DOSAR NR. XXXXXXXXXXXX

ROMÂNIA

TRIBUNALUL DÂMBOVIȚA - SECȚIA I CIVILĂ

DECIZIA CIVILA NR. 779

Ședința publică din data de 23 octombrie 2015

Instanța constituită din :

Președinte : G_______ S______

Judecător : M____ I_______

Grefier : S_____ E____ S___

Pe rol fiind soluționarea apelului civil declarat de apelantul reclamant M__ G_______ CNP xxxxxxxxxxxxx domiciliat în comuna O_______, ____________________________, împotriva sentinței civile nr. 709 din 12 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimată pârâtă fiind R_____ N_______ domiciliată în T___, _____________________, județul Dâmbovița, dosarul având ca obiect apel partaj judiciar și nulitate act.

Cererea de apel a fost legal timbrată cu suma de 50 lei conform chitanței nr. xxxxx din 13.08.2015.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat apelantul reclamant M__ G_______ personal și intimata pârâtă R_____ N_______ personal.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care a indicat obiectul cauzei, procedura de citare legal îndeplinită, cererea de apel este motivată și legal timbrată, după care.

Tribunalul, din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 131 Cod procedură civilă, verificând dispozițiile legale aplicabile în materie, stabilește că este competent general, material și teritorial să judece prezenta pricină, constatând competența sa în temeiul art. 95 pct. 2 Cod procedură civilă.

Atât apelantul reclamant M__ G_______ și intimata pârâtă R_____ N_______ având pe rând cuvântul nu mai solicită alte probe.

În conformitate cu art. 482 din Codul de Procedură Civilă raportat la art. 238 din Codul de Procedură Civilă, judecătorul, ținând cont de împrejurările cauzei și susținerile apărătorului intimatului contestator, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului la o zi, apreciind că procesul poate fi soluționat în acest termen care este considerat optim și previzibil, în lipsa formulării de cereri sau invocării de excepții.

În conformitate cu art. 482 din Codul de Procedură Civilă raportat la art. 244 alin. 1 și 3 din Codul de Procedură Civilă, tribunalul se socotește lămurit, declară cercetarea procesului încheiată și fixează termen pentru dezbaterea fondului în ședința din aceeași zi, față de acordul părților prezente și, nemaifiind cereri de formulat sau incidente de soluționat, deschide dezbaterile asupra apelului, dând cuvântul părților prezente.

Apelantul reclamant M__ G_______ având cuvântul solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat, casarea sentinței civile atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare.

Intimata pârâtă R_____ N_______ având cuvântul solicită admiterea apelului astfel cum a fost formulat.

Tribunalul, în temeiul dispozițiilor art. 394 Cod procedură civilă, considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și rămâne în deliberare.

T R I B U N A L U L

Asupra apelului civil de față:

Prin acțiunea înregistrată sub nr.XXXXXXXXXXXX, reclamantul M__ G_______, domiciliat în comuna O_______, ____________________________ a chemat în judecată pe pârâta R_____ N_______, domiciliată în oraș T___, ____________________, județul Dâmbovița, solicitând constatarea nulității absolute a convenției de vânzare cumpărare din 20.09.2006 consfințită și constatată prin sentința civilă nr.1954/20.06.2008 pronunțată de Judecătoria Răcari, în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, repunerea părților în situația anterioară și partajul averii succesorale privind defuncții: M__ Ș_____, decedat la data de 19.07.2009 cu ultimul domiciliu în comuna Corbii M___, _______________________________; M__ Z___, decedată la data de 16.07.2010 cu ultimul domiciliu în comuna Corbii M___, _______________________________, urmând să se stabilească și să se constate deschisă succesiunea defuncților, moștenitorii defuncților și cotele ce le revin, compunerea masei succesorale și ieșirea din indiviziune sistarea coproprietății prin partaj privind următoarele imobile:

În motivarea acțiunii reclamantul arată că, după eliberarea sesizării pentru deschiderea procedurii succesorale a defuncților a aflat de existența sentinței civile nr.1954/20.06.2008 pronunțată de Judecătoria Răcari în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX prin care s-a constatat vânzarea cumpărarea următoarelor imobile situate în comuna Corbii M___, ___________________________ Dâmbovița și anume:

