Dosar nr. XXXXXXXXXXXXXX

R O M Â N I A

CURTEA DE APEL G_____

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 1730/R

Ședința publică din data de 23.12.2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE – M______ F_____

Judecător – M______ M_____ I______

Judecător – A__ M_____ M_____

Grefier – E_______ M____

Ministerul Public reprezentat de procuror E____ G______ din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel G_____

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursurilor declarate de P________ DE PE L____ JUDECĂTORIA FOCȘANI și partea civilă P____ N_______ împotriva sentinței penale nr. 1143 din 21.906.2013 pronunțată de Judecătoria Focșani.

Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 20.12.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când având nevoie de timp pentru a delibera, potrivit disp. art.306 Cod procedură penală, Curtea a amânat pronunțarea la data de 23.11.2013.

CURTEA,

Asupra recursurilor penale de față,

Prin sentința penală nr. 1143/21.06.2013 pronunțată de Judecătoria Focșani s-a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod pr. penală achitarea inculpatului G____ C______ pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. 1, 2 C.pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev. de art. 290 alin. 1 C.pen.

Au fost respinse ca neîntemeiate pretențiile civile formulate de partea vătămată.

Cheltuielile judiciare în sumă de 400 de lei au rămas în sarcina statului..

Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Focșani nr. 5914/P/2012 s-a dispus trimiterea în judecată s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului G____ C______ pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune și fals in înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 215 alin. 1 și 2 Cp și art. 290 alin. 1 Cp, constând in aceea că a falsificat un tichet de cantar prin inserarea unor mențiuni neconforme cu adevărul eliberat părții vătămate P____ N______, înscris pe care ulterior l-a folosit pentru justificarea refuzului plății cantității de 9340 kg de grâu către partea vătămată.

Analizând probele administrate în cauză, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpatul G____ C______ a lucrat in cursul anului 2008 la ______________ Focșani ca șef de moară, fiind in același timp și administrator la _______________ Focșani, societate care colabora cu ______________ Focșani, care in prezent este in procedura lichidării judiciare.

Între cele două societăți comerciale pentru recolta de grâu aferentă anului 2008 a existat un contract de prestări servicii, având ca obiect activitățile de înmagazinare a grâului, activitățile de service pentru utilajele ce deserveau moara aparținând ______________, precum și activități de ecologizare a spațiului ____________________________> S-a reținut că acest contract nu se referă la modalitatea în care avea loc păstrarea grâului pe care ______________ primea în custodie sau îl cumpăra de la diverși producători și nici la modalitatea în care avea loc plata către producătorii care aduceau grâul, respectiv la calitatea _______________________ dintre producător și ____________________________> În luna iulie 2008 partea vătămată P____ N______ a transportat la moara ______________ două cantități de grâu la două date distincte, respectiv 17.07.2008 și 18.07.2008. In legătură cu transportul primei cantități de grâu din data de 17.07.2008 partea vătămată a susținut că l-a efectuat cu o mașină a morii condusă de martorul Harju V_____, fiind ajutat la încărcatul și descărcatul grâului in buncărul morii de mai multe persoane cunoscute, care l-au însoțit de la Mărășești la Focșani. Partea vătămată a susținut că nu a fost nici o problemă cu cantitatea de grâul transportată la 17.07.2008 care a fost preluată fără obiecțiuni și descărcată in buncărul morii. Dacă îl legătură cu realitatea transportului cantității de grâul de la data respectivă nu există nici o îndoială, referitor la celelalte împrejurări susținute pe de o parte de partea vătămată, iar de cealaltă parte de către inculpat, instanța apreciază că nu se poate stabili cu certitudine veridicitatea susținerilor părții vătămate, situație de fapt reținută și in Rechizitoriu.

Astfel, din declarația șoferului autocamionului ce aparținea _________________ efectuat un transport pentru partea vătămată, respectiv martorul Harju V_____, rezultă că transportul a fost însoțit de la Mărășești la moara din Focșani numai de partea vătămată și că ulterior își amintește că grâul l-a basculat in buncărul morii, neasistând la vreo discuție referitoare la calitatea grâului. Acest martor a exclus așadar orice participare a martorilor N_____ I___ și M________ T_____ la operațiunea de descărcare a grâului in buncărul morii, menționând că remorca camionului înmatriculat sub nr. XXXXXXXXX, pe care îl conducea, nu avea obloane supraînălțate.

