Dosar nr. XXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL G_____

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR.738/R

Ședința publică din data de 10 Mai 2013

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE – D______ N____ – judecător

judecător - Mița M____

Judecător – D_____-I_____ B______

Grefier - M______ I__

Ministerul Public a fost reprezentat prin PROCUROR – C_______ B_____

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G_____

-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor penale declarate de P________ de pe lângă Tribunalul V______, recurentul-inculpat N______ C_________, recurentul-inculpat S_____ G_______, recurentul-parte interesată N______ C________ N______, împotriva deciziei penale nr. 7 din 27.09.2012 pronunțată de Tribunalul V______ în dosarul nr. XXXXXXXXXXXX.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 25 aprilie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta când, pentru a intimatei-părți vătămate R____ Națională a Pădurilor ROMSILVA București și intimate părți civile Direcția S______ V______ posibilitatea de a depune concluzii scrise și având nevoie de timp pentru a delibera, potrivit disp.art.306 Cod procedură penală, Curtea a amânat pronunțarea la data de 30 aprilie 2013 și, apoi, la data de 10 mai 2013.

Ulterior deliberării

CURTEA

Asupra recursurilor penale de fată;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin decizia penală nr.7/27.09.2012, pronunțată de Tribunalul V______ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, au fost admise apelurile declarate de apelanții inculpați S_____ G_______ si N______ C_________ împotriva sentinței penale nr. 1789/30.11.2009 a Judecătoriei Focșani.

A fost desființată sentința penala apelata și în rejudecare:

A fost admisă cererea inculpaților apelanți S_____ G_______ si N______ C_________, de schimbare a încadrării juridice si, conform art. 334 Cod procedura penala, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor pentru care cei doi inculpați au fost trimiși in judecată, din infracțiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificată, prev. de art. 248 Cod penal cu referire la art. 248¹ Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, in infracțiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Conform art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. g Cod procedura penala, art. 121 alin. 1, art. 122 alin. 1 lit. d si art. 124 Cod penal, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului S_____ G_______ pentru infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal, ca urmare a intervenirii unei cauze care înlătură răspunderea penala, respectiv prescripția răspunderii penale.

Conform art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. g Cod procedura penala, art. 121 alin. 1, art. 122 alin. 1 lit. d si art. 124 Cod penal, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva aceluiași inculpat, S_____ G_______ pentru infracțiunea de fals in înscrisuri sub semnătura privata, in forma instigării, prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal, ca urmare a intervenirii unei cauze care înlătură răspunderea penala, respectiv prescripția răspunderii penale.

Conform art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedura penala, a fost achitat același inculpat, S_____ G_______ pentru infracțiunea de sustragerea sau distrugerea de înscrisuri, prev. de art. 242 alin. 1 si 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si art. 37 lit. a Cod penal, întrucât faptei îi lipsește un element constitutiv al infracțiunii.

Conform art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. g Cod procedura penala, art. 121 alin. 1, art. 122 alin. 1 lit. d si art. 124 Cod penal, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului N______ C_________ pentru infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, ca urmare a intervenirii unei cauze care înlătură răspunderea penala, respectiv prescripția răspunderii penale.

Au fost extinse efectele apelurilor si asupra inculpaților intimați C___ I__ si U___ V_______ si in consecința:

Conform art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. g Cod procedura penala, art. 121 alin. 1, art. 122 alin. 1 lit. d si art. 124 Cod penal, s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților C___ I__ si U___ V_______ pentru infracțiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma complicității, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 248 Cod penal, ca urmare a intervenirii unei cauze care înlătură răspunderea penala, respectiv prescripția răspunderii penale.

Au fost respinse, ca nefondate, apelurile declarate de P________ de pe lingă Judecătoria Focșani si numitul N______ C________ N______.

A fost modificată in parte latura civila a cauzei, in sensul că au fost obligați in solidar inculpații S_____ G_______ si N______ C_________ să plătească parții civile R____ Naționala a Pădurilor ROMSILVA București si suma de 56.274,83 lei, despăgubiri civile, determinate de constituirea ilegala a dreptului de proprietate pentru suprafața de 8,33 ha in favoarea învinuitului M____ R___.

Au fost menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

S-a dispus ca onorariile pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților U___ V_______ (domnul avocat C__________ G_____, cu delegația de la fila 56 dosar rejudecare) si C___ I__ (doamna avocat P________ P_____, cu delegația de la fila 62 dosar rejudecare), in suma de cate 400 lei, să fie avansate din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a se pronunța în acest sens, Tribunalul V______ a avut în vedere următoarele:

1.Cu privire la inculpatului S_____ G_______, tribunalul a reținut că acesta a fost trimis in judecata pentru trei infracțiuni, toate in forma continuata, astfel: abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata, prev. de art. 248 Cod penal cu referire la art. 248¹ Cod penal, instigare la fals in înscrisuri sub semnătura privata, prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 290 Cod penal si sustragere sau distrugere de înscrisuri, in forma agravanta, prev. de art. 242 alin. 1 si 3 Cod penal.

Faptele au constat, conform actului de sesizare, in aceea ca in perioada ianuarie-februarie 2004, in baza aceleiași rezoluții infracționale, in trei rânduri, in calitate de primar si președinte al Comisiei Locale de Aplicare a Legii nr. 1/2000 M___, prin îndeplinirea defectuoasa a atribuțiunilor de serviciu a propus Comisiei Județene V______ reconstituirea necuvenita a drepturilor de proprietate pentru învinuiții U___ V_______, C___ I__ si M____ R___, cu suprafața totala de 28,23 ha pădure, in valoare totala de 304.787,45 lei, prejudiciind astfel Direcția S______ V______ cu aceasta suma, a determinat-o pe învinuita P______ Lorica sa înscrie in fals, pe cererile celor trei solicitanți, numere si date anterioare de înregistrare, după care a sustras înscrisurile din dosarele de reconstituire ale ultimilor doi menționați anterior.

Inculpatul, cu ocazia audierii la instanța de fond, cat si in motivele de apel a susținut constant că faptele de abuz in serviciu si fals in înscrisuri sub semnătura privata nu exista, iar infracțiunii de sustragere de înscrisuri îi lipsește un element constitutiv, motiv pentru care instanța de fond trebuia sa dispună achitarea lui conform art. 10 lit. a, respectiv art. 10 lit. d Cod procedura penala.

Referitor la infracțiunea de abuz in serviciu a susținut ca organul de urmărire penala nu a arătat in mod concret care sunt atribuțiile de serviciu pe care inculpatul le-a îndeplinit in mod defectuos, fie in calitatea lui de primar, fie in cea de președinte al Comisiei Locale M___, ca împrejurarea ca acest inculpat a propus, in ședința Comisiei Locale M___ din 05.02.2004 reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele trei persoane, iar propunerea sa a fost acceptata si de ceilalți membri ai comisiei, nu reprezintă elementele constitutive ale infracțiunii de abuz in serviciu. Aceasta cu atât mai mult cu cat votul din cadrul comisiei locale este unul colectiv si nu votul unei singure persoane, iar cea care a validat propunerea a fost Comisia Județeana V______ si deci responsabilitatea reconstituirii dreptului de proprietate aparține doar acesteia, întrucât doar ea avea competenta de a dispune reconstituirea.

