Cod ECLI ECLI:RO:TBMHD:2016:017.xxxxxx

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL M________

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA Nr. 1/2016

Ședința publică de la 12 Ianuarie 2016

Completul compus din:

PREȘEDINTE M________ L____ B_____

Judecător A_______ O______

Grefier A____ C_______ N__

Pe rol judecarea apelului formulat de apelanta intimată C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA împotriva sentinței nr. 2620/17.09.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul petent B______ M____-D_____, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție _______ 15 nr. xxxxxxx din data de 16.02.2015.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință care învederează că prin cererea de apel și întâmpinare părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;

Nemaifiind cereri de formulat, probe de administrat și excepții de invocat instanța reține cauza spre soluționare .

TRIBUNALUL

Deliberând asupra apelului constată următoarele:

Prin sentința nr. 2620/17.09.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul B______ M____ D_____ în sensul că a fost anulat procesul verbal de contravenție _______ 15 nr. xxxxxxx din data de 16.02.2015 și a obligat intimata la plata către petent a sumei de 320 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx /16.02.2015 încheiat de către reprezentanții intimatei, petentul B______ M____ D_____ a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

S-a reținut în sarcina petentului faptul că la data de 04.11.2014, ora 21.41, autovehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX aparținând petentului a circulat pe drumul național DN 6 la km. 618+000 m de pe raza localității Sânnicolau M___, județul T____, fără a deține rovinietă valabilă.

S-a mai menționat că proba se face cu foto xxxxxx-xxxxxxxxxx-xxxxxxx.

Totodată , în procesul-verbal de contravenție mai sus indicat s-a precizat că acest act a fost încheiat în lipsa contravenientului sau a martorilor, întrucât constatarea contravenției a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control al rovinietei – SIEGMCR, conform prevederilor art. 9 alin. 2 și 3 din OG nr. 15/2002 cu modificările și completările ulterioare.

În procesul-verbal contestat s-a mai menționat că a fost generat și semnat electronic conform prevederilor legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001 de către C_________ L______ cu autorizația de control nr. 8.0.272 și certificatul calificat emis de Certsign SA – furnizor de servicii de certificare acreditat potrivit legii.

Instanța a constatat ca plângerea a fost introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, plângerea fiind înregistrată pe rolul instanței la data de 24.03.2015 împotriva procesului verbal de contravenție comunicat la data de 10.03.2015 (fila 5).

Instanța sesizată cu soluționarea plângerii contravenționale în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, a verificat legalitatea și temeinicia procesului-verbal contestat.

Verificând legalitatea procesului-verbal contestat, în temeiul disp. art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța a constatat că în cauză sunt incidente motivele de nulitate a procesului verbal de contravenție prevăzute de dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001, ce reglementează cazurile de nulitate absolută a procesului verbal contestat.

Petentul a invocat pe cale de excepție motive prin care se solicită constatarea nulității absolute a procesului verbal de contravenție.

Instanța a analizat motivele invocate pe cale de excepție referitoare la nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție în cadrul aspectelor privind legalitatea procesului verbal contestat, întrucât nu reprezintă veritabile excepții ci, dimpotrivă, se raportează la neregularități ale actului constatator al contravenției din punct de vedere al nelegalității.

Astfel, dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001 statuează că lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.

Dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001 stabilesc în mod expres care sunt cazurile pentru nerespectarea cărora intervine nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție contestat.

Precum rezultă din textul de lege mai sus menționat, lipsa semnăturii agentului constatator se sancționează cu nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție.

Fiind vorba despre nulități absolute exprese, vătămarea este prezumată, potrivit dispozițiilor procesual civile.

Din analiza coroborată a textelor legale citate mai sus, rezultă că prin art. 17 din OG nr. 2/2001 au fost consacrate în mod expres și în mod limitativ cazurile de nulitate absolută a procesului verbal de contravenție.

În acest sens, prin Decizia nr. 22/2007 pronunțată de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție în soluționarea recursului în interesul legii, s-a stabilit că sfera cauzelor ce atrag nulitatea absolută a procesului-verbal este restrânsă la cele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, pentru celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le îndeplinească un asemenea act intervenind nulitatea relativă, în condițiile prevăzute de art. 175 Noul C.proc.civ. coroborat cu art. 47 din OG nr. 2/2001, și anume numai dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului.