Pe de altă parte, martorul nu a precizat data la care a efectuat transportul pentru partea vătămată, astfel încât nu este certă susținerea potrivit căreia martorul Harju V_____ ar fi efectuat tocmai transportul din 17.07,2008.

În registrul de intrări unde erau trecute toate camioanele încărcate cu grâu există o mențiune la data de 17.07.2008 in sensul că este trecut numele părții vătămate, este trecut numărul de înmatriculare XXXXXXXXX iar in dreptul acestei poziții apare mențiunea retur.

P___ la dovada contrară că mențiunea reprezintă un fals, instanța a reținut că acesta se coroborează cu declarația martorei T____ L____ care a lucrat ca laborant la moara __________________ anului 2008. Martora a declarat că își amintește că partea vătămată P____ N______ a adus două transporturi de grâu in vara respectivă, însă primul transport conținea grâu cu o concentrație mare de impurități, transport despre care martora își amintește că a părăsit incinta morii. Aceeași martora a declarat că pe bonul de cantar mențiunea că grâul este mălurat a făcut-o inculpatul in urma informației primite de la martora, aceasta însușindu-și constatarea privind împrejurarea că cerealele aveau o concentrație mare de impurități. Martora a mai declarat că după terminarea preluării recoltei de grâu din anul respectiv, din greșeală, a adunat ambele cantități de grâu aduse de partea vătămată, i-a spus inculpatului că a greșit întrucât primul transport nu a fost recepționat de fapt, iar inculpatul și-a asumat rolul de a-i aduce la cunoștință părții vătămate greșeala din registre.

In același sens, respectiv că acest transport nu a fost recepționat, a relatat și martorul B____ V_____ care a susținut că transportul s-a făcut cu un camion al societății înmatriculat sub nr. XXXXXXXXX, mențiune care se regăsește și in registrul de intrări.

La data respectivă camionul înmatriculat la nr. XXXXXXXXX era condus de martorul Ș_____ Ș_____, însă acesta a declarat că au mai lucrat și alți colegi pe camion in lipsa sa, iar in perioada respectivă a avut o nuntă in familie și a lipsit câteva zile.

S-a arătat că din împrejurările reținute mai sus rezultă că nu se poate reține cu certitudine cu ce mașină a fost transportat grâul care conform registrului de intrări a fost returnat, dar nici împrejurarea că mențiunea privind returul cantității de grâu de 9340 kg nu ar corespunde realității, având în vedere că depozițiile martorilor audiați in cauză sunt confuze și contradictorii in ce privește împrejurările in care s-a făcut preluarea grâului părții vătămate. Confuzia este susținută și de faptul că aceeași martori care au declarat că au ajutat partea vătămată la încărcatul grâului au susținut că partea vătămată a făcut două transporturi cu aceeași mașină de la moară. Ori, din registrul de intrări, din alte documente depuse la dosar precum și din declarația martorului A_____ V_______ rezultă că a transportat aproximativ 9 tone de grâu in anul 2008 cu camionul înmatriculat sub nr. XXXXXXXXX, care nu aparține _________________________ vătămată, grâul a fost pus in remorca mașinii sale direct din combină, și nu dintr-un alt loc cum au declarat martorii, că acest transport a fost însoțit numai de partea vătămată, iar grâul a fost descărcat in buncărul morii.

Prin urmare, aceste împrejurări susțin mențiunile din registrul de intrări, condiții in care instanța nu poate reține cu certitudine că, indiferent dacă transportul de grâu din data de 17.07.2008 a fost sau nu efectuat de martorul Ș_____ Ș_____ sau de o altă persoană care a condus autovehiculul XXXXXXXXX, grâul a rămas la moară și in acest fel partea vătămată a fost indusă in eroare pentru ca inculpatul să își însușească contravaloarea grâului.

In legătură cu mențiunea făcută pe bonul de cantar, având în vedere că aceasta corespundea cu informațiile oferite de laboranta T____ L____, instanța nu poate reține vinovăția inculpatului in consemnarea unor împrejurări care puteau să nu fie reale, aceasta însă nu poate fi imputată inculpatului întrucât nu inculpatul a făcut analiza de laborator.