- Casă de locuit compusă din 2 camere, un hol și o bucătărie, construită din cărămidă, învelită cu tablă și un grajd;

- Suprafața de 657 m.p. intravilan curți construcții situat în ______________________, având ca vecinătăți: nord - S______ Gh. N______, est - D______ N. G_______, sud - rest proprietate, vest - DS 1681, TP nr.xxxxx/1993 emis de CJPSDPAT Dâmbovița;

- Suprafața de 1.145 m.p. teren intravilan arabil, situat în ________________________________ vecinătăți: nord – rest proprietate, est - D______ N. G_______, sud - DE 261, vest – DS 1681, TP nr.xxxxx/1993 emis de CJPSDPAT Dâmbovița;

- Suprafața de 3.798 m.p. teren extravilan arabil, situat în tarlaua 28, ________________ cu vecinii: nord – G________ I. M____, est- DE 251, sud- T____ N. N______, vest – DE 249, conform TP nr.xxxxx/1993 emis de CJPSDPAT Dâmbovița;

Susține că nulitatea absolută a vânzării cumpărării se impune deoarece a fost făcută în scopul fraudării drepturilor reclamantului ca fiu al defuncților și a eludării dispozițiilor legale privind exheredarea, reducțiunea și raportul donațiilor.

De asemenea cauza obligației defuncților de a înstrăina imobilele trebuia să o constituie prețul, care însă nu s-a achitat, adevărata cauză avută în vedere de vânzător a fost scoaterea imobilelor sin patrimoniul acestora pentru ca reclamantul să nu beneficieze de moștenirea acestora.

Astfel, atât promisiunea de a contracta cât și vânzarea cumpărarea consfințită prin sentința care ține loc de act autentic de vânzare cumpărare sunt nule pentru lipsa de cauzei și fraudarea legii. Cauza împreună cu consimțământul formează voința juridică. Volițiunea este un proces complex, iar declarația de voință este rezultatul final al unui proces psihologic complicat. Cauza unui act juridic nu este scopul înfăptuit, deoarece acesta se realizează numai după încheierea actului. Ceea ce determină voința de a se obliga este acea reprezentare minimală a acestui scop, adică rolul juridic pe care declarantul dorește să-l joace în actul respectiv.

Dacă într-un contract de vânzare cumpărare vânzătorul are reprezentarea mentală a contraprestației prețului, care reprezintă cauza convenției, în cazul de față reprezentarea mentală a contraprestației prețului, care reprezintă cauza convenției, în cazul de față reprezentarea mentală a defunctului este exheredarea reclamantului.

Așadar, voința reală are precădere asupra voinței declarate și, în cazul de față lipsește cauza contractului de vânzare cumpărare, care ar fi prefigurarea contraprestației, reprezentarea mentală a defuncților la încheierea actului a cărui nulitate o solicită nu a fost prețul ci exheredarea reclamantului, care în nici un caz nu poate constitui cauza unui contract de vânzare cumpărare.

Se arată în continuare că M__ Ș_____ a decedat la data de 19.07.2009, având ca moștenitori pe: M__ Z___, soție, M__ G_______, fiu și R_____ N_______, fiică, M__ Z___ a decedat la data de 16.07.2010, având ca moștenitori pe: M__ G_______, fiu și R_____ N_______, fiică.

De pe urma defuncților au rămas imobilele care au făcut obiectul convenției, terenurile fiind dobândite prin reconstituirea dreptului de proprietate în baza legii nr.18/1991, conform TP emis de CJPSDPAT Dâmbovița.

Se menționează că imobilele nu sunt înscrise în cartea funciară și sunt libere de sarcini, fiind stăpânite de către moștenitorii defunctului.

În consecință, s-a solicitat constatarea nulității absolute a convenției, partajul averii succesorale privind bunurile rămase după defuncți, urmând să se stabilească și să se constate deschisă succesiunea defuncților, moștenitorii acestora, cotele ce li se cuvin, masa bunurilor de împărțit și ieșirea din indiviziune sistarea coproprietății privind bunurile de mai sus, urmând ca atribuirea să se facă în natură.