Pe de alta parte, inculpatul a susținut ca a fost acuzat ca a propus ilegal reconstituirea dreptului de proprietate pentru cele trei persoane, insa legalitatea si temeinicia reconstituirii dreptului de proprietate a fost confirmata ulterior prin validarea, de către Comisia Județeana V______ a cererilor celor trei învinuiți, conform Hotărârilor nr. 181 si 184 din 2006. Aceste doua hotărâri, deși ulterior au fost revocate de Comisia Județeana V______ printr-o alta hotărâre, nr. 18/12.03.2008, au fost menținute in instanța, prin aceea ca s-a dispus, irevocabil, anularea hotărârii de revocare si menținerea celor doua hotărâri de validare, prin sentința civila nr. 3861/15.09.2008 a Judecătoriei Focșani.

In aceasta situație, inculpatul a susținut ca in speța devin incidente prevederile art. 44 alin. 3 Cod procedura penala si in consecința dovedindu-se legalitatea si temeinicia reconstituirii dreptului de proprietate pentru cei trei învinuiți, nu se poate considera ca aceasta reconstituire a fost ilegala sau necuvenita.

In faza de rejudecare a apelului, inculpatul S_____ G_______ a contestat valoarea totala a prejudiciului reținuta in actul de sesizare, susținând ca aceasta a fost stabilita aleatoriu, a solicitat si s-a efectuat o expertiza de specialitate care a stabilit valoarea de circulație a suprafețelor de pădure reconstituite celor trei învinuiți la data comiterii pretinselor fapte si fata de cuantumul prejudiciului rezultat din expertiza a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de abuz in serviciu in forma calificata, in forma simpla a acestei infracțiuni.

Asupra acestei cereri, tribunalul a reținut că:

In rechizitoriu, s-a reținut ca valoarea totala a suprafețelor de pădure reconstituite ilegal celor trei învinuiți, este de 304.787,45 lei, susținându-se ca acesta este prejudiciul suferit de partea civila ROMSILVA, prejudiciu care a determinat si încadrarea faptei de abuz de încredere in forma sa calificata.

S-a menționat ca acest prejudiciu a fost stabilit in baza procesului-verbal nr. 2538/16.08.2004, insa acesta vizează predarea unei suprafețe de pădure de către Ocolul Silvic Focșani către Comisia Locala M___ si deci nu are vreo legătura cu stabilirea valorii de circulație a pădurilor retrocedate celor trei învinuiți.

In lipsa unei mențiuni clare in actul de sesizare despre modalitatea de calcul a prejudiciului, tribunalul a presupus că acesta a fost calculat conform adreselor de la filele 22, 24, 31, 33 si 38 dosar UP, emise de ITRSV Focșani, in care se precizează ca valoarea terenului cu vegetație forestiera pentru suprafața totala de 28,23 ha pădure reconstituita celor trei învinuiți a fost stabilita conform metodologiei de calcul prevăzuta de HG nr. 796/2002.

HG nr. 796/2002 nu cuprinde mențiuni despre modalitatea de stabilire a valorii de circulație a suprafețelor de pădure, ci este un act normativ abrogat in prezent (de art. 8 din HG nr. 118/2010), prin care se aproba metodologia de achiziționare, prin cumpărare, schimb sau donație, a terenurilor care pot fi incluse in fondul forestier proprietatea publica a statului.

Mai mult, in faza de cercetare judecătoreasca, partea civila recunoaște ca terenul cu vegetație forestiera proprietatea publica a statului, nu poate fi evaluat in mod concret, pentru ca nu exista o metodologie de evaluare, iar aceste terenuri nu au o valoare de inventar, singura metoda de evaluare ar fi prin asimilare cu terenurile aflate in circuitul civil a căror valoare minimala este stabilita prin baremurile de impozitare aplicate de către notarii publici. (fila 509 vol. II, prima instanța).

A fost apreciată ca fiind întemeiată critica inculpatului apelant S_____ G_______ referitoare la stabilirea aleatorie a prejudiciului, in cursul urmăririi penale. Rezulta ca se impunea efectuarea unei expertize încă din aceasta faza, pentru a se stabili, dincolo de orice îndoiala, valoarea totala a prejudiciului, cu atât mai mult cu cat aceasta determina si încadrarea juridica a faptei de abuz in serviciu: in varianta simpla prejudiciul fiind sub 200.000 lei, iar in forma calificata reținuta de acuzare, paguba trebuind sa se situeze peste acest prag.

Pentru acestea, tribunalul a avut in vedere, la stabilirea prejudiciului raportul de expertiza întocmit de expert D___ G___, întrucât, pe de o parte acesta a răspuns la obiectivul stabilit de instanța, a întocmit lucrarea documentat, după convocarea parților si deplasarea in teren, valorile stabilite prin raportul de expertiza sunt apropiate de cele folosite de notarii publici la nivelul anului 2005 (depuse la fila 80 dosar rejudecare) si nici nu s-au formulat obiecțiuni la raportul de expertiza.

Solicitarea acuzării, de înlăturare a acestei probe doar pentru singurul motiv ca a fost efectuata abia in aceasta faza a procesului, nu a fost primită, întrucât probele au aceeași valoare probatorie indiferent de momentul la care se administrează.

In consecința, având in vedere ca prin raportul de expertiza s-a stabilit ca valoarea de circulație a suprafeței totale de pădure reconstituita celor trei învinuiți, de 28,23 ha este de 143.943 lei si văzând ca potrivit art. 146 Cod penal, prin consecințe deosebit de grave se înțelege o paguba materiala mai mare de 200.000 lei, Tribunalul V______ a apreciat că cererea inculpatului S_____ G_______ de schimbare a încadrării juridice este întemeiată si a fost admisa.

Instanța de apel a constatat că apărările de fond ale inculpatului S_____ G_______ pentru aceasta infracțiune nu sunt întemeiate si, deci, solicitarea sa de achitare pentru aceasta fapta conform art. 10 lit. a Cod procedura penala nu a fost primită favorabil.

Astfel, inculpatul a susținut că el nu poate fi tras la răspundere penala pentru decizia luata de un organ colectiv, Comisia Locala M___, ca răspunderea aparține comisiei care are competenta sa ia decizii, respectiv a celei județene si ca reconstituirea nu s-a făcut ilegal, ci cei trei învinuiți aveau dreptul la reconstituirea suprafețelor de pădure retrocedate, aspect stabilit de comisia județeana prin hotărârile nr. 181 si 184 din 2006 si confirmat de instanța judecătoreasca prin sentința civila nr. 3861/2008 a Judecătoriei Focșani.

Inculpatul S_____ G_______, in calitatea lui de primar al comunei M___, îndeplinea si funcția de președinte al Comisiei Locale M___ pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 si nr. 1/2000, conform art. 2 alin. 1 lit. a din HG nr. 890/2005, coroborat cu art. 12 din Legea nr. 18/1991 republicata.

