Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX restabilire echilibru contractual

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA B_______

SECȚIA CIVILĂ

Ședința publică din data de 23 noiembrie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE – T______ C_____ N_______

GREFIER – N_______ M_____

SENTINȚA CIVILĂ NR. xxxxx

Pe rol, judecata cauzei civile, ce are ca obiect restabilire echilibru contractual, formulată de reclamantul A__________ O_____, în contradictoriu cu pârâtele B_______ SA și B_______ SA – S________ B_______.

S________ B_______.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 17.11.2015 susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când instanța a amânat pronunțarea la data de 23.11.2015, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA,

Asupra cauzei civile de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de 14.07.2015 reclamantul A__________ O_____ a solicitat în contradictoriu cu B_______ SA și cu B_______ SA - S________ B_______, să se constate nulitatea absolută și înlăturarea clauzelor abuzive din contractul de credit de consum nr. 070CSIxxxxxxxxxx, respectiv clauza inserată la cap. IV pct. 4.1 din contract cu privire la comisionul de administrare lunară, iar ca urmare a înlăturării acestei clauze abuzive să se dispună obligarea băncii pârâte să elimine această clauză, să modifice contractul și să emită un nou grafic de rambursare.

De asemenea, se mai solicită obligarea pârâtelor să restituie suma de 1.882,89 euro achitată cu titlu de comision de administrare a creditului aferent perioadei de 22.08.2008 – 22.07.2015, precum și sumele achitate cu titlu de comision de administrare ulterior datei de 22.07.2015, la care urmează să se adauge dobânda legală aferentă sumelor menționate – calculată de la data achitării sumelor și până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

În fapt, se arată că a încheiat cu pârâta ________________________ B_______, contactul de credit de consum nr. 070CSIxxxxxxxxxx, având ca obiect acordarea unui credit de nevoi personale în sumă de 5000 euro pentru o perioadă de 120 de luni.

Potrivit clauzei stipulate la cap. IV pct. 4.1 din contract, pârâta a stabilit un comision de administrare lunară a creditului de 0,45% aplicat la valoarea soldului creditului. Reclamantul începând cu data încheierii contractului de credit și până la data de 22.07.2015, arată că a respectat întrutotul clauzele contractuale, achitând ratele, fără întârzieri la plată, inclusiv comisionul de administrare.

Se arată că pentru ca o clauză contractuală să fie considerată abuzivă, în accepțiunea legii este necesar ca aceasta să nu fi fost negociată direct cu consumatorul și aceasta să creeze un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, contrar cerințelor bunei-credințe – aceste cerințe fiind îndeplinite în speță.

Lipsa negocierii directe a unor clauze contractuale cu consumatorul este echivalentă cu stabilirea clauzelor în mod unilateral de către comerciant și cu imposibilitatea consumatorului de a influența natura acestora. Astfel, arată că nu a negociat nicio clauză contractuală, i s-a pus în față un contract pe care l-a semnat fără a putea face obiecții.

Referitor la clauza abuzivă inserată la cap. IV pct. 4.1 din contact, se arată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 2 pct. 6 din OG nr. 21/1992 și art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000. Comisionul disimulează un procent consistent de dobândă, mărind artificial costul efectiv al creditului, și în plus, creând pârâtei un avantaj concurențial față de celelalte instituții de creditare, contrar uzanțelor comerciale.

În opinia reclamantului, comisionul de administrare nu reprezintă altceva decât o dobândă mascată, care disimulează prin dol, un spor de dobândă sub denumirea de comision, care denotă și reaua credință a pârâtei prin inducerea în eroare a clienților cu prezentarea de dobânzi avantajoase în raport cu alte instituții de credit.

În ceea ce privește obligarea pârâtei la restituirea tuturor sumelor plătite nedatorat în baza clauzei ce va fi declarată nulă absolut, reclamantul consideră că aceste capete de cerere sunt admisibile în temeiul principiului restitutio in integrum, consacrat de art. 1254 alin. 3 Cod Civil, care impune că tot ce s-a executat în temeiul unui act juridic inexistent sau lovit de nulitate absolută să fie restituit.