Față de aceste considerente, neputând fi stabilită cu certitudine împrejurarea că întreaga cantitatea de grâu a părții vătămate a fost preluată de moara _________________________ bondul de cantar pe care l-a falsificat, inculpatul a indus în eroare partea vătămată, însușindu-și contravaloarea celor 9340 kg de grâu, in baza art. 11 pct. 2 lit. a Cpp cu referire la art. 10 lit. d Cpp s-a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunile pentru care a fost trimis in judecată.

In ce privește pretențiile civile formulate de partea vătămată, având in vedere considerentele de mai sus, instanța de fond le-a respins ca neîntemeiate.

În termen legal împotriva acestei sentințe penale au declarat recurs P________ de pe lângă Judecătoria Focșani și partea vătămată P____ N_______ susținând că în mod greșit s-a dispus achitarea inculpatului G____ C______ și că cauză se impunea condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de „fals în înscrisuri sub semnătură privată” și complicitate la „înșelăciune” și obligarea la plata de despăgubiri către partea vătămată constituită parte civilă.

Recursurile declarate procuror și de partea vătămată sunt fondate și urmează a fi admise.

Analizând hotărârea recurată prin prisma criticii formulate, dar și din oficiu sub toate aspectele, în conformitate cu art. 385⁶ al. 3 Cod pr. penală, Curtea reține că instanța de fond a interpretat în mod greșit probele administrate în cauză apreciind fără temei că infracțiunilor deduse judecății le lipsește unul din elementele constitutive.

Curtea reține că prin actul de sesizare al instanței s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului G____ C______ pentru săvârșirea infracțiunilor de „fals în înscrisuri sub semnătură privată” și complicitate la „înșelăciune”, constând în aceea că a falsificat un tichet de cântar eliberat părții vătămate Pavele N_______, prin inserarea unor mențiuni neconforme cu adevărul, în sensul că s-a menționat pe tichet (nr. 217/17.07.2008) refuzul primirii cantității de 9.340 kg grâu datorită infestării cu mălură, tichet pe care l-a folosit apoi pentru a o induce în eroare pe partea vătămată și a-i refuza acesteia plata grâului respectiv.

În fapt, din verificările efectuate, a rezultat că, la data de 02.11.2011, P________ de pe lângă Judecătoria Focșani a fost sesizată prin plângerea părții vătămate P____ N______ cu privire la faptul că numitul G____ C______ în calitate de administrator al ________________________ refuză să-i achite contravaloarea cantității de 9.230 Kg grâu pe care a predat-o societății în vara anului 2008, cel din urmă susținând că unul din cele două transporturi cu grâu a fost refuzat.

Din cercetări a rezultat faptul că în datele de 17.07 și 18.07.2008 partea vătămată P____ N_______ a predat două transporturi de grâu, în total 18.570 kg grâu, la moară aparținând ________________________, de fiecare dată fiindu-i eliberat câte un bon de cântar în care era consemnată cantitatea de grâu predată.

În data de 28.10.2008 partea vătămată s-a prezentat din nou la societate și în schimbul celor două bonuri de cântar a primit un proces verbal de custodie semnat de învinuitul G____ C______, în care se consemnează faptul că partea vătămată P____ N______ a predat la moara societății cantitatea de 18.570 kg grâu consum. Ulterior, la data de 10.09.2009, partea vătămată a revenit la societate și a solicitat să-i fie achitată contravaloarea grâului lăsat în custodie. La acea dată părții vătămate i s-a adus la cunoștință că îi va fi achitat doar unul din transporturi întrucât pentru cel de-al doilea plată a fost efectuată de _________________________>

În aceste condiții, părții vătămate i-a fost eliberată dispoziția de plată nr. 710 din 10.09.2009 pentru suma de 4.615 lei, corespunzător cantității de 9.230 kg. G___.

La momentul solicitării efectuării plății părții vătămate i-a fost arătat tichetul nr. 217 din 17.07.2008 emis de ________________________ pe care era specificat faptul că predătorului P____ N_______ i-a fost refuzat cantitatea de 9.340 kg grâu transportată cu autocamionul cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXX pentru motivul că grâul are mălură.

Curtea urmează a constata că acuzațiile aduse inculpatului prin rechizitoriu sunt dovedite cu probele aflate la dosar și că inculpata a comis faptele cu intenție, apreciind totodată, contrar instanței de fond că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de „fals în înscrisuri sub semnătură privată” și „înșelăciune”.