În motivarea acțiunii formulate (fila 2), petentul a invocat faptul că procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută întrucât actul constatator al contravenției nu poartă semnătura olografă a agentului constatator, invocând în acest sens Decizia nr. 6/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a soluționat recursul în interesul legii promovat în acest sens.

În cazul de față, instanța constată că procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx /16.02.2015 (fila 4) cuprinde data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, precum și descrierea faptei contravenționale fiind indicate data, ora și locul în care a fost săvârșită contravenția.

În ceea ce privește semnătura agentului constatator, instanța observă că procesul verbal de contravenție nu poartă semnătura olografă a acestuia, ci poartă doar ștampila organului din care face parte agentul constatator și mențiunea că a fost semnat electronic. Astfel, în procesul-verbal contestat s-a menționat că a fost generat și semnat electronic conform prevederilor legii nr. 455/2001 și HG nr. 1259/2001 de către C_________ L______ cu autorizația de control nr. 8.0.272și certificatul calificat emis de Certsign SA – furnizor de servicii de certificare acreditat potrivit legii.

Legea nr. 455/2001 reglementează regimul juridic al semnăturii electronice și al înscrisurilor în formă electronică, precum și condițiile furnizării de servicii de certificare a semnăturilor electronice.

Dispozițiile art. 4 pct. 2 din Legea nr. 455/2001 prevăd că înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificația inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar.

Având în vedere normele de interpretare literală a actelor normative, actul normativ OG nr. 2/2001 nu prevede modalitatea de a semna electronic un proces verbal de contravenție, iar Legea nr. 455/2001 nu prevede aplicarea semnăturii electronice asupra unui asemenea proces-verbal.

Ori, dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001, care condiționează semnarea (aplicarea semnăturii olografe) procesului verbal de contravenție de către agentul constatator, sunt imperative. Mai mult, semnătura electronică se poate aplica doar pe un act în formă electronică, ceea ce înseamnă că actul respectiv nu trebuie emis și transmis pe suport de hârtie.

Ca atare, instanța a apreciat că la întocmirea procesului verbal de contravenție nu au fost respectate dispozițiile imperative prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 în ceea ce privește semnătura agentului constatator, ceea ce atrage nulitatea absolută a acestuia, nulitatea ce poate fi constatată și din oficiu.

De asemenea, instanța a avut în vedere și Decizia nr. 6/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin care s-a soluționat recursul în interesul legii referitor la interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor raportat la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, prin care s-au stabilit următoarele: procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, încheiate potrivit art. 9 alin. 1 lit. a, alin. 2 și alin. 3 din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

Totodată, instanța a avut în vedere și prevederile art. 15 alin. 1 din Constituția României care statuează că cetățenii beneficiază de drepturile și de libertățile consacrate prin Constituție și prin alte legi și au obligațiile prevăzute de acestea.

A___. 2 al art. 15 din Constituția României stabilește că legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile.

Pe cale de consecință, întrucât procesul verbal de contravenție este lovit de nulitate absolută ca urmare a nerespectării cerințelor de legalitate prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, cerințe ce trebuie analizate cu prioritate de instanță față de aspectele vizând temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța consideră de prisos a mai analiza motivele de netemeinicie invocate de petent privind contravenția reținută în sarcina sa.

Având în vedere considerentele expuse mai sus, în temeiul disp. art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța a admis plângerea contravențională formulată de petent și a anulat procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx /16.02.2015 încheiat de către agentul intimatului.

In temeiul dispozițiilor art. 453 C. proc. civ. și art. 452 C.proc.civ., instanța având în vedere culpa procesuală a intimatului în demararea procedurilor judiciare, a obligat intimatul C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA să plătească petentului suma de 320 lei, reprezentând cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru în sumă de 20 lei, potrivit chitanței nr. xxxxxx (134) din 23.03.3015 (fila 8) și onorariu avocat în sumă de 300 lei, potrivit chitanței nr. 1/23.03.2015 (fila 9).