În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea formulată pe dispozițiile art. 4 din Legea nr. 193/2000, art. 78 din Legea nr. 296/2004, art. 1254 alin. 3 Cod Civil, art. 35, 192 și 194 C.proc.civ.

În dovedire au fost depuse la dosarul cauzei înscrisuri și s-a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei cu expertiza de specialitate.

În termen legal, pârâta B_______ SA, a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.

În susținerea netemeiniciei cererii formulate, pârâta arată că anterior semnării contractului de credit, reclamantul a putut consulta clauzele acestuia, a avut posibilitatea de a analiza și studia cu atenție fiecare clauză, pentru a aprecia dacă corespunde sau nu intereselor sale. De asemenea, reclamantul a beneficiat de consultanță cu privire la aspectele neclare din contract anterior semnării acestuia pentru a-și exprima consimțământul în cunoștință de cauză. Astfel, reclamantul a avut posibilitatea reală, concretă de a lua cunoștință despre fiecare dintre clauzele contractului și costurile cu privire la care ar fi avut nelămuriri sau dubii.

La momentul încheierii contractului de credit exista pe piața bancă o varietate de produse de creditare, selecția aparținând consumatorului în funcție de varianta cea mai avantajoasă. Existența unor produse predefinite și a unor contracte de credit standardizate nu afectează libertatea împrumutatului de a opta pentru un anumit tip de comisioane și nici nu poate duce la concluzia caracterului nenegociabil al clauzei – opțiunea clientului fiind liber exprimată. Prin completarea cererii de credit, reclamantul a optat pentru produsul care corespundea intereselor proprii. Contractele de credit prevăd care sunt condițiile și consecințele tipului de dobândă și de comisioane și totodată modul în care sunt calculate, acestea fiind analizate de către împrumutat.

De asemenea, prin semnarea contractului de credit, împrumutatul a confirmat că a citit, înțeles și acceptat termenii și toate condițiile prevăzute în clauzele contractuale privind acordarea creditului, respectiv derularea contractului.

În privința comisionului de administrare, pârâta arată că acesta este recunoscut în cuprinsul dispozițiilor art. 9³ lit. d teza I din Ordonanța nr. 21/1992, de art. 36 alin. 3 din OUG nr. 50/2010 și este definit de aceste prevederi legale. Această clauză nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 4 din Legea nr. 193/2000 și nu se poate susține faptul că reclamantul nu a știut sau nu a înțeles ce servicii acoperă aceste comisioane – când acestea reflectă chiar operațiunile, în care inclusiv reclamantul a fost implicat, privind procedurile de acordare și derulare a creditului.

De asemenea, solicită respingerea capătului de cerere privind restituirea sumelor percepute în baza clauzei contestate având în vedere caracterul accesoriu pentru motivele indicate anterior. Capătul de cerere privind restituirea sumelor plătite nedatorat de către reclamant cu titlu de comisioane, dobândă încasată așa zis abuzivă în temeiul clauzelor apreciate abuzive, se arată că este inadmisibil întrucât comisioanele percepute de bancă se întemeiază pe prevederi contractuale agreate de părți, iar cauza perceperii dobânzilor și comisioanelor este reprezentată de contractul de credit ce este valabil în integralitatea sa.

În ceea ce privește capătul de cerere prin care se solicită modificarea contractului prin eliminarea prevederilor contractuale anulate, pârâta arată că prin aceasta reclamantul își exprimă acordul de a continua derularea contractului în condițiile agreate. Sunt invocate prevederile art. 6 din Legea nr. 193/2000 și se menționează că acordul pârâtului nu este singura condiție pentru continuarea derulării contractului, ci legea mai impune și condiția ca după eliminarea acestor clauze, contractul să mai poată continua. Or, în condițiile în care reclamantul solicită constatarea nulității a unui număr considerabil de clauze principale și esențiale contractului, consideră că planează un serios dubiu, ca, în aceste condiții, contractul mai poată continua.

