R O M Â N I A

JUDECĂTORIA A___ I____

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

SENTINȚA CIVILĂ NR. 2771/2015

Ședința publică de la 11 Noiembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE O___ C______

GREFIER M______ M______

Pe rol se află judecarea cauzei contencios administrativ și fiscal privind pe petent C____ I_____ – C_____ și pe intimat I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție CP NR. xxxxxxx.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul asistat de av. N_____ G___ A_______ și martorul F_____ G_____ A________, lipsă fiind intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Pentru a da posibilitate intimatului să se prezinte în fața instanței, cauza este lăsată la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședința publică la a doua strigare se prezintă petentul asistat de av. N_____ G___ A_______ și martorul F_____ G_____ A________, lipsă fiind intimatul.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

În temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001 instanța procedează la ascultarea petentului.

Petentul, având cuvântul, arată că circula pe banda de lângă axul drumului, pietonul se afla pe trotuar și crede că acesta avea intenția să traverseze însă și-a continuat deplasarea și a văzut pietonul în oglindă că a părăsit trotuarul. Mai arată că ulterior a fost oprit de un agent de poliție care a considerat că nu a acordat prioritate pietonului. Învederează instanței că se deplasa către Bazinul Olimpic iar pe sensul său de deplasare se aflau trei benzi de circulație.

Instanța procedează la audierea martorului F_____ G_____ A________, sub prestare de jurământ religios, declarația acestora fiind consemnată pe filă separat și atașată la dosar.

Mandatarul petentului învederează instanței că din eroare, la pagina a doua din plângere, în mod eronat s-a notat că martorul a făcut un pas pe trecerea de pietoni, însă nu făcuse.

La interpelarea instanței, mandatarul petentului arată că nu mai are alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat.

În temeiul art. 244 Cod pr. civ. instanța declară cercetarea procesului încheiată, fixează termen pentru dezbaterea fondului în ședință publică și având în vedere prevederile art. 392 Cod pr. civ. deschide dezbaterile asupra fondului.

Mandatarul petentului solicită admiterea cererii cum a fost formulată, să se dispună în principal anularea procesului verbal de contravenție contestat și a măsurilor aplicate, iar în subsidiar, în cazul în care instanța apreciază că s-ar putea reține în sarcina petentului vreo faptă, să se dispună înlocuirea măsurii amenzii cu aceea a avertismentului și înlăturarea măsurii privind reținerea permisului de conducere. Mai arată că petentul nu a comis fapta reținută în sarcina sa, martorul audiat la acest termen de judecată nu a făcut nici un pas pe trecerea de pietoni, fiind și el surprins de sancțiunea aplicată de către agentul constatator.

Mandatarul petentului învederează instanței că respingerea cererii formulate de către petent ar echivala cu pierderea locului de muncă de către acesta, având în vedere este angajat ca șofer și nu are nici un an de când este angajat. Nu solicită cheltuieli de judecată.

În temeiul art. 394 al. 1 Cod pr. civ. instanța consideră că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:

Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe în data de 23.04.2015, petentul C____ I_____ C_____ a solicitat, în principal, anularea procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 08.04.2015 și anularea măsurilor complementare dispuse, iar în subsidiar a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu avertismentul și înlăturarea sancțiunii de suspendare a dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile.

În motivare, petentul a arătat, în esență, că starea de fapt a fost reținută în mod greșit de către agentul constatator. Astfel, în momentul pretinsei fapte, petentul a precizat că pe sensul său de mers existau trei benzi de circulație, el circula pe banda de lângă axul drumului, iar pietonul se afla pe trotuar. Având în vedere că se afla deja pe trecerea de pietoni, a menționat petentul că nu mai putea opri în condiții de siguranță, astfel încât și-a continuat deplasarea.

În susținerea capătului de cerere subsidiar, petentul a arătat că fapta nu prezintă un grad de pericol social ridicat pentru siguranța participanților la trafic, precizând și faptul că este angajat de curând la o societate comercială, iar pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu îi este indispensabil permisul de conducere.

Plângerea a fost întemeiată în drept pe prevederile O.G. nr. 2/2001.

În probațiune, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și martori.

La dosarul cauzei a fost depusă dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei (f. 12).

Intimatul a formulat întâmpinare în cauză, solicitând respingerea plângerii ca neîntemeiată și menținerea procesului verbal atacat ca legal și temeinic. Sub aspectul temeiniciei, a precizat că fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul de serviciu, competent să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere. De asemenea, a susținut intimatul că procesul verbal, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară. A mai menționat intimatul că simpla negare a contestatorului nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe pertinente ori invocă împrejurări credibile.