Împotriva acestei sentințe a formulat apel intimata C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA solicitând admiterea apelului așa cum a fost formulat în sensul menținerii sancțiunii amenzii aplicate prin procesul verbal de contravenție și să se dispună exonerarea intimatei de la plata cheltuielilor de judecată.

În motivare a arătat că instanța de fond a admis plângerea contravenționala, a dispus anularea procesului contestat _________ nr. xxxxxxx si a obligat intimata la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 320 lei.

F___ de invocarea Deciziei 6/2015 a ICCJ, este de părere ca orice act juridic, inclusiv deciziile ÎCCJ se aplica destinatarilor numai pentru viitor - ex nunc, nu si pentru trecut - ex tunc. Efectul ex nunc al deciziilor ICCJ constituie o aplicare a principiului neretroactivității, garanție fundamentala a drepturilor constituționale de natura a asigura securitatea juridica si încrederea cetățenilor in sistemul de drept. Pe cale de consecința, efectele deciziei ICCJ nu pot viza decât actele, inacțiunile sau operațiunile ce urmează a se înfăptui in viitor de către autoritățile implicate in activitatea de întocmire și comunicare a procesului verbal de contravenție si a înștiințării de plata, neputând sa reprezinte o lege mai favorabila.

La data întocmirii procesului verbal (16.02.2015), Decizia 6/2015 a ICCJ nu era pronunțată, astfel că agentul constatator nu avea obligația, stipulată explicit de legislație, de a semna olograf procesele verbale de constatare a contravenției.

Instanța de fond nu a făcut in mod corect aplicarea dispozițiilor art. 17 din O.G. 2/2001, O.G 15/2002 si ale Legii nr. 455/2001. Semnătura digitala reprezintă, in conformitate cu dispozițiile art. 4 din Legea 455/2001 date in forma electronica, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care prezintă următoarele caracteristici tehnice: este legata in mod unic de semnatar, asigura identificarea semnatarului, este creat prin mijloace controlate exclusiv de semnatar si este legata de datele in forma electronica, la care se raportează in așa fel încât orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.

Apariția acestui tip de semnătura este legata de necesitatea asigurării unor modalități securizate de comunicare in domeniul virtual care sa ateste autenticitatea documentelor transmise de utilizatori faciliteze raporturile economice, sociale, juridice la nivel global.

Semnăturile digitale reprezintă echivalentul in domeniul virtual al clasicelor semnături olografe toate ca acestea reprezintă o practica veche de sute de ani, bazata pe necesitatea societății umane de a conferi documentelor un caracter personal, individual sau de nereprodus, evoluția tehnica si crearea societății informaționale a impus tranziția de la stadiul de « manuscripte« la crearea unor mecanisme de siguranță in considerarea raporturilor sociale manifestând o componenta informatica tot mai pregnanta.

In acest sens, la nivel european a fost adoptata Directiva nr. 93/1999 iar in plan intern Legea nr. 455/2001, care stabilind cadrul general de aplicare al semnăturii electronice prevede ca « înscrisul in forma electronica căruia i-a fost incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, in ceea ce privește condițiile si efectele sale. cu înscrisul sub semnătura privata. Asemănător reglementarii clasice privind metode de autentificare a înscrisurilor, in domeniul informatic a fost adoptata Legea nr. 589/2004 privind activitatea notariala.

Din perspectiva naturii juridice a proceselor verbale de contravenție, este de observat ca reglementarea in materie nu încadrează in mod expres actele administrative (a se vedea Decizia 183/2003 a Curții Constituționale) in categoria actelor autentice, date fiind si numeroasele particularități ale acestora intre care prezumția relativa de legalitate, veridicitate si autenticitate, susceptibila de răsturnare prin orice mijloc de proba, spre deosebire de actele administrative de putere publica (autentice) in privința cărora este necesara înscrierea in fals a contestatorului sub aspectul faptei reținute.

De altfel, singura diferența intre semnătura olografa aflata in cuprinsul unui înscris sub semnătura privată si cea din cuprinsul unui proces verbal de constatare a contravenției întocmit in mod clasic pe o hârtie, o constituie calitatea semnatarului, care in acest din urma caz este un agent al statului, investit cu prerogative de putere publică .