Prin urmare, dacă un contract legal în raport cu prevederile în vigoare la data încheierii lui ajunge să fie practic anihilat în sensul ca niciunul dintre efectele principale urmărite de împrumutător nu se mai realizează, este cât se poate de discutabilă continuarea lui.

În drept, pârâta și-a întemeiat apărarea pe dispozițiile art. 9³ lit. c, d teza 1, g pct. 2 din OG nr. 21/1992, art. 36 alin. 3 din OUG nr. 50/2010, art. 1578 din Codul civil de la 1864, art. 205-208 C.proc.civ.

În dovedire au fost anexate la dosarul cauzei înscrisuri și a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.

În termen legal, reclamantul a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare, prin care a solicitat respingerea susținerilor pârâtei și a apărărilor referitoare la comisionul de administrare ca nefondate.

Reiterează faptul că nu a negociat nicio clauză contractuală, lipsind negocierea directă ce este echivalentă cu stabilirea acestor clauze în mod unilateral și cu imposibilitatea consumatorului de a influența natura acestora. Astfel, i s-a pus în față un contract pe care l-a semnat fără a putea face obiecții.

În opinia sa, aceste comisioane nu reprezintă altceva decât o dobândă mascată, care disimulează prin dol, un spor de dobândă sub denumirea de comision, iar această disimulare a unei părți din dobândă sub denumirea de comision de administrare, nu este altceva decât o dovadă de necontestat a relei credințe a pârâtei deoarece reprezintă, pe de o parte, o modalitate de inducere în eroare a clienților prin prezentarea de dobânzi avantajoase în raport de ofertele altor instituții de credit și pe de altă parte, reprezintă o modalitate de obținere a unui avantaj concurențial, contrar uzanțelor comerciale.

Pentru o justă soluționarea a cauzei, instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și dispozițiile legale în materie, instanța reține următoarele:

La data de 29.07.2008, reclamantul și pârâții au încheiat convenția de credit nr. 070CSIxxxxxxxxxx/29.07.2008, prin care reclamantul în calitate de împrumutat, a primit suma de 5000 euro atât pentru lichidarea anticipată a unui credit de consum cât și pentru nevoi personale, obligându-se la restituirea în 120 de luni. În condițiile speciale ale convenției se regăsește, printre alte comisioane pe care pârâta urma să le perceapă de la reclamant, și comisionul de administrare de 0,45% aplicat la soldul creditului, plătibil lunar pe toată perioada de derulare a convenției (cap. IV pct. 4.1). În speță, convenția încheiată între părți, intră sub incidența Legii nr.193/2000, întrucât împrumutații au calitatea de consumatori, iar banca pe aceea de comerciant.

Reclamantul a solicitat constatarea ca fiind abuzivă a clauzei prevăzute la cap. IV pct. 4.1. din contractul de credit de consum, înlăturarea acestei clauze ca consecință a nulității absolute, obligarea băncii pârâte să elimine această clauză, să modifice contractul și să emită un nou grafic de rambursare.

Astfel, se solicită obligarea pârâtelor să restituie suma de 1.882,89 euro achitată cu titlu de comision de administrare a creditului aferent perioadei de 22.08.2008 – 22.07.2015, precum și sumele achitate cu titlu de comision de administrare ulterior datei de 22.07.2015, la care urmează să se adauge dobânda legală aferentă sumelor menționate – calculată de la data achitării sumelor și până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.

Clauza contractuală privind comisionul de administrare nu este exclusă din domeniul de aplicare a normelor de ordine publică privind clauzele abuzive în contractele de credit nebancar, conform art. 4 alin. 6 din Legea nr. 193/2000. Conform art. 2 lit. d din Legea nr. 289/2004 (aplicabil la momentul încheierii contractului), costul total al creditului la consumator este definit ca fiind toate costurile pe care consumatorul trebuie să le plătească pentru credit, inclusiv dobânda și celelalte cheltuieli, iar conform art. 2 lit. e din Legea nr. 289/2004, dobânda anuală efectivă, denumită în continuare D__ este definită ca fiind costul total al creditului la consumator, exprimat în procent anual din valoarea creditului total acordat și calculat în conformitate cu art. 4. Aceeași prevedere este preluată și în dispozițiile art.7 pct.4 din OUG nr.50/2010.

