Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL C______

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ NR. 564

Ședința publică de la 13 Martie 2013

PREȘEDINTE A______ D______- judecător

L____ B_____- judecător

M_____ M______ Ș____- judecător

Grefier M______ V___

Ministerul Public reprezentat prin procuror D____ S_____ din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel C______

***

Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpata N___ I____ E____ împotriva sentinței penale nr. 2768 din data de 25 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria C______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta inculpată N___ I____ E____, asistată de avocat T_____ D____ I____ care substituie pe avocat T_____ R___ L______, apărător ales, și reprezentant legal M____ M______ C_____ pentru partea civilă Fundația „Acțiunea Ecologică Română”.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, învederându-se că nu au fost depuse alte cereri la dosar, după care, constatându-se cauza în stare de judecată, s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat T_____ DianaIrina pentru recurenta inculpată N___ I____ E____, având cuvântul, solicită admiterea recursului, casarea sentinței și, pe fond, reindividualizarea pedepsei, respectiv aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal, cu menținerea dispozițiilor art. 320¹ Cod procedură penală, întrucât, la stabilirea modalității de executare, instanța de fond a reținut în mod greșit atitudinea oscilantă a inculpatei pe parcursul urmăririi penale, respectiv că ar fi încercat să nege săvârșirea faptelor, dar și suma mare delapidată, deși, din întregul dosar de la urmărire penală rezultă că, până la prezentarea materialului de urmărire penală nu a dat nici o declarație, iar ulterior a recunoscut nemijlocit fapta și s-a obligat să returneze banii părții civile, nefiind astfel nici o contradicție între declarații; arată, de asemenea, că deși instanța de fond a reținut în considerente că va avea în vedere criteriile de individualizare prev de art. 72 Cod penal, în dispozitivul sentinței nu a reținut aceste criterii, care arată că, la stabilirea pedepsei se ține cont de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează răspunderea penală, confundând recunoașterea faptei din fața organului de urmărire penală, cu recunoașterea și cererea de a fi judecată potrivit procedurii simplificate; în consecință, solicită ca, la individualizarea pedepsei să se dea eficiență maximă dispozițiilor art. 74 lit. a și c Cod penal, respectiv lipsei antecedentelor penale, împrejurărilor că este o persoană cu studii superioare, provine dintre-o familie bună, mama fiind economistă iar tatăl inginer și a avut o atitudine sinceră și de regret pe parcursul procesului penal.

Reprezentantul legal M____ M______ C_____, pentru partea civilă Fundația „Acțiunea Ecologică Română”, având cuvântul, solicită respingerea recursului inculpatei, ca nefondat, conform concluziilor scrise, arătând că, până în acest moment, inculpata nu a achitat suma la care a fost obligată de prima instanță, care este mult mai mică decât prejudiciul real.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat, întrucât pedeapsa a fost just individualizată în raport de criteriile prevăzute de lege și nu se impune reducerea acesteia sau schimbarea modalității de executare; arată că inculpata a recunoscut fapta după administrarea probelor, astfel încât nu poate beneficia de prevederile art. 320¹ Cod procedură penală, conduita sa fiind avută în vedere la individualizarea pedepsei.

Recurenta inculpată N___ I____ E____, având ultimul cuvânt, declară că își însușește concluziile apărătorului său.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 2768 din data de 25 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria C______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX, în temeiul art. 290 alin. 1 Cp. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp., art. 320¹ alin. 7 C.p.p. a fost condamnată inculpata N___ I____ E____, fiica lui A_____ și C______, născută la data de 21.04.1983 în mun. C______, jud. D___, cu domiciliul în mun. C______, _____________________, ____________, _________________, studii superioare, cetățenie română, fără ocupație, fără antecedente penale, posesoare al CI ________, nr. xxxxxx, cu CNP. xxxxxxxxxxxxx, la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 71 Cp. s-a interzis inculpatei exercitarea drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cp. pe durata executării pedepsei.

În temeiul art. art. 215¹ alin. 1 Cp. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp., art. 320¹ alin. 7 C.p.p. a fost condamnată inculpata N___ I____ E____ la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 71 Cp. s-a interzis inculpatei exercitarea drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cp. pe durata executării pedepsei.

In temeiul art. 33 lit. a Cp., art. 34 Cp., au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

În baza art. 71 Cp. s-a interzis inculpatei exercitarea drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și lit. b Cp. pe durata executării pedepsei.