Din examinarea dispozițiilor Legii nr. 455/2001 nu se poate retine nicio dispoziție legala care sa atribuie exclusivitate raporturilor juridice de drept privat in privința autentificării in sens informatic a documentelor electronice, de altfel, in conformitate cu dispozițiile art. 1 din HG nr. 1259/2001, act normativ emis in scopul aplicării Legii nr. 455/2001 orice persoana fizica sau juridica, aflata pe teritoriul României poate beneficia de servicii de certificare in vederea utilizării semnăturii electronice.

In acest sens, la nivel european prin Directiva nr. 93/1999 s-a reținut utilizarea semnăturilor electronice in sectorul public in cadrul administrațiilor naționale si comunitare si comunicările țintire administrații, precum si cu cetățenii si agenții economici in domenii precum achizițiile publice, fiscalitate, asigurări sociale, sănătate si justiție, impunându-se in sarcina statelor membre in art. 5 alin. 2 obligația de a nu refuza eficiența juridica a semnăturii electronice si posibilitatea de a fi acceptata ca proba in justiții din simplul motiv ca se prezintă in format electronic (iar nu olograf).

In plan intern, la nivelul administrației publice, instanța trebuie sa constate derularea unor programe finanțate de Uniunea Europeana având ca scop implementarea infrastructurii necesare utilizării semnăturii electronice la nivelul instituțiilor publice, semnătura electronica fiind deja utilizata in raporturile cu ANAF, ONRC, ITM, precum si autorități ale administrației publice locale.

De asemenea, instanța trebuie sa constate ca in aplicarea aquis-ului comunitar. Ministerul Justiției a elaborat Strategia de informatizare a sistemului judiciar pentru perioada 2010-2015 destinata implementării proiectelor derulate la nivelul Uniunii Europene de „e-justice" si ..e-law”, potrivit art. 67 din Hotărârea OSM nr. 387/2005, instanțele judecătorești utilizând de asemenea, semnătura digitala.

In consecința, ________________________ absurdum" ar însemna ca semnătura electronica sa fie destinata exclusiv agenților economici ale căror documente electronice ar căpăta valoare probatorie superioara celor emise de instituții ale statului, care si-ar vedea reduse prerogativele in plan virtual, rămânând izolate din punct de vedere al progresului tehnic si al recunoașterii valorii probatorii a semnăturii digitale, prin sancționarea cu nulitatea absoluta in lipsa formatului „ manuscriptae"

Prin urmare, chiar daca legiuitorul nu a consacrat expres posibilitatea creării si semnării in format digital a proceselor verbale de contravenție, aceasta nu înseamnă ca o asemenea modalitate de constatare a faptei si sancționare este lipsita de efecte juridice, si deci interzisa, o asemenea interpretare contravenind rațiunii avute in vedere de legiuitor in reglementarea raporturilor informatice si aquis-ului comunitar in materie.

In ceea ce privește modalitatea de aducere la cunoștința a sancționării de către intimat, instanța va constata ca potrivii art. 25 din OG. 2/2001 care constituie norma general in materie contravenționala „procesul verbal se va înmâna sau. după caz, se va comunica, in copie contravenientului". In acest sens este de remarcat ca legea nu prevede in ce format trebuie transmisa copia destinatarului, aceasta fiind expediata in cauza, pe suport de hârtie.

De aceea, un document informatic al cărui conținut este prezentat in instanța pe suport de hârtie cuprinzând procesul verbul de constatare a contravenției cu mențiunea semnării sale digitale conform prevederilor Legii. 455/2001 privind semnătura electronic si a HG NR. 1259/2001 alături de certificatul calificat furnizat de un agent acreditat, tot pe suport de hârtie si valabil pentru perioada întocmirii actului sancționator, sunt suficiente pentru a proba efectiva semnare digitala a actului sancționator.