In aceasta din urma calitate, inculpatul avea atribuțiunile prevăzute de art. 5 din HG nr. 890/2005, printre care si pe acelea de a prelua si verifica cererile depuse in conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si de a verifica, in mod riguros îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 9 alin. 4 si 5 din Legea nr. 18/1991 republicata, precum si la art. 6 din Legea nr. 1/2000, solicitând in acest sens toate relațiile si datele necesare, iar după parcurgerea acestor etape prealabile si obligatorii, avea si obligația de a înainta spre aprobare si validare comisiei județene situațiile definitive, împreuna cu documentația necesara.

Față de aceste dispoziții nu se poate susține motivat, ca propunerile făcute de președintele comisiei locale nu produceau consecințe juridice. Inculpatul nu doar ca nu si-a îndeplinit obligația de a verifica riguros îndeplinirea condițiilor de reconstituire, ci a înaintat comisiei județene spre validare o situație definitiva cu propuneri de reconstituire necuvenite pentru cei trei învinuiți.

In calitatea lui de primar al comunei, inculpatul, prin natura funcției pe care o deținea, cunoștea ca la nivelul comunei M___, pentru pădurile care au fost naționalizate in 1948 documentele se limitau doar la acel tabel existent la Arhivele Naționale, in care deși figurau si unii autori ai celor trei învinuiți, aceștia nu au figurat niciodată cu suprafețele de teren ce le-au fost reconstituite in cauza. De altfel, s-a stabilit ca acel tabel a fost falsificat tocmai la rubricile aparținând antecesorilor celor trei învinuiți, in sensul radierii unor mențiuni mai puțin importante (ex: s.a, s.a.m.d) si completării locurilor cu cifre care sa mărească suprafețele cu care figurau autorii. Deși nu s-a putut identifica autorul falsului, este cert ca acesta nu putea fi decât o persoana care ar fi avut interes sau ar fi beneficiat in vreun mod de acesta.

Pe de alta parte, instanța de apel a apreciat că inculpatul nu se poate apăra invocând neglijenta unor organe ierarhic superioare, întrucât aceasta nu funcționează ca o cauza exoneratoare de răspundere penala.

Referitor la susținerea ca reconstituirea a fost legala si temeinica, fiind validata ulterior de comisia județeana in baza legilor ulterioare ale fondului funciar, tribunalul retine ca prin Hotărârile nr. 181/04.12.2006 si nr. 184/15.12.2006 Comisia Județeana V______ a validat propunerile formulate de Comisia Locala M___, pentru suprafețele menționate in anexa 37, respectiv 287,33 ha pădure si 212,18 ha pădure, insa din documentația anexata acestor hotărâri nu se poate verifica daca este vorba despre aceleași suprafețe de pădure, aceasta cu atât mai mult cu cat celor trei învinuiți le-a fost reconstituit dreptul de proprietate si asupra altor suprafețe de pădure in afara celor din speța.

Tribunalul V______ a apreciat că, chiar daca s-ar considera că prin cele doua hotărâri s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru aceleași suprafețe de pădure, aceasta nu echivalează cu legalitatea si temeinicia reconstituirii, întrucât decizia a avut la baza același tabel al proprietarilor din 1940 care s-a stabilit ca este un act fals.

Si împrejurarea că după reconstituirea dreptului de proprietate, învinuiții M____ R___ si U___ V_______ au vândut unele suprafețe fiilor inculpatului S_____ G_______, conduce tot la concluzia ca inculpatul a acționat, de la bun început, cunoscând situația juridica a pădurilor ce urmau a fi retrocedate.

Pentru aceste motive, Tribunalul V______ a apreciat că apelul inculpatului apare ca fiind întemeiat in parte, in sensul că fapta inculpatului S_____ G_______ exista, întrunește toate elementele constitutive ale infracțiunii de abuz in serviciu si a fost comisa de inculpat cu vinovăția ceruta de lege, însa, inculpatul nu poate fi tras la răspundere penala pentru ca a intervenit prescripția speciala.

Potrivit art. 121 alin. 1 si art. 124 Cod penal prescripția înlătura răspunderea penala oricâte întreruperi ar interveni, daca termenul de prescripție prevăzut de art. 122 este depășit cu inca jumătate.

Infracțiunea prev. de art. 248 Cod penal este pedepsită de lege cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani, iar potrivit art. 122 alin. 1 lit. d Cod penal termenul de prescripție a răspunderii penale este de 5 ani, când legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa închisorii mai mare de 1 an, dar care nu depășește 5 ani.

Rezultă că in speță, termenul de prescripție este de 7 ani si 6 luni (5 ani plus 2 ani si 6 luni), a început sa curgă, potrivit art. 122 alin. 2 Cod penal, de la data comiterii infracțiunii, respectiv 05.02.2004 si s-a împlinit la 05.08.2011.

In consecința, pentru infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 Cod penal, tribunalul a dispus încetarea procesului penal, conform art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. g Cod procedura penala.

Cu privire la infracțiunea de instigare la fals in înscrisuri sub semnătură privata, inculpatul a susținut că nu avea de ce să o determine pe P______ Lorica să antedateze cererile de reconstituire ale celor trei învinuiți, pentru ca aceasta era procedura in cadrul Comisiei Locale M___ ca, in ipoteza unor cereri multiple de reconstituire a dreptului de proprietate formulate de aceleași persoane, sa se înregistreze la cererea inițiala.

In plus, a susținut inculpatul ca aceasta infracțiune nu este probata decât cu declarația numitei P______ Lorica, inițial audiata in calitate de învinuita si apoi in aceea de martor, mai mult se afla in relații de dușmănie cu aceasta.

Tribunalul a reținut ca apărarea inculpatului este neîntemeiata sub ambele aspecte.

Prima împrejurare invocata, relativa la procedura existenta la nivelul comisiei locale pentru înregistrarea cererilor de reconstituire este nedovedita, dar chiar si probata daca ar fi nu ar avea relevanta, atâta vreme cat legile fondului funciar stabilesc termene de decădere in interiorul cărora se depun cererile de reconstituire. Rezulta ca daca s-ar proceda conform procedurii invocate de inculpat, s-ar ajunge la ipoteza in care persoane care au depus cereri de reconstituire in afara termenului prevăzut de legile fondului funciar, sa poată beneficia de reconstituire, aspect contrar legii, care nu a prevăzut posibilitatea antedatării cererilor de reconstituire.

Si cealaltă susținere este neîntemeiată, declarația numitei P______ Lorica, data in calitate de învinuita sau martora, fiind coroborata cu materialitatea înscrisurilor, respectiv cererile de reconstituire formulate de învinuiții C___ I__, U___ V_______ si M____ R___, care au fost înregistrate sub numerele primelor cereri de reconstituire formulate de aceștia si antedatate.

Instanța de apel a apreciat că nici pentru aceasta infracțiune inculpatul S_____ G_______ nu poate fi tras la răspundere penala, pentru ca si in acest caz a intervenit o cauza care înlătura răspunderea penala, respectiv prescripția răspunderii penale, deci apelul inculpatului urmează a fi admis in sensul de a se constata intervenirea prescripției speciale.

Pentru infracțiunea prev. de art. 290 Cod penal, pedeapsa prevăzuta de lege este închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda, iar potrivit art. 27 Cod penal instigatorul la o fapta prevăzuta de legea penala săvârșită cu intenție, se sancționează cu pedeapsa prevăzuta de lege pentru autor.

