R O M Â N I A

JUDECĂTORIA D________

SECȚIA CIVILĂ

Dosar nr.XXXXXXXXXXXXX

Operator de date cu caracter personal nr. 5695

SENTINȚA CIVILĂ NR. 1128

Ședința publică de la data de 26 mai 2015

completul compus din:

PREȘEDINTE: R_____ I____-A______

GREFIER: L______ D____-M____

Pe rolul instanței civile se află soluționarea cauzei civile având ca obiect „ anulare proces verbal de contravenție” formulată de către petentul A____ I__ cu domiciliul în comuna Șușani, __________________________ în contradictoriu cu intimatul I____________ JUDEȚEAN DE JANDARMI cu sediul în municipiul Rm. V_____, județul V_____.

Dezbaterile în fond și susținerile părților au avut loc în ședință publică din data de 19.05.2015 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data care face parte integranta din prezenta, când instanța pentru a da posibilitate părților de a depune concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 26.05.2015.

După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 NCPC, instanța a adoptat următoarea hotărâre:

JUDECĂTORIA

Deliberând asupra cauzei civile reține următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 09.10.2014 pe rolul Judecătoriei D________ sub nr. de dosar XXXXXXXXXXXXX petentul A____ I__ a formulat în contradictoriu cu I____________ Județean de Jandarmi V_____ plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 23.09.2014 solicitând în principal anularea acestuia și în subsidiar înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment.

În motivarea cererii, petentul a arătat în esență că fapta pentru care a fost sancționat contravențional nu există întrucât a protestat în mod pașnic, în apropierea judecătoriei, fără a aduce injurii nici unei persoane. De asemenea petentul a mai arătat că orice persoană care se consideră lezată în drepturile sale poate protesta în mod pașnic. A ai arătat că agentul constatator nu i-a adus la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni.

În drept a invocat dispozițiile art. 2/2001.

În dovedirea acțiunii a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale prin audierea martorilor C______ N______ și G____ D. I__.

Plângerii formulate petentul a atașat procesul verbal contestat.

Plângerea a fost timbrată cu 20 lei.

În procedura de regularizare, la data de 07.01.2015, petentul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca fiind legal și temeinic întocmit.

În motivarea cererii, intimatul a arătat că petentul a fost sancționat contravențional pentru că a tulburat ordinea și liniștea publică prin strigăte și larmă și adresarea de cuvinte jignitoare la adresa judecătorului C______ C_________ din cadrul Judecătoriei D________ și a procurorului D___ M_______ din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria D________ și la adresa polițiștilor, după ce în prealabil, jandarmii care asigurau ordinea și liniștea publică în jurul Judecătoriei D________ i-au atras atenția să înceteze. De asemenea s-a mai arătat că petentul nu se află la prima încălcare a normei contravenționale.

În drept a invocat dispozițiile art. 205 – 208 NCPC

În dovedirea susținerilor a solicitat încuviințarea probei testimoniale prin audierea martorei D_____ Sindie.

Întâmpinării formulate intimatul a anexat înscrisuri.

În cauză s-a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială prin ascultarea martorilor Sindie D_____ pentru intimat și C______ N______ pentru petent.

Analizând actele și lucrările dosarului, prin raportare la materialul probator administrat în cauză instanța reține următoarele:

Prin procesul verbal de contravenție ________ nr. xxxxxxx întocmit la data de 23.09.2014 petentul a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 1400 lei.

În sarcina petentului s-a reținut că în data de 23.09.2014, ora 10,20 pe _____________________ trotuarul din fața judecătoriei a proferat expresii jignitoare ca „jigodie”, „mafiot”, „ciubucar” la adresa judecătorului C______ C_________, a lucrătorilor din cadrul Judecătoriei D________, a lucrătorilor de poliție din cadrul Secției Rurale Sutești, a procurorului D___ M_______, a altor lucrători din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria D________, lezând demnitatea și onoarea acestora. A tulburat fără drept ordinea și liniștea publică, contravenții prev. de art. 2, pct. 1 și 25 din Legea 61/1991 și sancționate de art. 3, alin. 1 pct. b din același act normativ.

Astfel, potrivit art. 2 din Legea 61/1991 constituie contravenție săvârșirea oricăreia dintre următoarele fapte, dacă nu sunt comise în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:

1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice;

25) tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigăte sau larmă;

În conformitate cu dispozițiile art. 3, alin. 1 din același act normativ contravențiile prevăzute la art. 2 se sancționează după cum urmează:

b) cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei, cele prevăzute la pct. 1) și 25);

Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

În același timp se reține că, potrivit art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal.

Fiind vorba de o nulitate relativă, trebuie ca vătămarea să nu poată fi înlăturată în alt mod decât prin anularea actului. În acest sens, prin decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. XXII din 19.03.2007 s-a soluționat cererea de recurs în interesul legii și s-a stabilit că în aplicarea dispozițiilor art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001 nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. 7 din actul normativ menționat atrage nulitatea relativă a procesului verbal de constatare a contravenției.

