Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică


Date speţă
Instanţă:
Tribunalul OLT
Materie juridică:
Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual:
Apel
Obiect dosar:
Anulare proces verbal de contravenţie
Număr hotarâre:
251/2014 din 19 iunie 2014
Sursa:
Rolii.ro

Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

TRIBUNALUL O__

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE C_________ ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

C_________ administrativ și fiscal

DECIZIE Nr. 251/2014

Ședința publică de la 19 Iunie 2014

Completul compus din:

PREȘEDINTE M_______ G________

Judecător S______ V_____

Grefier M______ B________

Pe rol, judecarea apelului formulat de apelanta intimată I____________ T_________ DE MUNCĂ O__, cu sediul în Slatina, __________________________. 1A, județul O__, împotriva sentinței civile nr. 668/26.02.2014 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata petentă R___ I.F. G_______ PFA , cu sediul în Caracal, ___________________. 46, județul O__, având ca obiect anulare proces verbal de contravenție.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat P_______ E____ pentru intimata petentă R___ I.F. G_______ PFA, lipsă apelanta intimată I.T.M. O__.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, avocat P_______ E____ pentru intimata petentă depune la dosar împuternicire avocațială.

Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul părților.

Avocat P_______ E____ pentru intimata petentă R___ I.F. G_______ PFA, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat, fără cheltuieli de judecată, menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca temeinică și legală, precizând că din probele administrate în cauză rezultă clar că subscrisa nu a angajat în perioada supusă controlului nici o persoană, cele două persoane figurează în evidențele societății în calitate de furnizori și cumpărători de fier vechi.

INSTANȚA

Prin sentința civilă nr. 668/26.02.2014 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, s-a Admite în parte plângerea formulată de petentul R___ IF G_______ PFA, în contradictoriu cu intimatul I____________ T_________ de Muncă O__, s-a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale aplicate petentului în cuantum de 20.000 lei prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxx încheiat de intimată la data de 12.08.2014, cu sancțiunea avertismentului.

Pentru a pronunța această sentință , instanța de fond a reținut următoarele:

Prin plângerea înregistrată sub nr.XXXXXXXXXXXXX, petentul R___ I.F. G_______ PFA a solicitat instanței ca prin sentința ce se va pronunța, în contradictoriu cu intimatul I____________ teritorial de Muncă O__, să se dispună anularea procesului verbal de contravenție ________ nr.xxxxxx din 12.08.2013, fiind nelegal și netemeinic.

În motivarea plângerii, petentul a arătat agentul constatator al ITM O__ în mod nelegal a întocmit procesul verbal de contravenție și a consemnat că nu s-au respectat dispoz. art.16 alin.1 din Legea 53/2003 R, în sensul că s-a primit la lucru un număr de două persoane fără a avea întocmite contracte individuale de muncă.

S-a menționat că, cele două persoane identificate au de mai mult timp relații de natură comercială cu petentul.

A precizat petentul că în calitate de persoană fizică autorizată are ca activitate principală colectarea deșeurilor nepericuloase, iar cele două persoane V_____ N______ și S______ N______ Tibisor figurează în evidențe contabile în calitate de cumpărători fier vechi și furnizori fier vechi.

A menționat petentul că, pentru desfășurarea activității pentru care este autorizat a angajat o persoană care deține funcția de șofer, iar alte persoane nu au calitatea de angajați.

La data de 31.10.2013 intimatul ITM O__ a formulat întâmpinare, solicitând respingerea plângerii formulată de petent, ca neîntemeiată.

În data de 1.08.2013, inspectorii de muncă împreună cu reprezentanții Biroului Județean de Poliție Transporturi O__, au efectuat un control la punctul de lucru al petentului situat în mun. Caracal, __________________.46, județul O__, unde au constatat următoarele:

În incinta punctului de lucru își desfășura activitatea V_____ N______ și S______ N______ Tibișor, care au menționat că lucrează la petent ocazional, câte 4-5 ore pe zi.

A susținut intimatul că au lăsat înștiințarea prin care solicitau petentului să se prezinte în data de 5.08.2013 la sediul ITM O__ cu mai multe documente necesare definitivării acțiunii de control, înștiințarea fiind primită de către R___ G_______, în calitate de titular, ce a semnat de primire.