Si in acest caz durata termenului de prescripție, momentul de la care începe sa curgă si cel la care se împlinește coincide cu cel stabilit pentru infracțiunea anterioara.

In concluzie si pentru infracțiunea prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 290 Cod penal, tribunalul a dispus încetarea procesului penal potrivit art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. g Cod procedura penala.

Referitor la infracțiunea de sustragere sau distrugere de înscrisuri, prev. de art. 242 alin. 1 si 3 Cod penal, inculpatul a susținut ca aceasta nu ar întruni elementele constitutive ale infracțiunii.

_________________________. 242 alin. 1 Cod penal, constituie infracțiune, sustragerea sau distrugerea unui dosar, registru, document sau alt înscris care se afla in păstrarea ori deținerea unui organ sau instituții de stat ori a unei unități la care se refera art. 145 Cod penal, iar potrivit alin. 3 al aceluiași articol, infracțiunea este mai grava daca fapta este săvârșita de un funcționar public in exercițiul atribuțiunilor de serviciu.

Este adevărat ca la percheziția domiciliara efectuata la imobilul unde locuiește inculpatul S_____ G_______ au fost găsite si ridicate mai multe înscrisuri si chiar dosare din cele de reconstituire pe numele celor trei învinuiți, însa, așa cum rezulta din adresele enumerate exemplificativ nr. 6544/2006, 3090/2006, aceste înscrisuri au fost solicitate de către diferite autoritati judiciare, pe rolul cărora se aflau in lucru mai multe dosare penale împotriva inculpatului S_____ G_______.

Rezulta ca inculpatul nu a luat aceste dosare si înscrisuri, in scopul de a le distruge așa cum prevăd dispozițiile legale, ci doar pentru a le prezenta organelor judiciare, urmând ca după terminarea cercetărilor ele sa fie readuse in arhiva instituției. Daca inculpatul ar fi urmărit „pierderea urmelor” acestor dosare, având in vedere ca el știa ca împotriva sa a început urmărirea penala inca din 2006, avea posibilitatea chiar sa le distrugă ori ascundă, pentru a nu mai putea fi găsite la percheziția efectuata la locuința sa.

Sub acest aspect, Tribunalul V______ a apreciat că apelul inculpatului este întemeiat si a fost admis, cu consecința desființării sentinței penale atacate si achitării inculpatului pentru aceasta infracțiune, conform art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedura penala.

Al patrulea motiv de critica al inculpatului S_____ G_______ se refera la soluționarea greșita a laturii civile.

Inculpatul a susținut ca a fost obligat in solidar la unele despăgubiri civile, dar din considerentele hotărârii nu se poate stabili motivele pentru care s-a ajuns la aceasta concluzie.

Tribunalul a constatat că latura civilă a fost corect soluționată. In cursul urmăririi penale exista mai multe adrese emise de partea civila ROMSILVA, prin intermediul Direcției Silvice V______, (la filele 22,24,31,33 si 38) prin care se solicita obligarea inculpaților la despăgubiri civile reprezentând valoarea masei lemnoase exploatata de pe suprafețele de 10 ha pădure reconstituita lui C___ I__, 9,90 ha padure reconstituita lui U___ V_______ si 8,33 ha pădure reconstituita lui M____ R___.

Instanța de fond, in mod corect a apreciat că acest prejudiciu a fost cauzat prin faptele comise de inculpații S_____ si N______ si i-a obligat pe aceștia la repararea pagubei, conform art. 346 si art. 14 Cod procedura penala si art. 998 – 999 Cod civil vechi, lege sub care a fost cauzat prejudiciul. Însa instanța de fond a greșit când a respins celelalte despăgubiri solicitate ca reprezentând c/valoarea masei lemnoase valorificata din suprafața de pădure reconstituita învinuitului M____ R___, întrucât si aceasta paguba a fost cauzata de fapta si a inculpatului S_____ G_______. Sub acest aspect, sentința a fost reformată in sensul obligării acestui inculpat si la aceste despăgubiri așa cum au fost cerute prin adresele anterior menționate.

Ultimul motiv de critica al sentinței se refera la împrejurarea ca au fost anulate unele înscrisuri fără a fi citate in cauza, pentru a le fi opozabile, persoanele de la care au emanat acele înscrisuri sau care au beneficiat de pe urma lor, in speța cei trei cumpărători ai suprafețelor de pădure, copiii inculpaților S_____ si N______ si Comisia Județeana V______ si Locala M___ si actele acestora din urma fiind anulate.

Critica este neîntemeiata, cumpărătorii fiind citați in cauza încă înainte de soluționarea primului apel, însă chiar daca nu ar fi fost citați, acest impediment nu cauza vreo vătămare inculpatului S_____ G_______ pentru a o invoca.

2.Cu privire la apelul inculpatului N______ C_________, instanța de apel a reținut că acesta este întemeiat in parte, sub aspectul cererii de schimbare a încadrării juridice si a intervenirii prescripției speciale.

Si acest inculpat a solicitat, pentru aceleași considerente ca si inculpatul S_____ G_______, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata, in forma simpla a acestei infracțiuni.

Tribunalul, pentru aceleași considerente expuse la analizarea motivelor de apel ale inculpatului S_____ G_______, a admis cererea si a dispus schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, prev. de art. 248 Cod penal si in aceasta formă a constatat că inculpatul nu poate fi tras la răspundere penala pentru că si in privința lui a intervenit prescripția specială.

Întrucât inculpatul N______ C_________ este cercetat pentru aceeași infracțiune ca si inculpatul S_____ G_______ si coincid atât data comiterii faptei cat si termenul de prescripție, pentru aceleași temeiuri de fapt si de drept ca si in cazul celuilalt inculpat, tribunalul a dispus încetarea procesului penal, ca urmare a intervenirii prescripției speciale, conform art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. g Cod procedura penala.

Tribunalul V______ a apreciat că apărarea inculpatului N______ C_________ este neîntemeiată si infirmată de declarațiile învinuiților C___ I__, U___ V_______ si M____ R___ si ale celorlalți martori audiați la prima instanța de fond, din care rezulta ca doar el, in calitate de viceprimar al comunei M___ si membru in Comisia Locala M___ si inculpatul S_____ G_______ au luat cunoștința despre acel tabel al proprietarilor de pădure din 1948 si împreuna au luat hotărârea infracționala de a le reconstitui, necuvenit, dreptul de proprietate celor trei învinuiți, cu condiția, rezultata chiar din actele de vânzare cumpărare, că după emiterea titlurilor de proprietate, o parte din acestea sa revină copiilor lor, sub o aparenta forma de legalitate, adică prin încheierea unor contracte de vânzare cumpărare autentice.

3.Cu privire la apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani întemeiat doar pe motive de individualizare a pedepselor aplicate inculpaților, Tribunalul a apreciat că este nefondat, fata de considerentele anterior expuse si mai ales fata de împrejurarea obiectiva a intervenirii unei cauze care a înlăturat răspunderea penală.

4.Referitor la apelul declarat de N______ C________ N______, tribunalul a reținut că si acesta este nefondat.