Faptul că partea vătămată a efectuat două transporturi de grâu la moara aparținând ______________ Focșani, atât la data de 18.07.2008 (9.230 kg grâu), transport recunoscut de inculpat, cât și la 17.07.2008 (9.340 kg grâu), transport despre care inculpatul spune că a fost refuzat, este dovedit, în primul rând cu declarațiile martorilor M________ T_____, P____ G_______ și N_____ I__ M_____.

Acești martori au confirmat că luna iulie 2008, în două zile consecutive, au fost solicitați de partea vătămată să îl ajute să descarce la moara ______________ Focșani două transporturi de grâu din câmp, transporturile fiind efectuate cu un autocamion marca R____ Saviem, care nu avea sistem de basculare și care era prevăzut cu înălțătoare, pentru a se putea încărca o cantitate mai mare de cereale, autocamion condus de un șofer mai mic de statură, cu mustață, identificat în persoana lui H____ V_____.

La rândul său, martorul H____ V_____ a arătat că a efectuat mai multe transporturi de grâu pentru partea vătămată la ______________ Focșani și că niciunul dintre aceste transporturi nu a fost refuzat.

Faptul că partea vătămată a predat în două rânduri grâu la ______________ Focșani este dovedit de altfel și de procesul-verbal de custodie încheiat cu _______________ Focșani la data de 28.10.2008, reprezentat de inculpatul G____ C______ în calitate de custode, ce atestă primirea în custodie de la partea vătămată a cantității totale de 18.570 kg grâu.

Cât privește depozițiile martorilor T____ L_____ și B____ V_____, invocate în apărare de inculpat, Curtea constată că acestea nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză pentru a fi veridice.

Astfel, martora T____ L____ a arătat că a adunat din greșeală ambele cantități de grâu înscrise pe bonurile de cântar însă acest aspect nu este credibil, câtă vreme, potrivit susținerilor sale, tichetul de cântar din 17.07.2008 a fost anulat de inculpat chiar în ziua respectivă iar procesul-verbal de custodie a fost încheiat ulterior, la data de 28.10.2008.

În ceea ce îl privește pe martorul B____ V_____, acesta a susținut că se afla la descărcat tirul cu cereale nr. XXXXXXXXXX, în ziua de 17.07.2008, când a asistat la o discuție între partea vătămată și inculpat, la care ar fi participat și martora T____ L____, discuție referitoare la faptul că grâul prezentat de partea vătămată nu corespundea calitativ, având mălură, motiv pentru care i s-ar fi refuzat părții vătămate descărcarea.

Susținerile mai sus arătate nu sunt reale întrucât din verificările efectuate în evidențele ______________ Focșani, respectiv în topul tichetelor de cântar, a rezultat că la data de 17.07.2008 șoferul B____ V_____ nu a descărcat cereale la moară din tirul pe care lucra ci cu un vagon nr. XXXXXXXXX, neavând deci cum să fie prezent la momentul în care partea vătămată se afla la moară cu primul transport de grâu, cel refuzat.

De asemenea, din cuprinsul tichetului nr. 217/17.07.2008 rezultă că greutate netă a grâului predat (9. 340 kg) s-a stabilit scăzându-se din greutatea brută a mașinii cu care s-a făcut transportul (17.980 kg) greutatea la gol a mașinii (tara – 8.640 kg), aspect ce dovedește că grâul adus de partea vătămată a fost descărcat efectiv și infirmă susținerile martorilor T____ L_____ și B____ V_____ cum că părții vătămate i-ar fi fost refuzată descărcarea grâului.

În plus, Curtea remarcă faptul că ambele cantități de grâu despre care partea vătămată afirmă că le-a adus la moară au fost recoltate de pe aceeași suprafață de 6 ha, astfel încât ar fi fost ilogic ca după „refuzul” grâului la data de 17.07.2008, pe motiv de infestare cu mălură – „boală care atacă unele plante graminee, cauzată de ciuperci parazite ce distrug conținutul boabelor, formând în interiorul lor o pulbere neagră” – în ziua imediat următoare să îi fie primită părții vătămate o cantitate similară de grâu, recoltată din aceeași zona, pentru care să nu se invoce nicio problemă din punct de vedere calitativ.

Concluzionând, Curtea constată că la dosar există probe legal administrate din care rezultă că inculpatul G____ C______ a săvârșit faptele deduse judecății și că acestea, contrar susținerilor instanței de fond întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de „fals în înscrisuri sub semnătură privată” și „înșelăciune”, motiv pentru care recursurile promovate de procuror și de partea vătămată vor fi admise, cu consecința casării sentinței dispuse în primă instanță.