Referitor la sancțiunea aplicată, intimatul a apreciat că s-a făcut o justă individualizare a răspunderii contravenționale‚ în raport cu criteriile stabilite de art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001. De asemenea, intimatul a precizat că procesul verbal atacat îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 modificată.

În probațiune, intimatul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și cu martori.

În drept au fost invocate prevederile O.G. nr. 2/2001 și O.U.G. nr. 195/2002.

Întâmpinarea și copia înscrisurilor anexate au fost comunicate petentului, care a formulat răspuns la întâmpinare, reiterând susținerile din plângerea formulată.

Instanța a încuviințat pentru părți și a administrat proba cu înscrisuri (f. 7-10, 22-24) și proba testimonială, fiind audiat martorul F_____ G_____ A________ (f. 40)

Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat în data de 08.04.2015, ora 12:22 de către intimatul I____________ de Poliție al Județului A___, petentul C____ I_____ C_____ a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 390 lei, iar ca măsură complementară i s-a suspendat exercitarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 135 lit. h) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată conform art. 100 alin. 3 lit. b) din O.U.G. 195/2002 (f. 7).

Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța învestită cu soluționarea unei plângeri contravenționale trebuie să verifice dacă aceasta a fost formulată în termenul prescris de lege, iar apoi, prin prisma probatoriului administrat, va proceda la analizarea legalității și temeiniciei procesului verbal, putând să hotărască și cu privire la individualizarea sancțiunii.

Procedând la verificarea elementelor cerute de dispozițiile art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că plângerea contravențională a fost înregistrată în data de 23.04.2015, în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1, termen calculat de la data comunicării procesului verbal către contravenient, respectiv 22.04.2015 (f. 24).

Asupra legalității procesului verbal de contravenție contestat:

Analizând procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat în data de 08.04.2015, sub aspectul legalității întocmirii sale, instanța apreciază că acesta a fost legal întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001, nefiind incidentă nicio cauză de natură să atragă nulitatea acestuia, întrucât cuprinde toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute, respectiv conține numele și prenumele agentului constatator și al contravenientului, descrierea faptei reținute în sarcina acestuia din urmă, data faptei și semnătura agentului constatator.

Petentul nu a invocat nici producerea vreunei vătămări prin încălcarea altor dispoziții legale privind întocmirea valabilă a actului constatator, astfel încât nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută sau relativă a procesului verbal contestat. Prin urmare, forța probantă a actului nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate instituită de lege în favoarea sa.

Asupra temeiniciei procesului verbal de contravenție contestat:

Ca situație de fapt, în procesul verbal de contravenție contestat s-a reținut în sarcina petentului că în data de 08.04.2015, la ora 12:22, a condus autoturismul Renault cu nr. XXXXXXXXX, pe bulevardul Republicii din A___ I____ din direcția Cetate-Ampoi și când a ajuns la trecerea pentru pietoni din fața supermarketului Dacia, nu a acordat prioritate de trecere pietonului F_____ G_____ A________ care se afla regulamentar angajat în traversarea străzii pe trecerea pentru pietoni. A mai menționat agentul constatator că pietonul a fost nevoit să se oprească pentru a evita impactul cu auto.

Starea de fapt astfel reținută a fost încadrată juridic conform art. 135 alin. 1 lit. h) din Regulamentul de aplicare O.U.G. nr. 195/2002 potrivit căruia conducătorul de autovehicul este obligat să acorde prioritate de trecere pietonului care traversează drumul public, prin loc special amenajat, marcat și semnalizat corespunzător ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci când acesta se află pe sensul de mers al vehiculului, fiind sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b) din O.U.G. nr. 195/2002 potrivit căruia constituie contravenție neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare al autovehiculului sau tramvaiului.

La rubrica „alte mențiuni” din cuprinsul procesului verbal, au fost consemnate obiecțiunile petentului, în sensul că nu a văzut pietonul.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că O.G. nr. 2/2001 nu prevede dispoziții exprese care să reglementeze forța probantă a actului de constatare a contravenției. Cu toate acestea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, forța probantă a rapoartelor și a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, cu condiția ca echitabilitatea procedurilor în ansamblu să nu fie afectată (cauza Bosoni c. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999). Având în vedere că fapta contravențională reținută în sarcina petentului a fost constatată în mod direct de către agentul constatator, instanța urmează a acorda procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției valoarea probatorie a unei prezumții simple.

Dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este un drept absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, existența unei prezumții relative simple nu contravine per se prevederilor art. 6 din Convenția Europeană, în măsura în care, în administrarea probatoriului, statul respectă anumite limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragr. 28, cauza Vastherga Tari Aktieholag c. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragr. 113).

Astfel, instanței îi revine sarcina de a respecta proporționalitatea între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu lăsa nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A_____ c. României, hotărârea din 4 octombrie 2007).

În cauză, fiind ascultat în fața instanței, petentul a contestat starea de fapt reținută de către agentul constatator în cuprinsul procesului verbal de contravenție, susținând că aspectele menționate în actul constatator nu corespund realității deoarece el conducea pe ________________________. T____ V___________, pe banda de lângă axul drumului, pe sensul său de mers existau trei benzi de circulație, iar pietonul se afla pe trotuar în momentul în care petentul a ajuns cu mașina pe trecerea pentru pietoni. Aceste aspecte se coroborează cu declarația martorului F_____ G_____ A________, audiat în mod nemijlocit în cauză, și care, sub prestare de jurământ, a relatat instanței că la data producerii evenimentului se afla pe trotuar, pe sensul de mers către Teiuș și intenționa să traverseze, însă nu a apucat să pună piciorul pe trecerea de pietoni când s-a întors în spate, fiind strigat de cineva. Martorul a mai precizat că s-a angajat în traversarea străzii doar după ce a trecut ultima mașină, respectiv cea a petentului, care circula pe banda de lângă axul drumui (f. 40).

Instanța reține că această declarație vine în susținerea apărărilor formulate de petent, care se afla probabil foarte aproape de trecerea de pietoni în momentul în care pietonul și-a manifestat intenția de a se angaja în traversarea străzii și din acest motiv nu a avut posibilitatea să îl observe și, implicit, nici să oprească în condiții de siguranță. În același timp, susținerile martorei contrazic afirmațiile agentului constatator din cuprinsul raportului formulat (f. 22). Astfel, cu toate că agentul a specificat că numitul F_____ G_____ A________ ar fi fost nevoit să se oprească din traversare pentru a nu fi acroșat de utilitară, martorul a negat acest aspect, arătând că apreciază că petentul nici nu trebuia să îi acorde prioritate, din moment ce încă nu era angajat în traversare. Cu privire la sinceritatea martorului, instanța reține că acesta este un martor comun, propus de ambele părți, a precizat că nu îl cunoaște pe petent și nu există niciun indiciu pentru a aprecia că declarația acestuia nu ar corespunde adevărului.

Prin urmare, având în vedere că s-a așternut un dubiu asupra situației de fapt consemnată în cuprinsul procesului verbal, având la bază declarația unui martor obiectiv, instanța apreciază că în cauză este aplicabil principiul in dubio pro reo, creându-se o îndoială serioasă cu privire la veridicitatea celor reținute în actul constatator. Concluzia agentului în sensul că petentul a încălcat prevederile art. 135 alin. 1 lit. h) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 este lipsită de suport factual și probator, astfel încât prezumția de temeinicie a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției este înlăturată, devenind incidentă prezumția de nevinovăție instituită de art. 6 paragraful 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Pentru aceste considerente, instanța va admite plângerea contravențională formulată de petent, va dispune anularea procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat în data de 08.04.2015 și va exonera petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 390 lei, iar sancțiunea complementară va fi înlăturată.

Instanța va lua act de faptul că petentul nu a solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Admite plângerea contravențională formulată de petentul C____ I_____-C_____, având CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în _____________________, ____________________, ____________________, jud. A___, prin mandatar convențional avocat G___ A_______ N_____, în contradictoriu cu intimatul I____________ DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI A___, având CUI xxxxxxx, cu sediul în A___ I____, __________________, nr. 1, jud. A___, împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 08.04.2015.

Anulează procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx încheiat la data de 08.04.2015.

Exonerează petentul de la plata amenzii în cuantum de 390 lei și înlătură sancțiunile complementare aplicate.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria A___ I____.

Pronunțată în ședință publică, azi, data de 11.11.2015.

PREȘEDINTE GREFIER

O___ C______ M______ M______

Red. O.C.

Tehnored. M.M./4 ex. /26.11.2015