Potrivit dispozițiilor art. 73 alin. 1 și 2 din O.U.G. nr. 50/2010, în scopul calculării dobânzii anuale efective se determină costul total al creditului pentru consumator. Sunt incluse în costul total al creditului pentru consumator: costurile administrării unui cont care înregistrează atât operațiunile de plată, cât și tragerile; costurile de utilizare a unui mijloc de plată atât pentru operațiunile de plată, cât și pentru trageri; alte costuri privind operațiunile de plată.

În speță, comisionul de administrare este parte din totalul costului creditului, alături de dobândă și celelalte comisioane și se exprimă procentual la nivelul unui an prin formula dobânzii anule efective.

Comisionul de administrare este determinat matematic în expresie procentuală (0,45% aplicabil la soldul creditului, plătibil lunar), astfel încât se poate stabili cuantumul acestor comisioane pentru un interval de un an sau pentru întreaga perioadă de executare a contractului.

Așa cum s-a arătat mai sus, însuși legiuitorul a prevăzut legalitatea unui comision de administrare, care să acopere costurile administrării contului prin care se derulează plățile creditului acordat, conform art. 73 alin. 1 și 2 din O.U.G. nr. 50/2010.

Așadar, clauza contractuală privind comisionul de administrare sunt exprimate din punct de vedere matematic într-un mod clar și precis, motiv pentru care nu creează un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile părților, conform art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000.

Important este ca nivelul cuantumului taxelor și comisioanelor stabilite de părți să fie unul clar determinat, iar acesta să nu fie supus posibilității arbitrare a instituției financiare de a-l modifica prin înfrângerea voinței consumatorului.

În privința cuantumului concret al comisionului de administrare, în speță 0,45%/lunar, acesta nu poate apărea în ochii unui observator obiectiv ca fiind extrem de oneros, având în vedere data la care a fost contractat împrumutul, anul 2008, când costul general al creditului bancar și nebancar era mai ridicat decât în prezent, tendința generală a Băncii Naționale a României fiind de la începutul anilor 2000 în sensul scăderii dobânzii de referință, pe de o parte, iar, pe de altă parte, nu pare a fi exagerat nici în ce îl privește pe reclamant, din moment ce acesta a continuat să execute obligațiile contractuale, cu toate că prevederile art. 5.3 din contract îi confereau dreptul de a denunța unilateral contractul prin rambursarea anticipată a creditului. Or, dacă reclamantul ar fi apreciat că plata comisionului de administrare devine mult prea oneroasă raportat la costul creditului oferit de alte produse financiar bancare ori nebancare, ar fi putut să contracteze un alt mijloc de refinanțare, ceea ce în speță nu s-a întâmplat.

Pe aceste considerente instanța apreciază că cererea reclamantului de constatare ca fiind abuzivă a clauzei de la cap.IV pct.4.1 din contract apare ca fiind nefondată și o va respinge ca atare.

Văzând că cererea este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea având ca obiect restabilire echilibru contractual formulată de reclamantul A__________ O_____, CNP xxxxxxxxxxxxx, domiciliat în Municipiul B_______, ____________________, nr. 3, ______________________________________, în contradictoriu cu pârâtele B_______ SA București, CUI xxxxxx, cu sediul în Municipiul București, __________________________. 6A, sector 2, București și B_______ SA – S________ B_______, CUI xxxxxx, cu sediul în Municipiul B_______, ________________________. 95, județul B_______.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria B_______.

Pronunțată în ședință publică, azi, data de 23 noiembrie 2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Red. T.C./Tehnored.T.C./ex.5/27.01.2016