N______ C________ N______ a declarat apel pentru ca instanța de fond a dispus, printre altele, si anularea contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr.1399/25.03.2005 la Biroul Notarului Public, prin care el a cumpărat de la C___ I__ suprafața de 5 ha teren cu vegetație forestiera. A susținut acest apelant ca soluția este greșita din acest punct de vedere, întrucât el a fost de buna credința la întocmirea actului, necunoscând ca terenul cumpărat provine din comiterea vreunei infracțiuni, iar pe de alta parte si-a îndeplinit obligația principala din contract, aceea de a plăti prețul, contrar celor susținute de vânzătorul C___ I__, care nu a mai recunoscut ca prețul a fost plătit.

Tribunalul a reținut că prima instanța in mod corect a procedat la anularea tuturor actelor false ca urmare a împrejurării ca actele principale, respectiv cele trei titluri de proprietate care au stat la baza întocmirii ulterioare a contractelor de vânzare-cumpărare au fost obținute printr-o activitate care s-a dovedit a fi ilegala. Deci contractele de vânzare cumpărare au fost anulate in considerarea unuia din efectele nulității, respectiv anularea actului subsecvent ca urmare a anularii celui principal. Rezultă că apărarea apelantului ca a fost de buna credința, este irelevanta, acesta urmând a-si valorifica eventualele pretenții civile, pe calea separata a unei acțiuni in justiție.

Pentru considerentele expuse, tribunalul a admis apelurile declarate de inculpații S_____ G_______ si N______ C_________, a desființat sentința apelata si a modificat-o in sensul celor arătate.

Conform art. 373 Cod procedura penala, Tribunalul V______ a extins efectele apelurilor si asupra inculpaților C___ I__ si U___ V_______, pentru aceștia sentința instanței de fond rămânând definitiva prin neapelare si, față de împrejurarea că au aceeași calitate ca si apelanții inculpați S_____ G_______ si N______ C_________ si că nu li se creează o situație mai grea, dimpotrivă, a constatat că in privința ambilor a intervenit prescripția speciala a răspunderii penale.

Pentru aceleași temeiuri de fapt si de drept ca si in cazul inculpaților S_____ G_______ si N______ C_________, Tribunalul V______ a dispus încetarea procesului penal împotriva inculpaților U___ V_______ si C___ I__, conform art. 11 pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. g Cod procedura penala.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Împotriva deciziei penale nr.7/27.09.2012, pronunțată de Tribunalul V______ în dosarul nr.XXXXXXXXXXXXX, au declarat recurs P________ de pe lângă Tribunalul V______, recurentul-inculpat N______ C_________, recurentul-inculpat S_____ G_______ și recurentul-parte interesată N______ C________ N______, invocând în scris și oral, motivele arătate în mod detaliat în partea introductivă a prezentei decizii penale.

1.În esență, P________ de pe lângă Tribunalul V______ a susținut că în mod greșit instanța de apel a făcut aplicarea dispozițiilor art.334 din Codul de Procedură Penală în ce îi privește pe inculpații S_____ G_______ și N______ C_________, având în vedere că prejudiciul real este cel reținut prin rechizitoriu și nu cel care a reieșit din expertiza judiciară dispusă în cauză.

De asemenea, a susținut că în mod greșit instanța de apel a dispus achitarea inculpatului S_____ G_______, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.242 Cod Penal, având în vedere că fapta există și a fost săvârșită cu vinovăție de inculpat.

S-a mai susținut că, pe latură civilă, în propria cale de atac, li s-a creat o situație mai grea inculpaților S_____ G_______ și N______ C_________, aceștia fiind în mod nelegal obligați la plata sumei de 56.274, 83 lei către partea civilă.

2.Inculpatul S_____ G_______ a susținut că în mod greșit s-a încetat procesul pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, întrucât s-ar fi impus achitarea întemeiat pe dispozițiile art.10 alin.1 lit.d din Codul de Procedură Penală, pentru că simpla propunere nu ar fi condus la reconstituirea dreptului de proprietate, propunerile fiind însă validate prin două hotărâri ale Comisiei Județene, și că, deși își însușește motivarea instanței de apel vizând soluția de achitare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.242 Cod Penal, în subsidiar, apreciază că în cauză sunt incidente dispozițiile art.124 Cod Penal, privind prescripția răspunderii penale, astfel încât se impune încetarea procesului penal în ce privește această din urmă infracțiune.

A mai susținut că în mod greșit a fost obligat, în propria cale de atac, la plata despăgubirilor civile în sumă de 56.274, 83 lei.

3.Inculpatul N______ C_________ a susținut, la rândul său, că în mod greșit a fost obligat, în propria cale de atac, la plata despăgubirilor civile în sumă de 56.274, 83 lei.

4.Recurentul N______ C________ N______ a arătat că nu este de acord cu anularea contractului de vânzare cumpărare, el plătind prețul convenit.

S-a solicitat admiterea recursurilor conform celor invocate.

Criticile formulate sunt parțial fondate, recursurile declarate de P________ de pe lângă Tribunalul V______ și de inculpații S_____ G_______ și N______ C_________ urmând să fie admise pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lingă Judecătoria Focșani nr. 578/P din 03.08.2007 s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv a inculpatului S_____ G_______, pentru infracțiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata, fals in înscrisuri sub semnătura privata, in forma instigării si sustragere sau distrugere de înscrisuri, prev. de art. 248 Cod penal, cu referire la art. 248¹ Cod penal, art. 25 Cod penal raportat la art. 290 Cod penal si art. 242 alin. 1 si 3 Cod penal, toate cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal si art. 33 lit. a Cod penal si in stare de libertate a inculpaților: N______ C_________, pentru infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata, prev. de art. 248 Cod penal, cu referire la art. 248¹ Cod penal; C___ I__ și U___ V_______, fiecare pentru infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma complicității, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 248 Cod penal.

In sarcina inculpatului S_____ G_______ s-a reținut ca in perioada ianuarie-februarie 2004, in baza aceleiași rezoluții infracționale, in trei rânduri, in calitate de primar si președinte al Comisiei Locale de Aplicare a Legii nr. 1/2000 M___, prin îndeplinirea defectuoasa a atribuțiunilor de serviciu a propus Comisiei Județene V______ reconstituirea necuvenita a drepturilor de proprietate pentru învinuiții U___ V_______, C___ I__ si M____ R___, cu suprafața totala de 28,23 ha pădure, in valoare totala de 304.787,45 lei, prejudiciind astfel Direcția S______ V______ cu aceasta suma, a determinat-o pe învinuita P______ Lorica sa înscrie in fals, pe cererile celor trei solicitanți, numere si date anterioare de înregistrare, după care a sustras înscrisurile din dosarele de reconstituire ale ultimilor doi menționați anterior.

In sarcina inculpatului N______ C_________ s-a reținut ca in aceeași perioada si in baza aceleiași rezoluții infracționale, in calitate de viceprimar si membru al Comisiei Locale M___, de aplicare a Legii nr. 1/2000, prin îndeplinirea defectuoasa a atribuțiunilor legate de legislația fondului funciar, a propus Comisiei Județene V______ reconstituirea necuvenita a drepturilor de proprietate pentru învinuiții U___ V_______, C___ I__ si M____ R___, cu suprafața totala de 28,23 ha pădure, in valoare totala de 304.787,45 lei, prejudiciind astfel Direcția S______ V______ cu aceasta suma.