În drept au fost invocate dispozițiile art.651 și urm.728 și urm, 948 și urm. 966 și urm. vechiul cod civil; art.xxxxxxxxxxx-668,631, 632 și urm. din codul civil, art.953, 983 și urm. din codul civil, art.1100- 1142, art.1143 și urm din codul civil, ale art.979-995 cod procedură civilă, 411,451- 453 C__.

În dovedirea acțiunii a fost indicată proba cu înscrisuri, martor, interogatoriu.

Pârâții nu au depus la dosar întâmpinare, cu toate că era obligatorie, potrivit art.201 Cod proc. civilă.

Prin sentința civilă nr. 709/12.05.2015, Judecătoria Găești a admis excepția neîndeplinirii procedurii prealabile a verificării evidențelor succesorale notariale, invocată din oficiu, a respins ca inadmisibil capătul de cerere din acțiunea formulată de reclamantul M__ G_______ în contradictoriu cu pârâta R_____ N_______, având ca obiect partajarea averii celor doi defuncți și a disjuns capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a convenției de vânzare cumpărare, cu repartizare manuală la același complet.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

În temeiul art.247 alin.1 Cod proc. civilă raportat la dispozițiile art.193 Cod proc. civilă, instanța a invocat din oficiu la termenul de judecată din 12.05.2015 excepția neîndeplinirii procedurii prealabile cu privire la verificarea evidențelor succesorale de către notarul public, excepție absolută de procedură ce urmează a fi soluționată cu prioritate, în temeiul art.248 alin.1 cod proc. civilă.

Procedura prealabilă a verificării evidențelor succesorale este reglementată de art.193 Cod proc. civilă cu caracter imperativ, acesta decurgând din interesul ocrotit, acela de a nu se încărca rolului instanțelor cu cereri de partaj formulate înainte de a se verifica dacă a avut loc dezbaterea succesorală notarială, având ca scop de a se evita să facă obiectul dezbaterii succesorale în procedura judiciară ceea ce a făcut deja obiectul dezbaterii succesorale notariale, eventual cu eludarea certificatelor de moștenitor emise de notariate ori a declarațiilor de renunțare la succesiune sau de neacceptare date de către succesorii defunctului, legiuitorul condiționând sesizarea instanței de îndeplinirea acestei proceduri.

Instanța a pus în vedere reclamantului să depună la dosar încheierea notarială prin adresa emisă la data de 18.02.2015, prin care i s-a pus în vedere să complinească lipsurile cererii, însă reclamantul a depus la data de 24.02.2015 doar dovada achitării taxei judiciare de timbru.

Cererea nu a fost anulată în procedura reglementată de art. 200 Cod proc. civilă, deoarece nedepunerea încheierii de verificare a evidențelor succesorale nu se sancționează cu anularea cererii în temeiul art.200 alin. 3 Cod proc. civilă, însă la primul termen de judecată cu părțile legal citate a fost invocată din oficiu pe cale de excepție, în temeiul art.193 alin. 3 Cod proc. civilă.

Potrivit art.193 alin. 3 Cod proc. civilă „la sesizarea instanței cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o încheiere emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de Codul civil. în acest caz, neîndeplinirea procedurii prealabile va fi invocată de către instanță, din oficiu, sau de către pârât”.

Constatând că nici la data sesizării instanței, dar nici la termenul de judecată din 12.05.2015, reclamantul nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabile, instanța a admis excepția și a respins ca inadmisibil capătul de cerere din acțiunea înregistrată la data de 09.02.2015, având ca obiect partajarea averii celor doi defuncți și pe cale de consecință a disjuns capătul de cerere având ca obiect constatarea nulității absolute a convenției de vânzare cumpărare, cu repartizare manuală la același complet, conform art.99 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel M__ G_______, solicitând anularea sentinței civile si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, iar în subsidiar anularea sentinței civile si judecarea cauzei, urmând sa se stabilească si sa se constatate deschisa succesiunea defuncților, moștenitorii defuncților si cotele ce le revin, compunerea masei succesorale, si ieșirea din indiviziunea/sistarea coproprietatii.

În motivarea apelului, a arătat că sentința instanței de fond este netemeinică și nelegală, încălcând dreptul la apărare și principiile contradictorialității și oralității procesului civil.