A menționat intimatul că angajatorul nu a încheiat contracte individuale de muncă pentru numiții V_____ N______ și S______ N______ Tibișor, deoarece nu erau angajații săi, ci persoane ce se aflau în relații contractuale cu petentul.

Analizând cauza dedusă judecății prin prisma înscrisurilor depuse de părți și a susținerilor acestora, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr.xxxxxx din 12.08.2013, petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de xxxxx lei pentru săvârșirea contravenției prev. de art.16 alin.1 din Legea 53/2003, constând în aceea că a primit la lucru un număr de două persoane: V_____ N______ și S______ N______ Tibișor, fără a avea întocmite contracte individuale de muncă.

Instanța a constatat că plângerea împotriva procesului verbal a fost formulată în termen de 15 zile de la comunicare.

S-a reținut că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no xxxxx/96, § 16, 20 mart. 2001; A_____ c. României, no xxxxx/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare. În prezenta cauză, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi în cuantum de xxxxx de lei) cât și asigurarea posibilității petentei de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.

Ca atare, avându-se în vedere împrejurarea că petentul nu a făcut dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în procesul-verbal de contravenție și ținându-se cont și de faptul că în speță nu există vreo cauză de nulitate absolută a procesului verbal, prev. de art.16 și 17 din OG 2/2001, instanța de fond a constatat așadar ca forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită în favoarea sa.

Instanța a înlăturat declarațiile martorilor audiați în cauză V_____ N______, S______ N______ Tibișir și C________ M______, întrucât acestea nu se coroborează cu fișele de identificare întocmite de inspectorii ITM cu ocazia controlului efectuat în data de 1.08.2013 și procesul verbal întocmit în cauză.

Mai mult decât atât , martorii recunosc că au semnat procesul verbal , ceea ce înseamnă că aceștia își însușesc conținutul fișelor de identificare.

În temeiul art. 34 din OG 2/2001 - care constituie dreptul comun în materie contravențională (articol care, coroborat cu art. 38 al 3 din același act normativ permite instanței să aprecieze inclusiv natura sancțiunii ce se impune a fi aplicată contravenientului, în ipoteza în care prezumția relativă de valabilitate a procesului verbal nu a fost răsturnată), instanța a considerat că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă pentru a i se atrage atenția contestatorului asupra obligațiilor ce îi revin în materia reglementata de Legea 53/2003R, pentru fapta prevăzută de art.16 alin.1.

Pentru a proceda astfel, instanța a avut în vedere pe de o parte dispozițiile art. 5 alin 5 din O.G. 2/2001 (potrivit cărora sancțiunea stabilită de organul constatator trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite) și art. 21 alin 3 din același act normativ (conform căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de „împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul si mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului, în speță petentul fiind la prima abatere de acest fel), iar pe de altă parte dispozițiile art. 7 alin 3 (prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune).

Față de considerentele arătate mai sus, instanța, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/ 2001, a admis în parte plângerea contravențională formulată de către petentul R___ I.F. G_______ PFA și a dispus înlocuirea amenzii contravenționale în cuantum de 20.000 lei aplicată prin procesul verbal _________ nr.xxxxxx din 12.08.2013, cu sancțiunea avertismentului.

Împotriva sentinței a declarat apel intimatul I____________ T_________ de Muncă O__, solicitând admiterea apelului, modificarea sentinței în sensul respingerii în totalitate a plângerii formulată de intimata petentă și menținerea sancțiunilor aplicate prin intermediul procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 000604din 12.08.2013.

Astfel, la data de 01.08.2013 inspectorii de muncă au efectuat un control la punctul de lucru al petentei situat în Caracal, _________________. 46 jud. O__ unde au identificat la lucru pe numitii V_____ N______ și S______ N______ Tibișor , care au menționat în cadrul fișei de identificare că desfășurau activitate de două săptămâni ocazional și, respectiv de 2 – 3 luni ocazional, câte 4 – 5 ore pe zi .

Inspectorii de muncă au lăsat înștiințarea nr. xxxxxx din 01.08.2013 prin care i s-a solicitat petentului să se prezinte în data de 05.08.2013 la sediul ITM cu mai multe documente necesare definitivării acțiunii de control, înștiințarea fiind primită de R___ G_______, în calitate de titular, însă nu a dat curs acesteia și nu a încheiat contracte individuale de muncă pentru cele două persoane identificate ca lucrând fără forme legale.