Inculpații C___ I__ si U___ V_______ au fost acuzați ca in aceeași perioada, au avut o înțelegere cu ceilalți doi inculpați, S_____ G_______ si N______ C_________, constând in aceea ca le-a înlesnit acestora activitatea infracționala, in vederea reconstituirii necuvenite a dreptului de proprietate asupra suprafețelor de 10 ha teren cu vegetație forestiera, pentru inculpatul C___ I__ si 9,90 ha teren cu vegetație forestiera pentru inculpatul U___ V_______.

Prin actul de sesizare al instanței, cauza a fost disjunsa cu privire la învinuitul M____ R___, cercetat si el pentru aceeași infracțiune ca si ceilalți doi inculpați, U___ V_______ si C___ I__, respectiv complicitate la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 248 Cod penal, pentru ca, in final, in privința acestuia sa se dispună scoaterea de sub urmărire penala, conform art. 10 lit. b¹ Cod procedura penala, prin Ordonanta din 21.09.2007.

De asemenea, s-a mai dispus disjungerea cauzei si continuarea cercetărilor in vederea identificării AN, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals material in înscrisuri oficiale, prev. de art. 288 Cod penal.

Prin același act de sesizare al instanței, învinuiții Ș_____ M_______, L______ Ș_____ si P______ Lorica, cercetați si ei pentru fapte in legătura cu activitatea infracționala a celor patru inculpați trimiși in judecată au fost scoși de sub urmărire penală.

Prin sentința penală nr.1789/30.22.2009 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr. XXXXXXXXXXXXX, inculpatul S_____ G_______ a fost condamnat după cum urmează:

- 3 ani și 8 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. c Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, prevăzută de art. 248 Cod penal raportat la art. 248¹ Cod penal, cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal, art. 74 al.2 Cod penal, art. 80 Cod penal și art. 76 lit. b Cod penal.

- 1 lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 25 Cod penal raportat la art. 290 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal, art. 74 al.2 Cod penal, art. 80 Cod penal și art. 76 lit. e Cod penal.

- 1lună închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere de înscrisuri prevăzută de art. 242 al.1 și 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal, art. 74 al.2 Cod penal, art. 80 Cod penal și art. 76 lit. e Cod penal, la o lună închisoare.

În baza art. 33 lit. a Cod penal și art. 34 lit. b Cod penal au fost contopite aceste pedepse în pedeapsa mai grea de 3 ani și 8 luni închisoare.

În baza art. 39 al.1 Cod penal cu referire la art. 39 al.6 Cod penal și art. 83 al.2 Cod penal, a fost contopită pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1307/30.05.2002 a Judecătoriei Focșani cu pedeapsa principală de 3 ani și 8 luni închisoare rezultată mai sus, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani și 8 luni închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal a fost dedusă din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii de 24 de ore la data de 04.07.2007 și a arestării preventive de la 12.07.2007 la 05.11.2007.

Au fost interzise inculpatului pe durata executării pedepsei principale drepturile prevăzute de art. 64 lit. a ip. II, lit. b și lit. c Cod penal.

Prin aceeași sentință a fost condamnat inculpatul N______ C_________, la 3 ani și 4 luni închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. c Cod penal, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 248 Cod penal raportat la art. 248¹ Cod penal, cu aplicarea art. 41 al.2 Cod penal, art. 74 al.1 lit. a și al.2 Cod penal și art. 76 lit. b Cod penal.

Au fost interzise inculpatului pe durata executării pedepsei principale drepturile prevăzute de art. 64 lit. a ip. II, lit. b și lit. c Cod penal.

În baza art. 86¹ Cod penal și art.71 alin.5 Cod Penal, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei principale și a celei accesorii pe durata termenului de încercare de 5 ani și 4 luni prevăzută de art. 86² Cod penal.

Prin aceeași sentință au mai fost condamnați inculpații C___ I__ și U___ V_______ la câte 4 luni închisoare fiecare, pentru complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 248 Cod penal, cu aplicarea art. 74 al.1 lit. a și al.2 Cod penal și art. 76 lit. e Cod penal.

În baza art. 81 Cod penal și art.71 alin.5 Cod Penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor principale și a celor accesorii aplicate inculpaților, pe duratele termenelor de încercare de câte 2 ani și 4 luni.

S-a dispus anularea tuturor actelor false cat si a celor subsecvente întocmite in baza lor, respectiv cererile de reconstituire formulate de învinuiții C___ I__, U___ V_______ si M____ R___, procesul-verbal al Comisiei Locale M___ din 05.02.2004, hotărârea nr. 944/12.02.2004 a Comisiei Județene V______, de validare a propunerilor formulate de Comisia Locala M___, titlurile de proprietate emise pe numele celor trei învinuiți si procesele-verbale de punere in posesie emise in baza acestora si contractele de vânzare-cumpărare, prin care cei trei învinuiți au vândut suprafețele de pădure către fiii inculpaților N______ C_________ si S_____ G_______.

S-a procedat la repunerea parților in situația anterioara comiterii infracțiunilor, in sensul ca suprafețele de pădure retrocedate ilegal reintra in administrarea ROMSILVA si au fost obligați inculpații la despăgubiri civile care au reprezentat valoarea masei lemnoase exploatate de pe suprafețele de pădure retrocedate ilegal și anume: pe inculpații S_____ G_______, N______ C_________ și C___ I__ în solidar, la plata sumei de 13.291,4 lei și pe inculpații S_____ G_______, N______ C_________ și U___ V_______, în solidar, la plata sumei de 17.486,44 lei.

Au fost respinse ca prematur formulate pretențiile părții civile evaluate la 56.274,83 lei, reprezentând valoarea masei lemnoase exploatată de pe terenul retrocedat ilegal numitului M____ R___.

Au fost respinse ca neîntemeiate restul pretențiilor civile formulate în cauză.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Inculpatul S_____ G_______ a fost primar al comunei M___, jud. V______ în mandatul 2000-2004 și ulterior, din 2004 până când a fost suspendat din funcție iar potrivit Legii 1/2000 de fond funciar, completată de dispozițiile Legii 18/1991 a avut și calitatea de președinte al Comisiei locale de aplicare a Legii fondului funciar.

Pentru perioada 2002-2004 componența Comisiei locale de aplicare a Legii nr. 1/2000 a _______________________ de aplicare a Legii nr. 1/2000 a fost stabilită prin Ordinul nr. 29/28.01.2002 al Prefectului: S_____ G_______ președinte, Ș_____ M_______ – secretar (aceasta avea și funcția de secretar al comunei), N______ C_________ (vice-primarul comunei la acea dată) – membru, F_______ M_____ (consilier juridic la Prefectura V______) – membru, B____ L____ (specialist OCGC V______) – membru, I______ D______ (inginer agronom DGA V______) – membru, L______ S_____ (Ocolul Silvic Focșani) – membru, M____ G_________ – membru, D______ V_____ (Ocolul Silvic Focșani) – membru, C______ I__ – membru, Dobîndar R___ – membru, S_______ G_______ – membru.