În baza art. 86¹ Cp. s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare prevăzută de art. 86² Cp. compus din durata pedepsei la care se adaugă un interval de timp de 2 ani fixat de instanță, respectiv pe durata un unui termen de încercare de 3 ani.

În baza art. 86³ Cp. a fost obligată inculpata să se prezinte la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului D___ și să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 86³ alin. 1 Cp. respectiv: să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de Probațiune; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86⁴ Cp.

În temeiul art. 71 alin. 5 Cp. executarea pedepsei accesorii a fost suspendată pe durata termenului de încercare al suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza dispozițiilor art. 348 raportat la art. 445 C.p.p. s-a dispus anularea monetarelor falsificate.

În baza art. 14, art. 16¹ C.p.p. rap. la art. 346 alin. 1 C.p.p., a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă FUNDAȚIA ACȚIUNEA ECOLOGICĂ ROMÂNĂ PRIN REPREZENTANT C______ T____ și a fost obligată inculpata la plata sumei de 6.721 lei daune materiale către aceasta.

În temeiul art. 191 C.p.p., a fost obligată inculpata la 1.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul nr. xxxxx/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria C______ a fost trimisă în judecată în stare de libertate inculpata N___ I____ E____ pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare și fals în înscrisuri sub semnătură privată, ambele în formă continuată, prevăzute de art. 215¹ alin. 1 și art. 290 alin. 1 din Codul penal, ambele rap. la art. 41 alin. 2 din Codul penal, cu aplic. de art. 33 lit. a Codul penal.

În fapt, s-a reținut că inculpata N___ I____ E____ se face vinovată de însușirea, în interes propriu, a sumei de 6721 lei, bani de a căror gestionare se ocupa, în calitate de casier al Fundației Acțiunea Ecologică Română.

În scopul însușirii sumelor de bani, inculpata a consemnat în fals, în monetarele pe care le întocmea, sume mai mici, decât cele încasate în realitate, conform chitanțelor atașate la fiecare monetar.

Inculpata N___ I____ E____ a fost angajata Fundației Acțiunea Ecologică Română, în perioada 15.03.2009 – 01.08.2010, așa cum rezultă din copiile de pe contractul individual de muncă și de pe contractele civile de prestări servicii, atașate la dosarul cauzei.

Prin decizia nr. 10 din data de 12.08.2010, a Fundației Acțiunea Ecologică Română, inculpatei i-a încetat contractul individual de muncă, începând cu data de 01.08.2010, în temeiul art. 61 din Codul Muncii.

Potrivit copiei de pe contractul individual de muncă, inculpata a fost angajată pe funcția de inginer economist, iar potrivit copiilor de pe contractele civile de prestări servicii, inculpata urma să presteze pentru beneficiar serviciul de evidență financiară primară.

Activitatea infracțională a inculpatei s-a concretizat în aceea că în luna iunie 2010, a întocmit în fals un număr de nouă monetare, la care a atașat chitanțele aferente, fără ca sumele consemnate în monetare să corespundă cu sumele de bani încasate prin chitanțe.

Astfel, conform raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, s-a reținut că la datele de: 01.06.2010, 03.06.2010, 08.06.2010, 10.06.2010, 15.06.2010, 17.06.2010, 22.06.2010, 24.06.2010 și 29.06.2010, inculpata a întocmit cele nouă monetare, consemnând în acestea sume mai mici decât cele încasate în realitate.

Potrivit aceluiași raport de expertiză contabilă, s-a constatat că prin activitatea infracțională a inculpatei „S-a creat un prejudiciu ca urmare a faptului că sumele din chitanțe sunt mai mari decât cele evidențiate în monetare, iar valoarea prejudiciului total este de 6.721,00 lei”.

În cauză s-a dispus efectuarea unei expertize grafice, din care rezultă că scrierile de mână de pe monetare, de pe chitanțele aferente acestora, precum și semnăturile depuse la poziția casier predător, de pe monetare, din toate cele nouă date calendaristice analizate, au fost executate de inculpata N___ I____ E____.

