei. Astfel, cu ocazia efectuării anchetei sociale s-a constatat că numita Z_____ G_______-M______ este plecată din localitate și nu sunt deținute date privind starea civilă, materială și financiară a acesteia.

De asemenea, instanța a reținut că din adresa emisă de DGFP S______ rezultă că intimata figurează în evidențele organului fiscal pe anul 2012 cu alte venituri în sumă de 120 lei.

Raportat la cuantumul acestor venituri și la suma de 25 lei ce face obiectul titlului executoriu ce stă la baza executării silite demarate împotriva intimatei, prima instanță a reținut că nu este dată imposibilitatea executării silite a creanței din titlul executoriu.

Așadar, în condițiile în care, prin prisma art. 1169 Cod civil și 129 alin. 1 Cod procedură civilă, petentul avea obligația de a proba existența imposibilității de executare silită împotriva intimatei și nu a probat acest aspect, instanța reține că se impune respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

Cum imposibilitatea executării silite reprezintă o condiție sine qua non pentru înlocuirea unei amenzi contravenționale cu prestarea unei munci în folosul comunității, neîndeplinirea acestei condiții impune imposibilitatea înlocuirii.

Față de considerentele expuse, prima instanță a respins cererea de înlocuire a amenzii aplicate prin procesul-verbal __________ nr. xxxxxxx din 28.08.2007 cu sancțiunea obligării la prestarea unei munci în folosul comunității, formulată de petentul M_________ S______ – Poliția Locală S______ – prin primar, în contradictoriu cu intimata Z_____ G_______ M______, ca neîntemeiată.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul M_________ S______ – Poliția Locală S______ la data de 08.07.2013, arătând următoarele:

Hotărârea judecătoriei a fost dată cu aplicarea greșită a legii (art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă) și a actelor juridice deduse judecății (art. 304 pct. 8 Cod procedură civilă).

Prin cererea formulată de organul constatator M_________ S______ – Poliția Locală S______ la data de 12.02.2013 și înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. XXXXXXXXXXXXX din aceeași dată, s-a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale aplicate contravenientei Z_____ G_______ M______ cu sancțiunea obligării acestuia la prestarea unei activități în folosul comunității.

În motivarea cererii, petentul a arătat că prin procesul verbal de contravenție __________ nr. xxxxxxx/28.08.2007 numita Z_____ G_______ M______ a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 25 lei procesul verbal de contravenție nu a fost atacat cu plângere, sancțiunea amenzii contravenționale a rămas definitivă și nu există posibilitatea executării.

Având în vedere că petenta nu a achitat cu rea credință amenda în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sancțiunii, precum și faptul că nu are domiciliul în municipiul S______, s-a procedat conform prevederilor art. 39 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.

Instanța de fond a analizat cererea de chemare în judecată apreciind, raportat la faptul că aceasta figurează în evidențele D.G.F.P. S______ cu suma de 120 lei reprezentând venituri și suma de 25 lei ce face obiectul titlului executoriu, că aceasta nu poate fi obligată la prestarea unei munci în folosul comunității.

Deși s-a dovedit existența amenzii și starea de insolvabilitate a contravenientei asumată de către Primăria Comunei Stroiești, instanța susține că intimata poate fi executată silit. Procedând astfel, se dă posibilitatea ca persoana sancționată contravențional care nu are venituri ce ar putea fi executate silit în procedura executării amenzii contravenționale, nu va putea fi sancționată în mod efectiv. Practic, persoanele care nu au venituri executabile în contul amenzii contravenționale aplicate beneficiază de „imunitate de facto”. Astfel este încurajată reaua credință (persoanele care nu au venituri declarate sunt încurajate să nu plătească amenda pentru că știu că nici o altă sancțiune nu li se poate aplica. Instanțele, alături de agenții constatatori, sunt datoare să sancționeze cât mai prompt persoanele care săvârșesc fapte contravenționale, fără însă a nesocoti drepturile și libertățile.

În concluzie, s-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate, admiterea acțiunii și înlocuirea amenzii cu sancțiunea obligării contravenientei la prestarea unei activități în folosul comunității.

Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor art. 3041 Cod procedură civilă, Tribunalul reține următoarele:

În mod întemeiat instanța de fond a apreciat că nu există o imposibilitate a executării silite, condiție necesară pentru admiterea acțiunii, impusă de art. 9 alin. 3 din O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

În speță, nu a fost demonstrată starea de insolvabilitate a contravenientei, dimpotrivă, în evidențele D.G.F.P. S______ aceasta figurează cu venituri în sumă de 120 lei.

Faptul că numita Z_____ G_______-M______ este plecată din localitate și că nu sunt deținute date privind starea civilă, materială și financiară a acesteia nu conduce de plano la concluzia că executarea silită a creanței din titlul executoriu este imposibilă. Chiar dacă s-ar admite cererea și s-ar înlocui amenda cu obligația prestării unei activități în folosul comunității, aceleași impedimente ar putea fi invocate și în procedura de executare a acestei din urmă obligații, ceea ce ar da naștere unui cerc vicios.

În consecință pentru motivele expuse mai sus instanța va respinge recursul ca nefundat.

Pentru aceste motive,

În numele Legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de petentul M_________ S______, prin primar, cu sediul în municipiul S______, _______________. 5 A, județul S______ împotriva sentinței civile nr. 3254 din data de 17.05.2013, pronunțată de Judecătoria S______ în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, intimată fiind Z_____ G_______ M______, domiciliată în comuna Stroiești, ______________________________.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 3 septembrie 2014.

Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,

N______ D_____ C_______ O_________ G_______ P_____ C_______ Vințilă C______

Red. N.D.C.

Judecător fond: Cosovăț A.

Tehnored. V.C. 2 ex./23.09.2014.