Din declarațiile martorilor audiați în cauză a rezultat că în cadrul ședințelor Comisiei locale de fond funciar nu participau toți membrii aceștia, unii nefiind chiar convocați, hotărârile fiind însă luate cu majoritate. A mai rezultat că o parte din membrii Comisiei nu erau documentați cu privire la discuțiile ce urmau să aibă loc referitoare la dosarele de reconstituire a dreptului de proprietate formate ca urmare a cererilor diverșilor solicitanți. Aceasta s-a datorat în primul rând modului superficial în care membrii Comisiei locale au înțeles să-și îndeplinească atribuțiile și într-o mai mică măsură încrederii pe care o aveau în verificările făcute în cadrul Primăriei _______________________.

În aceste împrejurări inculpatul S_____ G_______ era practic singura persoană desemnată în cadrul Comisiei care avea cunoștință despre toate dosarele constituite la nivelul comunei.

Deși prin Ordin al Prefectului jud. V______, secretarul Comisiei a fost desemnată Ș_____ M_______, în fapt lucrările și documentele întocmite în cadrul și după ședințele Comisiei locale, le întocmea martora P______ Lorica, agent agricol la Primăria comunei M___, jud. V______, din dispoziția inculpatului S_____ G_______. Tot aceasta primea și înregistra cererile și actele solicitanților, făcea consemnările din timpul ședințelor Comisiei locale.

De asemenea, martora P______ Lorica ținea și registrul în care erau înregistrate cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate formulate, registru care potrivit depoziției martorei a fost luat in cursul anului 2003 de către inculpat și nu a mai fost restituit martorei.

Din verificările documentelor referitoare la evidența cadastrală a terenurilor împădurite și din declarațiile martorilor a rezultat că la nivelul județului V______ singurul document în care erau trecute terenurile cu pădure înainte de naționalizare, cooperativizare, exproprieri, la nivelul anului 1948, era un tabel al pădurilor, document care a intrat și în posesia inculpatului.

Practic, toate verificările cererilor privind restituirea de păduri erau făcute prin acest tabel, lucru care a creat premisele evenimentelor pentru care s-a dispus trimiterea inculpaților în judecată.

În cursul lunii ianuarie 2004, profitând de contextul în care membrii comisiei nu aveau la îndemână documentația, nu cunoșteau îndeaproape atribuțiile pe care le aveau în cadrul comisiei (în unele cazuri nu le cunoșteau deloc), nu participau la toate ședințele comisiei locale, fie pentru că nu erau convocați, fie pentru că nu erau interesați, inculpații S_____ G_______ și N______ C_________ l-au contactat pe inculpatul C___ I__ și i-au cerut să facă o cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 12 ha de pădure, proprietatea defunctului C___ S___, fratele bunicului lui C___ I__. Discuția a avut loc în sediul primăriei, iar în cadrul acesteia inculpații S_____ G_______ și N______ C_________ i-au spus coinculpatului C___ I__ că au găsit un act din care rezultă că numitul C___ S___ a avut 12 ha de pădure. De asemenea, inculpații S_____ și N______ C_________ i-au spus inculpatului C___ I__ să nu dateze cererea. Inculpatul C___ I__ nu formulase anterior o cerere, întrucât primul îndreptățit ca moștenitor al lui C___ S___ era tatăl lui, or, tatăl inculpatului C___ I__ nu avea cunoștință ca defunctul C___ S___, dispărut în al doilea război mondial, să fi fost proprietarul unei asemenea suprafețe de pădure.

Tot în cadrul acestei discuții inculpații s-au înțeles între ei ca jumătate din suprafața pentru care inculpatul C___ I__ urma să fie pus în posesie să fie vândută fictiv inculpatului N______ C_________, aceasta fiind condiția pentru ca inculpatul C___ I__ să obțină jumătatea sa din suprafață.

In aceeași perioadă inculpatul S_____ G_______ s-a întâlnit cu coinculpatul U___ V_______ și M____ R___, pe care i-a convocat tot la primărie, cărora le-a solicitat să formuleze fiecare câte o cerere de reconstituire ca moștenitori ai părinților lor, înțelegerea fiind ca jumătate din suprafața pe care urmau să o primească să intre în patrimoniul familiei inculpatului S_____ G_______. Inculpatul U___ V_______ a formulat două cereri prin care solicita să-i fie reconstituit dreptul de proprietate pentru 10 ha de pădure, respectiv 22,13 ha de pădure, ca moștenitor al defunctului tată, U___ D_________.

Anterior, inculpatul U___ V_______ formulase la data de 26.01.1998 cerere de reconstituire înregistrată la nr. 160, ca moștenitor al tatălui său doar pentru suprafața de 0,60 ha pădure.

Numitul M____ R___ a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate ca moștenitor al defunctului M____ Ș_____ pentru suprafața de 11,00 ha pădure.

De asemenea, și M____ R___ formulase in anul 1998 cerere înregistrată la nr. 276/10.03.1998 pentru suprafață de 0,75 ha pădure, ce a aparținut tatălui său.

Ambii știau că autorii lor nu avut în proprietate aceste suprafețe de pădure, aspect confirmat de martorii audiați în cauză, unii fiind rude cu cei doi.

Inculpații nu și-au datat aceste cereri ca și în cazul inculpatului C___ I__.

Cererile scrise de cei trei au fost înregistrate de martora P______ Lorica la numerele la care inițial au fost înregistrate cererile din anul 1998 (în cazul inculpatului U___ V_______ și a lui M____ R___), la indicația inculpatului S_____ G_______.

Toate cele trei cereri au fost însoțite de copii de pe tabelul pădurilor, unde se făcuseră de fapt modificări, tocmai pentru a fi susținute cererile formulate de cei trei. Astfel, pe documentul respectiv s-au șters unele mențiuni și s-au adăugat cifre care să corespundă suprafețelor pretinse de cele trei persoane: la poziția nr. 4 unde figura înscris “Ș_____ M____ ș.a. 40” cu 11 ha pădure a fost ștearsă mențiunea “ș.a. 40”, la poziția nr. 6 unde figura D_________ U___ cu 2,13 ha s-a adăugat cifra 2 rezultând 22,13 ha, iar la poziția 13 unde figura înscris “ S___ T. C___ ș.a. 75” a fost ștearsă mențiunea“ ș.a. 75”.

In urma perchezițiilor efectuate în timpul urmăririi penale la locuința inculpatului S_____ G_______ și la locuințele fiilor acestuia au fost găsite actele din dosarele de reconstituire a dreptului de proprietate ale inculpatului U___ V_______ și ale numitului M____ R___, sustrase de către inculpatul S_____ G_______, după începerea cercetărilor, pentru a nu fi descoperite de organele de urmărire penală, împrejurare ce a fost confirmată de către martora P______ Lorica, care a avut contactul direct cu aceste acte.

În ședința din 05.02.2004 la care au participat inculpatul S_____ G_______, inculpatul N______ C_________, Ș_____ M_______, L______ S_____, D______ V_____ și S_______ G_______ s-au discutat cererile de reconstituire ale coinculpaților C___ I__, U___ V_______ și a lui M____ R___.

În afara inculpaților S_____ G_______ și N______ C_________, care cunoșteau împrejurarea că cererile celor trei se bazează pe date nereale, ceilalți participanți la ședință nu cunoșteau modificările făcute și nici nu aveau cum să verifice suprafețele solicitate, din moment ce dovada proprietății se făcea tocmai cu tabelul pădurilor din anul 1948.