Astfel, „Scrierile de mână, depuse pe chitanțele fiscale cu seriile și numerele următoare, datate la:

- 01.06.2010 (chitanța __________ și nr. de la 6230 la 6267);

- 03.06.2010 (chitanța __________ și nr. de la 6268 la 6285);

- 08.06.2010 (chitanța __________ și nr. de la 6286 la 6300 și de la 6351 la 6364);

- 10.06.2010 (chitanța __________ și nr. de la 6365 la 6391);

- 15.06.2010 (chitanța __________ și nr. de la 6392 la 6400 și de la 6451 la 6465);

- 17.06.2010 (chitanța __________ și nr. de la 6466 la 6495);

- 22.06.2010 (chitanța __________ și nr. de la 6496 la 6510);

- 24.06.2010 (chitanța __________ și nr. de la 6511 la 6529);

- 29.06.2010 (chitanța __________ și nr. de la 6530 la 6539)

au fost executate de către N___ I____ E____;

Scrierile de mână depuse pe monetarele nr. 36/01.06.2010, 37/03.06.2010, 38/08.06.2010, 39/10.06.2010, 40/15.06.2010, 41/17.06.2010, 42/22.06.2010, 43/24.06.2010 și 44/29.06.2010 au fost executate de N___ I____ E____;

Semnăturile depuse la poziția – Casier predător -, pe monetarele nr. 36/01.06.2010, 37/03.06.2010, 38/08.06.2010, 39/10.06.2010, 40/15.06.2010, 41/17.06.2010, 42/22.06.2010, 43/24.06.2010 și 44/29.06.2010 au fost executate de N___ I____ E____.”

Având în vedere cele constatate de expertiza grafică, raportat la modalitatea săvârșirii infracțiunilor, s-a reținut imposibilitatea însușirii sumelor de bani de către o altă persoană, deoarece atât monetarele, cât și chitanțele erau întocmite de inculpată, iar acestea împreună cu banii erau predate la bancă sau președintelui Fundației Acțiunea Ecologică Română, în aceeași zi, prejudiciul fiind rezultatul diferențelor consemnate de către inculpată în chitanțe și monetare.

Inculpata prin cererea depusă la data de 19.12.2011, a solicitat ca la dosarul cauzei să fie atașate următoarele acte: fișa postului; instructajul privind atribuțiile de casier; proces-verbal de primire-predare gestiune; proces-verbal de primire-predare chitanțiere; monetare față și verso.

La solicitarea organelor de urmărire penală, la dosar a fost depusă fișa postului, constatându-se însă, că aceasta a fost tehnoredactată conform celor inserate pe ea, la data de 11.09.2009, fără a fi prezentată vreodată inculpatei.

Instructajul privind atribuțiile de casier, procesul-verbal de primire-predare gestiune, proces-verbal de primire-predare chitanțiere, nu au fost depuse la dosarul cauzei, constatându-se că acestea nu există în însăși materialitatea lor.

Deși actele solicitate de inculpată nu au putut fi depuse la dosar, s-a constatat că inexistența acestora nu poate duce la înlăturarea răspunderii penale a acesteia pentru faptele săvârșite.

În acest sens s-a avut în vedere faptul, că din declarațiile date de martora Mirigel V_______ rezultă că „ nu a fost necesară predarea – primire de gestiune, întrucât în gestiunea inculpatei se aflau numai sumele încasate în ziua în curs”, din aceeași declarație reținându-se totodată că inculpatei „i-au fost puse la dispoziție toate chitanțele folosite la încasarea taxelor școlare, fără a-i fi predate pe bază de semnătură și în același fel i-au fost puse la dispoziție și monetare care nu au un regim special, număr de ordine”.

Cele susținute de martora sus-menționată, au fost confirmate și de declarațiile date în cauză de martorii Niculeanu N_____ (contabilul fundației) și C______ T____ (președintele fundației).

În ceea ce privește instructajul privind atribuțiile de casier, din relațiile scrise, date de către inculpată la solicitarea Comisiei de cercetare disciplinară prealabilă, numită prin Decizia nr. 09/23.07.2010, s-a reținut că inculpata N___ I____ E____ la răspunsul numărul 2 a arătat că „ începând cu data de 15 09.2009, în sarcinile sale a avut ca atribuții încasarea taxelor școlare, conform unei dispoziții verbale”.

Față de cele expuse mai sus, s-a tras concluzia că, deși fișa postului nu a fost semnată de către inculpată, din probele existente rezultă că aceasta avea ca sarcină de serviciu gestionarea sumelor de bani pe care ea însăși le încasa de la elevi, reținându-se totodată că nu a fost necesara încheierea unui proces-verbal de primire-predare a gestiunii, pentru că aceasta se preda în fiecare zi în care se încasau bani.

Un argument în plus, în susținerea inculpării este acela că deși în cauză nu au fost încheiate actele care dovedesc în drept calitatea de gestionar al inculpatei, din actele existente, ce se coroborează cu declarațiile date de martori, se reține că activitatea desfășurată de aceasta în cadrul fundației, îmbracă aspectul unei gestiuni în fapt.