Astfel, instanța de fond a pus in discuție excepția invocata din oficiu, desi nu era prezent la acel termen de judecata si fara sa i se ofere posibilitateade a ma apară si a pune concluzii, fiind incalcat dreptul la apărare si principiile contradictorialitatii si oralității procesului civil.

Considera ca instanța trebuia sa il citeze cu mențiunea de a formula apărări pe excepția invocata din oficiu.De asemenea, instanța a nesocotit cererea de probatorii potrivit căreia a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri si acordarea unui nou termen de judecata in vederea administrării acesteia, in cadrul acestei probe urmând a depune si acest înscris.

De asemenea, a aratat ca nu a fost citat anterior cu mențiunea expresa de a depune dovada îndeplinirii procedurii prealabile a verificării evidentelor succesorale notariale pentru cei doi defuncți.

Sentința instanței de fond este netemeinica deoarece, conform
încheierilor nr 10,11/14.05.2015, nu s-au dezbătut succesiunile privind
defuncții: M__ Ș_____, decedat la data de 19.07.2009 cu ultimul domiciliu in
corn Corbii M___, ___________________________ si M__ Z___, decedata ia data
de 16.07.2010 cu ultimul domiciliu in corn Corbii M___, ____________________>Dambovita

Astfel ca, aserțiunea instanței precum ca, eludarea certificatelor de moștenitor anterior emise si evitarea sa faca obiectul dezbaterii sucesorale in procedura judiciara ceea ce a făcut deja obiectul dezbaterii succesorale, strict la aceasta speța, conform incheierilor mai sus amintite este neintemeiata.

De asemenea, a mai precizat apelantul, faptul ca parata nu a invocat excepția inadmisibilitatii prin intampinare, iar in ce privește termenul de invocare a excepției, de către instanța, NCPC nu prevede la art 193 alin 3 un termen, iar obligația verificării registrelor de evidenta succesorala nu este o excepție absoluta si nu este o veritabila procedura prealabila, ci reprezintă un element cu valoare probatorie, neindeplinirea acesteia fiind sancționată cu suspendarea cauzei.

A mai precizat apelantul ca instanța de fond in mod greșit a soluționat procesul fara a intra in judecata fondului, neavand loc o judecata a fondului pricinii și a interpreta altfel ar constitui o ingradire a accesului liber la justiție raportat la dispozitile art. 6 din CEDO, accesul la justiție fiind iluzoriu, neputandu-se pune in sarcina reclamantului inexistenta unui certificat de moștenitor, devreme ce calitatea de moștenitor rezulta din acte de stare civila.

Orice condiționare a accesului liber la justiție, ar reprezenta o nesocotire a unui principiu constituțional fundamental și a unor standarde internaționale universal pe care România si le-a asumat.

În drept, dispozițiile prevăzute de art. art 466 -482 NCPC, art 193, 248 , NCPC, 651 si urm, 728 si urm, 948 si urm, 966 si urm V Cod civil, art 669 -686, 667-668, 631-632 si urm din Cod civil, art 953 - 983 si urm din Cod civil, art. 1100 - 1142, art 1143 si urm din Cod civil, ale art. 979-995 Cod procedura civila, 411, 451 -453 C__.

Intimata a depus la dosar cerere prin care arată că este de acord cu apelul formulat de către M__ G_______.

La dosarul cauzei apelantul a depus și note scrise.

Examinând apelul în raport de motivele invocate, de actele dosarului și dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul rețin următoarele:

Prin sentința civilă apelată, instanța a admis excepția neîndeplinirii procedurii prealabile și a dispus respingerea cererii formulate de reclamant, reținând că acesta a sesizat instanța cu nerespectarea prevederilor art. 193 C.pr.civ.

Analizând actele dosarului, tribunalul reține că reclamantul a sesizat instanța cu acțiune în partajul averii defuncților M__ Ș_____ decedat la 19.07.2009 și M__ Z___ decedată la 16.07.2010. Potrivit prevederilor art. 193 C.pr.civ. instanța a solicitat reclamantului, prin adresa emisă la 18.02.2015, să depună la dosar încheierea emisă de notarul public cu privire la verificarea evidențelor succesorale prevăzute de codul civil, obligație pe care nu a respectat-o. În aceste condiții, la primul termen de judecată, în temeiul prevederilor art. 193 alin. 3 C.pr.civ., având în vedere neîndeplinirii procedurii prealabile instanța invocat și admis excepția prin care a soluționat cauza.