În cazul de față, instanța constată că nu se impune anularea actului pentru acest motiv, deoarece vătămarea poate fi înlăturată prin prezentarea obiecțiunilor în cadrul procesului civil de față, lucru care a fost făcut încă din momentul depunerii plângerii contravenționale, fiind analizate de instanța de judecată.

În plus, instanța reține că din moment ce procesul verbal a fost încheiat în lipsa contravenientului, în mod firesc agentul constatator nu avea cum să îi aducă la cunoștință dreptul de a formula obiecțiuni.

Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare.

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul.

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile Legii nr. 61/1991 au drept scop garantarea siguranței publice, apărarea ordinii și prevenirea faptelor ilicite, protejarea sănătății sau a moralei ori protejarea drepturilor și libertăților altora.

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.

Având în vedere aceste principii, instanța constată că petentul, prin plângerea formulată a susținut că protestul s-a desfășurat în mod pașnic.

Din declarația martorei D_____ Sindie (f. 49) reiese că de aproximativ un an și jumătate petentul are o pledoarie constantă, respectiv săptămânal în fața Judecătoriei D________ de câte 20 – 30 minute. De asemenea martora a arătat că a semnat procesul verbal de contravenție menționat de contestat, iar petentul a strigat în fașa Judecătoriei D________ împotriva d-lui judecător C______ C_________ pe care l-a numit „ciubucar” și „mafiot” precum și împotriva lucrătorilor de la Jandarmerie și Poliție, a magistraților din cadrul Parchetului D________ precum și împotriva personalului auxiliar al Judecătoriei D________ și a altor judecători. Totodată martora a declarat că din cauza gălăgiei produse de petent nu și-a putut desfășura activitatea.

Chiar și martorul propus de petent, C______ N______ (f. 64) a arătat că l-a auzit pe acesta scandând „Jos mafia din justiție” și chiar a scandat de câteva ori cu acesta întrucât are propriile nemulțumiri față de justiție.

Deși martorul petentului a arătat că nu a auzit să se fi pronunțat vreun nume de judecător, nu reiese din declarația martorului că l-ar fi auzit pe petent de fiecare dată când a protestat și nici că a stat cu acesta pe toată durata protestului.

În cauza de față, dat fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul contator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului. Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.

În plus, petentul, prin plângerea formulată a recunoscut faptul că a protestat însă a susținut că a fost un protest pașnic și a urmărit doar apărarea unor interese personale. De asemenea cu ocazia concluziilor pe fondul cauzei, petentul a recunoscut că în timpul protestului a făcut referire la un anume domn judecător.

În consecință, instanța reține că petentul a protestat în fața Judecătoriei D________, scandând numele unor magistrați din cadrul Judecătoriei D________ și al Parchetului de pe lângă Judecătoria D________, a lucrătorilor din cadrul jandarmeriei și al poliței, precum și al personalului auxiliar din cadrul instanței, lezând astfel demnitatea acestora și tulburând ordinea și liniștea publică.

Cu toate că prin plângerea formulată petentul a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, instanța constată că acesta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora, nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia și nici nu a făcut dovada existenței unei cauze exoneratoare de răspundere, potrivit art. 11 din O.G. nr. 2/2001, astfel că procesul-verbal este legal și temeinic.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale aplicate, în raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că petentul a fost sancționat contravențional cu 800 lei pentru prima contravenție și 600 lei pentru cea de-a doua iar fiecare contravenție, se sancționează fiecare în parte cu amendă de la 200 – 1000 lei.

Potrivit art. 10 din OG 2/2001, dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție, iar când contravențiile au fost constatate prin același proces-verbal, sancțiunile contravenționale se cumulează fără a putea depăși dublul maximului amenzii prevăzut pentru contravenția cea mai gravă sau, după caz, maximul general stabilit în prezenta ordonanță pentru prestarea unei activități în folosul comunității.

Astfel, amenda contravențională aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.

Astfel, se are în vedere atitudinea petentului care, dimineața, în fața instanței, scandează împotriva magistraților, nemulțumit fiind de soluțiile pronunțate de aceștia, precum și a celorlalte persoane implicate în procesul de desfășurare a activității instanței. De asemenea, se reține faptul că înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului ar însemna încurajare a petentului în sensul că orice nemulțumire a sa legată de activitatea instanței ar putea fi soluționată pe alte căi decât cele legale. Astfel, petentul, pentru soluționarea nemulțumirilor sale legate de activitatea de desfășurare a justiției, are la îndemână căile, și nu proteste efectuate în fața instanței de judecată.

Mai mult, este de reținut și atitudinea petentului care, la ultimul termen de judecată a arătat că va protesta și împotriva judecătorului cauzei în măsura în care nu va primi o soluție de anulare a procesului verbal contestat.

Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din OG. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul A____ I__ cu domiciliul în comuna Șușani, __________________________ în contradictoriu cu intimatul I____________ Județean de Jandarmi V_____ cu sediul în municipiul Rm. V_____, județul V_____ împotriva procesului verbal ________ nr. xxxxxxx.

Cu drept de apel în 30 de zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 26.05.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red RIA

4 exemplare printate la data de 03.07.2015