A solicitat să se observe că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG. nr. 15/2002, coroborat cu O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

De asemenea, a solicitat să se observe că nu se poate reține culpa procesuală a C.N.A.D.N.R. S.A. - CESTRIN - condiție pentru acordarea cheltuielilor de judecata conform art. 451 N. Cod proc. Civ. - deoarece instituția a aplicat semnătura electronica pe procesul verbal contestat, conform reglementarilor in vigoare la data întocmirii acestuia. CESTRIN nu avea cum sa anticipeze apariția Deciziei 6/2015 a ICCJ iar daca desființarea procesului verbal se datorează faptului ca de la momentul emiterii sil pana in prezent au intervenit interpretări legislative care ii profita intimatului-petent, acestea nu sunt imputabile apelantei-intimate, astfel ca CESTRIN nu trebuie obligat la plata cheltuielilor de judecata.

In drept, au fost invocate dispozițiile art. 466 si art. 480 Noul C. proc. civ.

La data de 12.11.2015, prin serviciul registratură intimatul petent B______ M____ D_____ a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind temeinică și legală.

În motivare a arătat că prin motivele de apel C_______ Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România încearcă să inducă în eroare instanța interpretând după bunul plac decizia nr. 6/2015 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Consideră că în mod legal instanța de fond a admis plângerea contravențională, interpretând în mod corect prevederile deciziei nr.6/2015 prin care se menționează că „ procesele verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin.1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, încheiate potrivit art. 9 din alin. 1, lit.a, alin.2 și alin.3 din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.”

În drept și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 și art. 471 alin.6 din Codul de procedură civilă.

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și în raport de dispozițiile art. 47 6 – 479 N. C.proc. civ. instanța reține că apelul este nef0ndat pentru următoarele considerente:

Prin procesul verbal de contravenție _________ nr. xxxxxxx /16.02.2015 încheiat de către reprezentanții intimatei, petentul B______ M____ D_____ a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 250 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România reținându-se că la data de 04.11.2014, ora 21.41, autovehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare XXXXXXXXX aparținând petentului a circulat pe drumul național DN 6 la km. 618+000 m de pe raza localității Sânnicolau M___, județul T____, fără a deține rovinietă valabilă.

Instanța de apel constată că procesul verbal de contravenție este nelegal întocmit, lipsind semnătura agentului constatator, care are drept consecință nulitatea absolută a procesului verbal.

Prin decizia nr.6/2015 pronunțată în recurs în interesul legii, ÎCCJ a stabilit că „În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1-4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și alin. (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.”

Decizia este obligatorie pentru instanțele judecătorești, fiind aplicabilă și proceselor în curs de judecată cum este și cazul de față, neavând relevanță juridică împrejurarea că decizia nr.6/2015 pronunțată în recurs în interesul legii a fost emisă după încheierea actului sancționator .

Prin urmare, în prezenta cauză, deoarece procesul verbal a fost transmis petentului pe suport de hârtie și este semnat de agentul constatator prin folosirea semnăturii electronice și nu olograf, este lovit de nulitate absolută.

Cu referire la cheltuielile de judecată acordate de judecătorul fondului ,Tribunalul constată că ,în mod legal, s-a făcut aplicarea prevederilor art. 451, 453 alin. 1 C.p.c. ,apelanta-intimata fiind cea care a pierdut procesul și, în consecință, la solicitarea intimatului-petent a fost obligată la plata cheltuielilor de judecată efectuate la instanța de fond, respectiv taxa de timbru și onorariul apărătorului ales.

În consecință, în temeiul art.480 alin.1 C.proc.civ., Tribunalul va respinge apelul formulat de formulat de apelanta intimată C.N.A.D.N.R. S.A. – CESTRIN împotriva sentinței nr.2620/17.09.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul petent B______ M____ - D_____.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE.

Respinge apelul formulat de apelanta intimată C_______ NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMANIA SA- CESTRIN , cu sediul în mun. București, ____________________.401, sector 6 împotriva sentinței nr. 2620/17.09.2015 pronunțată de Judecătoria Drobeta T____ S______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX în contradictoriu cu intimatul petent B______ M____-D_____ CNP xxxxxxxxxxxxx ,domiciliat în mun. Drobeta T____ S______, ________________________________ nr. 43, ____________.2, _______________________.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Ianuarie 2016, la sediul Tribunalului M________.

Președinte, M________ L____ B_____		Judecător, A_______ O______
	Grefier, A____ C_______ N__

Red. MLB/Tehnored. ACN

Ex.4/10.02.2016

Cod operator 2626

Jud. fond C. F________