Deși inculpata N___ I____ E____ a refuzat să dea declarații pe tot parcursul urmăririi penale, la momentul prezentării materialului de urmărire penală, aceasta a recunoscut și regretat faptele sale, precizând totodată că intenționează să acopere prejudiciul creat ca urmare a activității infracționale.

Starea de fapt reținută în actul de sesizare a instanței a fost probată cu: declarații martori Niculeanu N_____, C______ T____ și Mirigel V_______; notă constatare încasări taxe școlare în perioada 01.06.2010 – 29.06.2010; raport expertiză contabilă judiciară nr. xxxxx din 21.06.2011; raport de expertiză grafică nr. xxxxx din 02.09.2011; monetare și chitanțe în original; copii acte ridicate de la Fundația Acțiunea Ecologică Română.

La data de 18.09.2012 inculpatei N___ I____ E____ i s-au adus la cunoștință dispozițiile art. 320¹ C.p.p. conform cărora până la începerea cercetării judecătorești, poate declara, personal sau prin înscris autentic, că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței, că solicită ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește și că nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le poate administra la acest termen de judecată, situație în care va beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii.

Inculpata a recunoscut în totalitate faptele astfel cum au fost reținute în actul de sesizare a instanței, a solicitat ca judecata să se facă numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care le cunoaște și le însușește. Nu a mai solicitat administrarea de probe în cursul judecății.

Analizând întregul material probator administrat în cauză, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Potrivit art. 320¹ C.p.p., până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le poate administra la acest termen de judecată. Instanța de judecată soluționează latura penală atunci când din probele administrate în cursul urmăririi penale rezultă că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. Instanța va pronunța condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei amenzii. Instanța respinge cererea atunci când constată că probele administrate în cursul urmăririi penale nu sunt suficiente pentru a stabili că fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat. În acest caz instanța continuă judecarea cauzei potrivit procedurii de drept comun.

S-a reținut că starea de fapt este corect stabilită prin actul de sesizare a instanței, rezultând din coroborarea probelor administrate în faza de urmărire penală, probe pe care inculpatul și le-a însușit.

De altfel, inculpata și-a însușit și în faza de urmărire penală concluziile rapoartelor de expertiză, în declarația de la fila 305 dosar de urmărire penală arătând că își însușește obiectivele și nu are obiecțiuni cu privire la acestea. De asemenea, cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală a arătat că recunoaște și regretă săvârșirea faptelor, obligându-se să achite prejudiciul.

În drept, s-a apreciat că activitatea de însușire în interes propriu, a sumei de 6.721,00 lei, bani ce se aflau în gestiunea inculpatei, pe care o ținea ca urmare a activității desfășurate la Fundația Acțiunea Ecologică Română, unde era angajată în baza unui contract individual de muncă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de delapidare prevăzută de art. 215¹ alin. 1 Cp.

Activitatea de falsificare a celor nouă monetare, prin atestare de date ce nu corespund adevărului, urmată de folosirea acestora, pentru a acoperi însușirea banilor delapidați, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prevăzută de art. 290 alin. 1 Cp.

În ceea ce privește reținerea dispozițiilor art. 41 alin. 2 Cp., aceasta este atrasă de faptul că cele nouă acte materiale ce intră în conținutul infracțiunii de delapidare, au fost săvârșite în cursul unei singure luni, în baza aceleiași rezoluții infracționale.

Cu privire la latura subiectivă, s-a reținut că inculpata a acționat cu intenție directă, în sensul art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a Cp., prevăzând și urmărind producerea consecințelor juridice.

La alegerea pedepsei, precum și la individualizarea cuantumului acesteia, prima instanță a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 Cp.

Totodată prima instanță a reținut că inculpata a avut o atitudine sinceră atât în fața organelor de cercetare penală cât și în fața instanței, recunoscând și regretând fapta și a dat astfel relevanță juridică acestor împrejurări, prin aplicarea art. 320¹ C.p.p. cu privire la judecata în cazul recunoașterii vinovăției, având în vedere că inculpatul a recunoscut în totalitate fapta reținută în actul de sesizare și a solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, pe care a declarat că le recunoaște și le însușește.

Având în vedere gravitatea faptei, pericolul reprezentat de lezarea relațiilor sociale de ordin patrimonial a căror existențǎ și dezvoltare este condiționatǎ de menținerea condiției de fapt a bunurilor ce aparțin sau interesează o persoanǎ juridicǎ privatǎ, prima instanță a apreciat că este necesară aplicarea unei pedepse cu închisoare.