Referitor la criticile formulate de apelant, prin acestea se invocă ridicarea excepției cu nerespectarea principiilor contradictorialității, dreptului la apărare și oralității întrucât nu a fost înștiințat de necesitatea depunerii acestui document și prin urmare nu și-a putut pregăti o apărare corespunzătoare. De asemenea, arată apelantul, instanța a procedat greșit la invocarea excepției în condițiile în care pârâta nu a formulat o asemenea excepție și a trecut la soluționarea ei fără să încuviințeze proba cu înscrisuri solicitată, în cadrul căreia aceste documente să fie depuse.

Verificând probele existente la dosarul cauzei și având în vedere dispozițiile legale incidente în cauză, tribunalul constată că acestea infirmă criticile apelantului-reclamant referitoare la nerespectarea de către instanță a principiilor mai sus invocate. Contrar celor susținute, înscrisul aflat la pag. 17 din dosar arată că reclamantul a fost înștiințat de către instanță cu mențiunea să depună încheierea emisă de notarul public, iar în raport de prevederile art. 193 alin 3 C.pr.civ. instanța era îndreptățită să invoce din oficiu excepția la care se face referire.

Mai mult, dispozițiile alin 1 al art. 193 C.pr.civ. arată că în situația în care legea prevede urmarea unei proceduri prealabile, sesizarea instanței se poate face numai după urmarea acesteia, iar dovada îndeplinirii procedurii prealabile se atașează la cererea de chemare în judecată. În cauza de față, reclamantul nu numai că nu a respectat obligația de a atașa cererii de chemare în judecată dovada îndeplinirii procedurii prealabile dar nici nu a înțeles să îndeplinească această cerință până la primul termen de judecată acordat de instanță deși i s-a pus în vedere acest aspect.

Or, în aceste condiții, critica apelantului-reclamant referitoare la încălcarea dreptului la apărare întrucât nu a avut cunoștință de excepția ridicată, instanța necitându-l cu această mențiune, nu poate fi primită. Instanța a procedat la înștiințarea sa asupra necesității depunerii înscrisului doveditor al îndeplinirii procedurii prealabile și în mod corect la primul termen de judecată, luând în considerare solicitarea acestuia de a se judeca în lipsă cauza, a invocat și soluționat excepția.

Nici critica apelantului referitoare la faptul că se impunea ca instanța să unească excepția ridicată cu fondul, procedând la încuviințarea probei cu înscrisuri, probă în cadrul căreia să poată fi depusă la dosar dovada urmării procedurii prealabile nu este întemeiată. Dincolo de faptul că dispozițiile art. 248 C.pr.civ. impuneau ca instanța să se pronunțe cu prioritate asupra excepției, din cererea de chemare în judecată nu rezultă că teza probatorie viza dovada îndeplinirii procedurii prealabile, ci fondul cauzei.

Pentru considerentele mai sus reținute, având în vedere că la momentul pronunțării instanței asupra excepției, reclamantul-apelant nu a fost în măsură să facă dovada respectării cerințelor prevăzute de art. 193 alin. 3 C.pr.civ., tribunalul apreciază ca fiind corectă soluția instanței de fond, motiv pentru care, având în vedere dispozițiile art. 480 C.pr.civ. va dispune respingerea apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul civil declarat de apelantul reclamant M__ G_______, CNP xxxxxxxxxxxxx domiciliat în comuna O_______, ____________________________, împotriva sentinței civile nr. 709 din 12 mai 2015 pronunțată de Judecătoria Găești în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX, intimată pârâtă fiind R_____ N_______ domiciliată în T___, _____________________, județul Dâmbovița.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 23 octombrie 2015.

PreședinteJudecător

G_______ S______ M____ I_______

Grefier

S_____ E____ S___

Jud.fond:C________ C________

Judecătoria Găești

Dosar fond nr. XXXXXXXXXXXX

Red.I.M./Tehnored.O.N.

4 ex./23.11.2015