Prin urmare, toți participanții din ședința din 05.02.2004 și-au însușit propunerea inculpatului S_____ G_______, ca președinte al comisiei locale, în sensul reconstituirii dreptului de proprietate pentru cele trei persoane, astfel: pentru M____ R___ 8,33 ha, pentru U___ V_______ 9,90 ha, pentru C___ I__ 10,00 ha.

Procesul verbal al ședinței din 05.02.2004 a fost întocmit de către martora P______ Lorica, a fost semnat și de către aceasta, deși nu avea nici o calitate în cadrul Comisiei locale de fond funciar. Martora a fost însă cea care, ca și în alte rânduri, a făcut toate consemnările în timpul ședinței și a întocmit “anexa 53” și celelalte documente ce au fost înaintate ulterior Comisie Județene V______ de aplicare a Legii fondului funciar.

Prin adresa nr. 505/05.02.2004 propunerile Comisiei locale a comunei M___, jud. V______ au fost înaintate Comisiei Județene V______.

Aceasta își desfășura ședințele în baza unor referate întocmite de către un Colectiv de lucru constituit prin Ordin al Prefectului. Membrii acestui Colectiv trebuiau teoretic să verifice toate înscrisurile înaintate de Comisia locală precum și actele doveditoare ale dreptului de proprietate.

Audiate fiind, mare parte dintre persoanele care au lucrat în cadrul acestui Colectiv au declarat însă că datorită volumului mare de lucru nu aveau posibilitatea să facă verificări amănunțite. Deși această susținere este inacceptabilă având în vedere consecințele unei astfel de atitudini, datorită timpului scurs de la data la care s-au făcut cercetările în prezenta cauză nu s-au putut identifica responsabilitățile individuale ale fiecărui membru al acestui Colectiv.

De altminteri, membrii audiați nici nu au considerat că aveau atribuții individuale, apreciind că munca era una de echipă, condiție în care evident nu putea fi atrasă răspunderea lor individuală. Aceasta a fost, se pare, procedura ce a permis nedepistarea erorilor, dar și a modificărilor intenționate din documentele pe care teoretic Colectivul de lucru trebuia să le analizeze.

Același mod defectuos de lucru a fost preluat și de către Comisia Județeană, ai cărei membri nu participau întotdeauna la toate ședințele, nu cunoșteau dosarele pe care trebuiau să le discute în cadrul ședințelor, nu erau interesați să citească dosarele și, deși legea nu prevedea acest lucru, au admis că s-au bazat pe referatele Colectivului de lucru.

Aceste referate scriptic nu au existat, era făcută o evaluare orală de către juristul care făcea parte și din Colectivul de lucru, așa încât era aproape exclusă posibilitatea unei verificări efective a propunerilor făcute de Comisia locală.

În mod cert dacă în cadrul Comisiei Județene s-ar fi făcut o verificare atentă pe baza unor documente viabile a tuturor propunerilor făcute de Comisiile locale, în speță ale propunerilor făcute de Comisia locală a comunei M___, jud. V______ în urma ședinței din 05.02.2004, s-ar fi evitat litigiile ulterioare.

Profitând și de acest mod de lucru, pe care fără îndoială inculpatul S_____ G_______ l-a cunoscut, fiind primar al comunei și în anul 2000, prezentând personal dosarele întocmite de Comisia locală, inculpații au procedat în felul în care s-a reținut mai sus.

Prin Hotărârea nr. 944/12.02.2004 Comisia Județeană a validat propunerile făcute de Comisia locală a comunei M___, jud. V______ la ședința din 05.02.2004 și prin urmare s-au emis titlurile de proprietate pe numele inculpaților U___ V_______, C___ I__ și ale numitului M____ R___, pentru suprafețele de 9,9 ha, 10 ha și 8,33 ha, cei trei fiind puși în posesie.

Conform înțelegerii avute inițial, din aceste suprafețe de pădure, inculpatul C___ I__ a vândut fiului inculpatului N______ C_________ 5,00 ha de pădure, prin contractul de vânzare-cumpărare 1399/25.03.2005, inculpatul U___ V_______ a vândut lui S_____ T_____ A___, fiul inculpatului S_____ G_______, 7,00 ha de pădure, iar M____ R___ a vândut lui S_____ G_______ O_____, fiul inculpatului S_____, 8,33 ha.

Potrivit declarației inculpatului C___ I__ acesta nu a primit nici un ban din înstrăinarea pădurii.

În cauză s-a constituit parte civilă R____ Națională a Pădurilor, prin Direcția S______ V______, cu o sumă compusă din contravaloarea fiecărei suprafețe de pădure retrocedată ilegal către cei trei și cu valoarea materialului lemnos exploatat de pe aceste suprafețe de teren.

Având în vedere natura infracțiunilor comise, care sunt infracțiuni și de patrimoniu și de pericol, potrivit art. 14 Cod procedură penală instanța a dispus repunerea în situația anterioară comiterii infracțiunilor în sensul că suprafețele de pădure retrocedate ilegal reintră în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor.

Conform dispozițiilor art. 14 Cod procedură penală și art. 346 Cod procedură penală s-a dispus anularea actelor false și actele subsecvente întocmite în baza lor.

Întrucât în cauză de pe terenurile pentru care s-au emis titluri de proprietate s-au exploatat diferite cantități de lemn, evaluate de către R____ Națională a Pădurilor prin Direcția S______ V______, instanța a obligat inculpații în solidar la plata de despăgubiri civile constând în valoarea materialului lemnos exploatat de pe terenurile primite de către inculpații C___ I__ și U___ V_______.

In ce privește pretențiile civile formulate de către partea civilă referitoare la valoarea materialului lemnos exploatat de pe terenul primit de M____ R___, întrucât față de acesta nu s-a pronunțat o soluție penală definitivă, fiind disjunsă cauza în ce-l privește, instanța le-a apreciat prematur formulate.

De asemenea, instanța a respins restul pretențiilor civile formulate în cauză, apreciind că nu se poate cere o dublă despăgubire, de vreme ce s-a dispus restituirea suprafețelor de pădure către partea civilă.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel P________ de pe lângă Judecătoria Focșani, criticând-o pentru motive de netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpaților S_____ G_______ și N______ C_________, apreciate ca fiind prea blânde.

De asemenea, au declarat apel inculpații S_____ G_______ și N______ C_________, criticând sentința penală atât pe latură penală cât și pe latură civilă, susținând în esență că în mod greșit au fost condamnați și au fost obligați la plata despăgubirilor civile, precum și numiții N______ C________-N______, S_____ T_____-A___ și Sărarul Gh. O_____, aceștia fiind nemulțumiți de soluția privind anularea actelor de vânzare-cumpărare autentificate sub nr. 1399/29.03.2005, nr. 5941/23.11.2005 și nr. 5896/18.11.2005

Prin decizia penală nr.122/20.04.2011 a Tribunalului V______ s-a admis apelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani, s-a desființat în parte sentința penală apelată și, în rejudecare s-au majorat pedepsele aplicate inculpatului S_____ G_______, menținându-se restul dispozițiilor sentinței penale atacate.

Prin a