La stabilirea cuantumului pedepsei și a modalității de executare a acesteia, prima instanță a avut în vedere și atitudinea oscilantă a inculpatei, pe parcursul urmăririi penale aceasta negând săvârșirea faptelor, încercând să invoce întâi dispariția monetarelor, apoi alte cauze, dar și suma mare delapidată.

Întrucât inculpata nu are antecedente penale, au fost aplicate pedepse orientate spre minim, respectiv pedeapsa de 3 luni închisoare în temeiul art. 290 alin. 1 Cp. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp., art. 320¹ alin. 7 C.p.p., pedeapsa de 1 an închisoare în temeiul art. art. 215¹ alin. 1 Cp. cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cp., art. 320¹ alin. 7 C.p.p.

In temeiul art. 33 lit. a Cp., art. 34 Cp., au fost contopite pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.

Prima instanță a considerat că nu este utilă pentru reeducarea acesteia desprinderea din mediul familial și social în care își câștigă în mod cinstit existența, scopul pedepsei putând fi atins și fără privare de libertate.

Având în vedere că inculpata prin natura faptelor săvârșite a demonstrat că nu este demn să exercite o funcție ce presupune alegerea într-o autoritate publică sau o funcție electivă publică și nici o funcție implicând exercițiul autorității de stat, aceste funcții implicând o responsabilitate pe care inculpata a demonstrat că nu o are în acest moment, în temeiul art. 71 Cp. i-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 alin 1 lit. a) teza a II a și lit. b) Cp., având în vedere la stabilirea acestor pedepse complementare și Decizia nr. 74/2007 a I.C.C.J pronunțată în soluționarea recursului în interesul legii.

Din aceleași considerente arătate mai sus, prima instanță a apreciat că scopul preventiv-educativ al pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, motiv pentru care în baza art. 86¹ Cp., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata termenului de încercare prev. de art. 86² Cp. compus din durata pedepsei la care a fost adăugat un interval de timp de 2 ani fixat de instanță.

În baza art. 86³ Cp., a fost obligată inculpata să se prezinte la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului D___ și să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 86³ alin. 1 Cp. respectiv: să se prezinte, la datele fixate la Serviciul de Probațiune; să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 86⁴ Cp.

În baza art. 71 alin. 5 Cp., a fost suspendată executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii.

În baza art. 359 C.p.p. s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cp. a căror nerespectare atrage revocarea suspendării executării pedepsei.

Cu privire la latura civilă, prima instanță a reținut că prin raportul de expertiză contabilă a fost calculat un prejudiciu de 6.721 lei. În declarația dată în ședința publică de la 18.09.2012, inculpata a afirmat că este de acord să plătească suma dovedită în cursul anchetei și consemnată în rechizitoriu, devenind aplicabile dispozițiile art. 16¹ C.p.p.

Prin urmare, în baza art. 14, art. 16¹ C.p.p. rap. la art. 346 alin. 1 C.p.p., a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă FUNDAȚIA ACȚIUNEA ECOLOGICĂ ROMÂNĂ PRIN REPREZENTANT C______ T____ și a fost obligată inculpata la plata sumei de 6.721 lei daune materiale către aceasta.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs inculpata N___ I____ E____, solicitând casarea sentinței și, pe fond, reindividualizarea pedepsei, respectiv aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal, cu menținerea dispozițiilor art. 320¹ Cod procedură penală, întrucât, la stabilirea modalității de executare, instanța de fond a reținut în mod greșit atitudinea ei oscilantă pe parcursul urmăririi penale, respectiv că ar fi încercat să nege săvârșirea faptelor, dar și suma mare delapidată, deși, din întregul dosar de la urmărire penală rezultă că, până la prezentarea materialului de urmărire penală nu a dat nici o declarație, iar ulterior a recunoscut nemijlocit fapta și s-a obligat să returneze banii părții civile, nefiind astfel nici o contradicție între declarații; a arătat, de asemenea, că deși instanța de fond a reținut în considerente că va avea în vedere criteriile de individualizare prev de art. 72 Cod penal, în dispozitivul sentinței nu a reținut aceste criterii, care arată că, la stabilirea pedepsei se ține cont de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează răspunderea penală, confundând recunoașterea faptei din fața organului de urmărire penală, cu recunoașterea și cererea de a fi judecată potrivit procedurii simplificate; în consecință, inculpata a solicitat ca, la individualizarea pedepsei să se dea eficiență maximă dispozițiilor art. 74 lit. a și c Cod penal, respectiv lipsei antecedentelor penale, împrejurărilor că este o persoană cu studii superioare, provine dintre-o familie bună, mama fiind economistă iar tatăl inginer și a avut o atitudine sinceră și de regret pe parcursul procesului penal.