Reținând că faptele comise de inculpat sunt prevăzute de lege și au fost comise cu vinovăție, Curtea apreciază ele nu prezintă totuși gradul de pericol social specific unei infracțiuni, aducând o atingere minimă valorilor sociale protejate de legea penală.

Se are în vedere modalitatea de comitere, faptul că mențiunile nereale de pe tichetul de cântar poate fi explicat și prin numărul mare de livrări de cereale făcute într-o perioadă de vârf a campaniei agricole de vară, valoarea prejudiciului care nu este totuși foarte mare, dar și împrejurarea că inculpatul este o persoană integrată social, fiind inginer și aflându-se la primul impact cu legea penală.

În aceste condiții Curtea apreciază că în speță sunt incidente prevederile art. 18¹ al. 1 Cod penal conform cărora „Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.”

Așa fiind Curtea urmează a dispune admiterea recursurilor declarate, casarea sentinței atacate și în rejudecare achitarea inculpatului pentru infracțiunile deduse judecății, conforma art. 11 pct. 2 lit. a Cod pr. penală în referire la art. 10 lit. b¹ Cod pr. penală aplicarea față de inculpat a unei sancțiuni cu caracter administrativ, respectiv a unei amenzi administrative care prin cuantumul său să îl determine pe acesta să nu mai comită pe viitor fapte prevăzute de legea penală.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, Curtea constată întemeiate în parte pretențiile civile ale părții vătămate, justificându-se obligarea inculpatului la plata contravalorii cantității de grâu în privința căreia nu s-a recunoscut primirea (9.340 kg grâu x 0,5 lei per kg – 4.670 lei), celelalte pretenții invocate, până la suma de 5.000 lei, urmând a fi respinse ca nefondate.

Totodată se va dispune obligarea inculpatului la plata către partea vătămată a sumei de 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare efectuate de aceasta la judecata în fond, precum și la plata cheltuielilor judiciare către stat ocazionate de judecarea fondului cauzei.

În fine, conform art. 348 Cod pr. penală se va dispune anularea din tichetul de cântar nr. 217/17.07.2008 a mențiunii „Refuz calitativ grâu cu mălură”.

Față de cele mai sus arătate, văzând și prevederile art. 385¹⁵ pct. 2 lit. d și cele ale art. 192 al. 3 Cod pr. penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursurile declarate de P________ de pe lângă Judecătoria Focșani și de partea vătămată/civilă P____ N_______ – domiciliată în Mărășești, _________________, Jud. V______.

Casează sentința penală nr. 1143/21.06.2013 a Judecătoriei Focșani, privind pe inculpatul G____ C______ (fiul lui G______ și F______, născut la data de 28.01.1971 în ______________________________, cu domiciliul în Municipiul Focșani, __________________________, nr. 3, ______________________, fără antecedente penale, CNP xxxxxxxxxxxxx) și, în rejudecare:

În baza disp. art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. în referire la art.10 lit.b¹ C.pr.pen. achită pe inculpatul G____ C______ pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art.215 al.1 și 2 C.pen. și de art.290 al.1 C.pen..

În baza disp.18¹ al.3 C.pen. în referire la art.91 lit.c C.pen. aplică inculpatului G____ C______ sancțiunea amenzii administrative în cuantum de 1000 lei.

Obligă inculpatul G____ C______ către partea civilă P____ N_______ la plata sumelor de:

- 4670 lei, cu titlu de despăgubiri civile, precum și a dobânzii legale calculată de la 17.07.2008 până la data plății;

- 700 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, la fond.

Respinge restul pretențiilor civile ale părții civile P____ N_______.

Anulează din tichetul de cântar nr.217/17.07.2008 mențiunea „Refuz calitativ grâu cu mălură”.

Obligă inculpatul G____ C______ la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, către stat, la fond.

Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului.

Suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial al apărătorului din oficiu (av. C_______ C_______), se va vira către Baroul G_____ din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 23.12.2013.

Președinte, Judecător, Judecător,

F_____ M______ M______ M_____ I______ A__ M_____ M_____

Grefier,

E_______ M____

Red. M.M.I______/10.01.2014

Tehnored. E.M____

2ex/10.01.2014