Consideră apelantul că instanța de fond a fost prea clementă când a dispus înlocuirea sancțiunii contravenționale cu sancțiunea avertismentului pe motiv că sancțiunea aplicată nu reflectă gradul de pericol social al faptei săvârșite, având în vedere faptul că agentul constatator a individualizat în mod corect sancțiunea aplicată intimatului , fixând cuantumul acesteia la minimul special prevăzut de dispozițiile legale menționate, numărul încălcărilor legislației muncii descoperite cu ocazia controlului ( intimatul fiind sancționat și cu avertisment prin intermediul aceluiași proces-verbal) , precum și numărul persoanelor ce își desfășurau activitatea fără forme legale în cadrul societății intimate.

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 34 al. 2 din OG nr. 2/2001, art. 470 alin. 1 din cod pr civilă.

Potrivit dispoz.art. 466 și urm. cod pr civilă, s-a solicitat judecarea apelului în lipsă.

Analizând apelul declarat în raport de motivele invocate, dar și în conformitate cu prevederile art. 476 cod pr civilă, tribunalul constată că este nefondat pentru considerentele ce succed:

Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ________ nr.xxxxxx din 12.08.2013, petentul R___ I.F.G_______ PFA a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de xxxxx lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.16 alin.1 din Legea 53/2003, constând în aceea că a primit la lucru un număr de două persoane: V_____ N______ și S______ N______ Tibișor, fără a avea întocmite contracte individuale de muncă pentru acestea și cu avertisment întrucât angajatorul nu a dat curs înștiințării xxxxxx din 01.08.2013 prin care i s-a solicitat petentului să se prezinte în data de 05.08.2013 la sediul ITM O__ cu documentele necesare definitivării acțiunii de control, încălcând astfel prevederile art. 21 din Legea nr. 108/1999 privind înființarea și organizarea Inspecției Muncii.

Instanța de fond a reținut corect că petentul a săvârșit fapta contravențională reținută de agenții constatatori, nefiind răsturnată prezumția de legalitate și temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției și a înlocuit sancțiunea amenzii cu sancțiunea avertismentului, astfel că analizarea apelului privește numai aspectul de individualizare a sancțiunii aplicate .

În mod just instanța de fond a avut în vedere atât dispozițiile art.5 alin.5 din OG 2/2001, în conformitate cu care sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, cât și pe cele prevăzute de art.21 alin.3 din același act normativ , conform cărora la stabilirea sancțiunii trebuie să se țină seama și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal.

Coroborând aceste dispoziții legale și cu prevederile art.7 alin.3 care statuează că avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor nu prevede această sancțiune, coroborat cu faptul că nu există date care să releve săvârșirea de alte abateri contravenționale în materia legislației muncii de către petentă, tribunalul constată că fapta nu prezintă un grad ridicat de pericol social concret.

Pentru aceste considerente, tribunalul reține că au fost analizate și interpretate corect prevederile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, raportate la situația de fapt din cauza dedusă judecății, sancțiunea avertismentului pentru contravenția reținută în sarcina petentei fiind just individualizată, astfel că în temeiul art. 480 alin. 1 teza I-a cod pr civilă, apelul declarat împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul formulat de apelanta intimată I____________ T_________ DE MUNCĂ O__, cu sediul în Slatina, __________________________. 1A, județul O__, împotriva sentinței civile nr. 668/26.02.2014 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr. XXXXXXXXXXXXX, în contradictoriu cu intimata petentă R___ I.F. G_______ PFA , cu sediul în Caracal, ___________________. 46, județul O__, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 19 Iunie 2014 la Tribunalul O__.

Președinte,

M_______ G________

Judecător,

S______ V_____

Grefier,

M______ B________

Red. MG

Tehnored.CM

Jf: CC M________

Ex.2/25.06.2014

Publicitate

Alte spețe similare

Contacte

Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

office@avocatura.com

Formular de contact

Urmărește-ne în social media

Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de AVOCATURA COM S.R.L.
Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

Consultanță juridică online Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright Avocatura.com SRL 2003-2025