Recursul este nefondat.

Analizând hotărârea recurată pe baza criticilor invocate și care corespund cazului de casare prev de art. 385⁹ alin. 14 Cod procedură penală și din oficiu, în limitele prevăzute de lege, se constată că este legală și temeinică, în concordanță cu actele existente la dosar și dispozițiile legale care reglementează individualizarea pedepselor.

Astfel, recurenta - inculpată a fost trimisă în judecată și condamnată pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, pentru săvârșirea infracțiunilor de delapidare prev de art. 215¹ Cod penal în formă continuată și respectiv fals în înscrisuri sub semnătură privată, de asemenea în formă continuată, constând în aceea că inculpata a falsificat 9 monetare, însușindu-și din banii aflați în gestiune sa suma de 6.721 lei.

Motivul de recurs formulat de recurenta inculpată privind aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a și c, art. 76 Cod penal, cu consecința reducerii pedepselor aplicate sub minimul special, este nefondat, întrucât recunoașterea unor anumite împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă, decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblul ei, sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana inculpatului, încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special ar satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei, situații care nu se regăsesc în cauză.

Astfel, „conduita bună”, în sensul art. 74 lit. a Cod penal, nu se reduce în mod exclusiv la absența antecedentelor penale, iar atitudinea după săvârșirea infracțiunii, în sensul art. 74 lit. c Cod penal, nu se reduce numai la prezentarea inculpatei la organele judiciare de urmărire penală și de judecată și nici la recunoașterea și regretarea faptelor, în condițiile existenței unui probatoriu care dovedește vinovăția acesteia, probatoriu deja administrat de organele judiciare în momentul în care recurenta inculpată a recunoscut faptele săvârșite. De altfel, toate datele personale ale inculpatei (lipsa antecedentelor penale, împrejurarea că este o persoană tânără și provine dintr-o familie bună) au fost avute în vedere ca și criterii de individualizare a pedepsei, în condițiile art. 72 Cod penal, criterii care au contribuit la aplicarea unor pedepse orientate la minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunile săvârșite, respectiv 3 luni închisoare și 1 an închisoare și nu orientate către maximul special care, în cazul infracțiunii de delapidare, este de 10 ani închisoare, în condițiile aplicării art. 320¹ Cod procedură penală.

Așadar, instanța de fond nu a confundat - conform motivelor de recurs formulate de inculpată - dispozițiile art. 74 lit. c Cod penal cu dispozițiile art. 320¹ Cod procedură penală, ci apreciat, așa cum am arătat mai sus, că nu se impune în circumstanțele cauzei condamnarea inculpatei la o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege.

Este nefondat și motivul de recurs formulat de recurenta inculpată privind aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal, întrucât prima instanță, în mod judicios a apreciat toate criteriile de individualizare a pedepselor, cât și a modalității de executare a pedepsei rezultante, atunci când a dispus suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, apreciind că scopul poate fi atins numai prin stabilirea unor măsuri de supraveghere, obligatorii pentru inculpată în cursul termenului de încercare, această măsură fiind singura care va asigura conștientizarea consecințelor faptelor comise, reacția socială fiind proporțională atât cu circumstanțele personale pozitive ale inculpatei, cât și cu gravitatea faptelor săvârșite și urmările produse, cu atât mai mult cu cât aceasta nu a achitat nici o parte din prejudiciu până în acest moment, coerciția și exemplaritatea pedepsei putând fi asigurate numai prin rigorile impuse de dispozițiile art. 86¹ și următoarele Cod procedură penală.

În raport de aceste considerente, recursul inculpatei este nefondat, astfel că, în baza art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b Cod procedură penală, urmează a fi respins.

În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va fi obligată inculpata la 150 lei cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DISPUNE

Respinge, ca nefondat recursul declarat de inculpata N___ I____ E____ împotriva sentinței penale nr. 2768 din data de 25 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria C______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXXX.

Obligă pe recurenta inculpată la 150 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 13 Martie 2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

A______ D______ L____ B_____ M_____ M______ Ș____

Grefier,

M______ V___

Red.jud.L.B.

j.f.A.I.B______

O.A. 21 Martie 2013